8,755 matches
-
de admirat. Iubirile din trecut, chipurile feminine care i-au însoțit destinul, la un moment dat, autorului sunt zugrăvite în tonuri diferite, în nuanțe calde sau triste, după cum i-au marcat viața interioară, dar memoria sa afectivă nu le-a îngropat, ci le-a valorificat în poezie. Poetul este un slujitor al binelui și adevărului prin misiunea sa în lume, dar și un slujitor al acestor înalte valori umane, prin slova sa. Un salvator animat de idealuri nobile, înalte, un poet
DAN IOAN GROZA, UN PELERIN PE “DRUMUL PAŞILOR NEOPRIŢI” de DAN IOAN GROZA în ediţia nr. 1982 din 04 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378158_a_379487]
-
faptul că Neagoe Basarab a avut o viață de familie fără pată. Viața l a încercat din greu, și a primit totul creștinește, fără cârtire. Mama i a murit pe timpul pribegiei la Constantinopol. Din trei băieți și două fete a îngropat doi fii, unul mic, altul în care își pusese nădejdea de părinte. Moartea lui Neagoe, la 39 de ani, în septembrie 1521, ar părea o mare nedreptate față de acest creștin care își puse nădejdea în Dumnezeu. Boala fără de leac și
NEAGOE BASARAB – UN OM POLITIC CU HAR de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1730 din 26 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378169_a_379498]
-
Aurel V. Zgheran Publicat în: Ediția nr. 1694 din 21 august 2015 Toate Articolele Autorului Au trecut anii, dar nu se uită! La 4 martie 1977, în numai câteva secunde, când timpul părea să nu mai treacă, șocul seismic a îngropat în moloz, oameni. Supraviețuitorii sinistrului au rămas cu nesiguranță în inimi și nu pot uita: a fost cea mai distrugătoare forță a naturii dezlănțuită împotriva oamenilor, în epoca modernă a României. Atunci, cultura românească a pierdut sub dărâmături pe actorul
FILOFTEIA LĂCĂTUŞU. SUB MORMÂNTUL CONŞTIINŢEI NEAMULUI... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1694 din 21 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/378255_a_379584]
-
căi pribegi în pârg de lanuri Negru urca noaptea noastră depărtările pe-o umbră eu sunt frigul tău de tundra sub cămașă ta albastră. Sunt o gară-n smoala străzii fluturarea din cucuta ca simțind în ochi nisipul să te-ngrop într-o lăuta Im cioplesc în vânt ninsoarea, mă trudesc în praful lunii să te tac, cum tac de tine ochii, mâna și nebunii. Camelia Radulian ... Citește mai mult Un priveghi rotund îmi dusegândul tău pe colb de ramurisânge galben
CAMELIA RADULIAN [Corola-blog/BlogPost/378114_a_379443]
-
colb de ramurisânge galben, fum de clopotcai pribegi în pârg de lanuriNegru urca noaptea noastrădepărtările pe-o umbrăeu sunt frigul tău de tundrăsub cămașă ta albastră.Sunt o gară-n smoala străzii fluturarea din cucutăca simțind în ochi nisipulsă te-ngrop într-o lăutăîm cioplesc în vânt ninsoarea,mă trudesc în praful luniisă te tac, cum tac de tineochii, mâna și nebunii.Camelia Radulian... ÎI. ÎNTR-O NOAPTE, CÂNDVA, de Camelia Radulian , publicat în Ediția nr. 1842 din 16 ianuarie 2016
CAMELIA RADULIAN [Corola-blog/BlogPost/378114_a_379443]
-
a stins o babă-n sat. Nimic fatal. Avea și ani destui, era schiloada, Mai bine că s-a dus; de la un timp Abia putea, săracă, să mai vadă. „Și-apoi, ce-i drept, a cam trăit destul; Și-a îngropat bărbatul și-un nepot, De parca o uitase Dumnezeu. Mai bine că s-a dus. Așa socot!„ Ei, da’ și eu m-am ostenit ceva”, Făcu groparul, măi turnându-și vin. „Se sapă greu pe ger și de-așa chin Vă
CAMELIA RADULIAN [Corola-blog/BlogPost/378114_a_379443]
-
S-a stins o babă-n sat. Nimic fatal.Avea și ani destui, era schiloada,Mai bine că s-a dus; de la un timpAbia putea, săracă, să mai vadă.„ Și-apoi, ce-i drept, a cam trăit destul;Și-a îngropat bărbatul și-un nepot,De parcă o uitase Dumnezeu.Mai bine că s-a dus. Așa socot!„Ei, da’ și eu m-am ostenit ceva”,Făcu groparul, măi turnându-și vin.„ Se sapă greu pe ger și de-așa chinVă faceți
CAMELIA RADULIAN [Corola-blog/BlogPost/378114_a_379443]
-
chitară Și-mi zbori spre neant că fără nicio vină. Văd chipul ce saltă în ritm mlădios Privirea ta duce în zări ce-s uitate. Aș vrea să revii pe pământ cu folos Și ningă de-a pururi, zăpada ne-ngroape. Îți cauți supusă, docilă o gazdă Cu capul adesea pierdut și absent. Deschizi iar o ușă crezând că ești trează Dar vezi !...Că-mi pătrunzi pe un alt continent. Sărutul tău tandru îl simt ca pe-o gheară Ce strânge
REGRET TARDIV de FLORIN CEZAR CĂLIN în ediţia nr. 2090 din 20 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378318_a_379647]
-
Ioni... Mării... și Ane... Dar n-am descoperit-o, nicăieri, ascunsă... de parcă-ar fi-nghițit-o-ntreg pământul, că n-a zărit-o luna... nici soarele... nici vântul, nisipul... apa... cerul... E-o taină nepătrunsă !... Ori, poate, au omorât-o... și mi-au îngropat-o?... Că n-a fost chip să-i mai zăresc făptura și-nnebunind, creștea în pieptu-mi ura... Numai în propriu-mi suflet n-am cătat-o !... Și-atunci, am început să strig din toți rărunchii: -„Spuneți-mi, clar, voi n-ați
EUGEN LAURIAN: Ţara de lângă mine [Corola-blog/BlogPost/93628_a_94920]
-
această lume către Dumnezeu, pe Care L-ai iubit”. Din Constantinopol s-a îndreptat spre Epivat, fără să spună cuiva cine este și de unde vine. Aici, împăcata cu sine, cu oamenii și cu Dumnezeu, și-a dat sufletul. A fost îngropată că o străină. Potrivit tradiției se spune că un marinar a murit pe o corabie, iar trupul i-a fost aruncat în mare. Valurile l-au aruncat la țărm, iar un sihastru care trăia acolo, a rugat pe niște creștini
Sfanta Parascheva sărbătorită la 14 octombrie [Corola-blog/BlogPost/93684_a_94976]
-
străină. Potrivit tradiției se spune că un marinar a murit pe o corabie, iar trupul i-a fost aruncat în mare. Valurile l-au aruncat la țărm, iar un sihastru care trăia acolo, a rugat pe niște creștini să-l îngroape după rânduiala creștineasca. Săpând deci o groapă, au aflat trupul Prea Cuvioasei Parascheva neputrezit și plin de mireasma. Cu toate acestea, au pus alături de ea și trupul corăbierului. Dar în noaptea următoare, unuia din creștinii care săpaseră groapă, cu numele
Sfanta Parascheva sărbătorită la 14 octombrie [Corola-blog/BlogPost/93684_a_94976]
-
om cu căruța și îi scotea din barăci, îi încărca și-i ducea într-o vale, pe lângă care curgea un râuleț, care iarna îngheța. Primăvara, gheața și zăpada se topea, ducând trupurile în râul Peciora. Dacă mureau în timpul muncii, îi îngropau sub traversele căii ferate. Așa că sub fiecare traversă a rămas îngropat câte un deținut politic. Dacă erau prieteni cu evrei, puteau scăpa de multe necazuri, căci aceștia erau organizați și nu s-a întâlnit nici un evreu, care să se speteze
Din trecutul istoric și prezentul satului VANCICĂUŢI ( II ) [Corola-blog/BlogPost/93688_a_94980]
-
-i ducea într-o vale, pe lângă care curgea un râuleț, care iarna îngheța. Primăvara, gheața și zăpada se topea, ducând trupurile în râul Peciora. Dacă mureau în timpul muncii, îi îngropau sub traversele căii ferate. Așa că sub fiecare traversă a rămas îngropat câte un deținut politic. Dacă erau prieteni cu evrei, puteau scăpa de multe necazuri, căci aceștia erau organizați și nu s-a întâlnit nici un evreu, care să se speteze la munci grele - toți lucrau la spitale, contabilitate, depozite de alimente
Din trecutul istoric și prezentul satului VANCICĂUŢI ( II ) [Corola-blog/BlogPost/93688_a_94980]
-
oferit șansa saltului fără parașută. Noii șefi ai televiziunii se pare că n-au cheile de la seiful unde sunt depozitate astfel de imagini, după cum actualii lideri ai partidului ce a dat umanității criminalii abia citați nu fac decât să-i îngroape și mai mult vorbind ca domnul Codrin Ștefănescu, secretar executiv al PSD, de sute de morți, de gropi comune și mii de răniți, de unde îndreptățirea domnului Dragnea de a-i ordona lui Iliescu și celorlați 4000 de pesediști câți au
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93701_a_94993]
-
cu becalianul? În comportament. Și, apoi, cum să intri în Parlament cu cătușele la mâini? Așa, va duce doar un ușor parfum de cea mai bună calitate. De cătușe. În cele din urmă, în ciuda unor casandre, cu siguranță, se va îngropa singură! Astfel, revopsita va primi exact ce merită! ULTIMA ORĂ Stimați tovarăși! A început Campania electorală? Ba va fi redus TVA, ba accizele, ba cota unică de impozitare! Ce sunt promisiunile astea? Sau știți că veți pierde în curând guvernarea
TABLETA DE WEEKEND (100+3): PARFUM DE CĂTUŞE de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1512 din 20 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377106_a_378435]
-
aburii orezului cu dulceață, până sub frunzele tremurând a blestem, până sub lacrima pe care n-o vedea nimeni. Nu ești bună de nimic, obraznico ! de nimic nu ești bună! Ce tot asculți pe la uși? Apoi vrăbiile pe care le îngropam, închinându-mă, și uitarea în care intram pe furiș... Timpul, nisipul, apa, toate curgând... Eu, învățând tăcerea, Iubirea - venind ascuțit, încet ca un țipăt de cocor în lună, aerul pe care nu-l mai puteam înghiți și mai apoi ziua
DRAGOSTEA...CA O COAJĂ DE OU ÎNTR-O BATISTĂ de CAMELIA RADULIAN în ediţia nr. 1549 din 29 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377206_a_378535]
-
care am înțeles că există timp cu adevărat, ca se poate muri, că nimic nu e veșnic și că aproape toate, toate se trec, mai puțin umbrele din trecut, că și crucile au umbra lor, și morții, dacă nu-i îngropi... Tu trebuie numai să înțelegi dragostea, ca o coajă de ou într-o batistă, patul meu de otravă, străina bântuind-mi sângele până la prăbușire și cuvintele amestecându-se cu bucăți de carne crudă, cu gingii sfârtecate, cu munți de speranțe
DRAGOSTEA...CA O COAJĂ DE OU ÎNTR-O BATISTĂ de CAMELIA RADULIAN în ediţia nr. 1549 din 29 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377206_a_378535]
-
stinse din viață. Acest fapt întristă mult de tot pe creștinii din cetate. După ce cântară și rostiră rugăciuni în jurul trupului neînsuflețit, îl duseră la marginea așezării, lângă o pădure de chiparoși și-i zidiră acolo un mormânt din pietre. Îl îngropară după datina din Scriptură. Apoi, în lunile care au urmat, veneau mulți credincioși la acel mormânt, unii să se roage, alții să plângă după apostolul lor drag. Deși, conform Scripturii, știau bine că plânsul nu avea rost, că pentru toți
MANUSCRISUL APOSTOLULUI (4) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1536 din 16 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377225_a_378554]
-
creanga plîngătoare, tu salcie rămasă făr` de mamă! îți simt și inima ce-n mine doare, aud glasul, care-ntruna te recheamă. Tu lasă-ți grijile să curgă-n mine, eu ca să-ți iau durerea, o adun, am s-o îngrop așa cum se cuvine, în pământul ce-a rămas încă străbun. Lasă-ți tristețea ca să curgă-n mine, eu am s-o îngrop și s-o dezgrop mereu, când lacrimile nu le pot abține, să știi că în suflet mi-e
LACRIMILE DIN PRUT… de MIHAIL JANTO în ediţia nr. 1518 din 26 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377267_a_378596]
-
Tu lasă-ți grijile să curgă-n mine, eu ca să-ți iau durerea, o adun, am s-o îngrop așa cum se cuvine, în pământul ce-a rămas încă străbun. Lasă-ți tristețea ca să curgă-n mine, eu am s-o îngrop și s-o dezgrop mereu, când lacrimile nu le pot abține, să știi că în suflet mi-e atât de greu... Autor, Mihail Janto Referință Bibliografică: Lacrimile din Prut... Mihail Janto : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1518, Anul V
LACRIMILE DIN PRUT… de MIHAIL JANTO în ediţia nr. 1518 din 26 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377267_a_378596]
-
de tei foșnea răsăritul adormit pe alei, peste cafeaua cu gust de arțar râșnită prin pieptu-ți otrăvit cu amar. râdeai, așezându-ți dimineața pe ochi și mâna-ți de lut tremura, prinzând plopi, colibe făceai din fărâme de pâini să-ngropi înserarea ca pe-o șatră de câini. sub tălpile-ți reci, mușuroi de furnici cărau inocența-ți pe sub frunze, c-un bici, și tremur de vânt se-așeza, lin, în păr, să-ți simtă lumina cuprinzându-l cu dor. de
AMINTIRI DE CAFEA de DOINA BEZEA în ediţia nr. 2017 din 09 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382118_a_383447]
-
două iubiri absolute, Conjur inocentă din calea divină Să-mi mângâie cerul de-alegeri pierdute. O umbra-mi, doar simplă mea urma de trup, Umila trăire în mine ce zbate, Lumina-n priviri ce nu vreau să o rup, Să-ngrop veșnicia în van de păcate. Doar tu, umbră a mea, lumina ce-mi ești, În lumea din visu-mi adesea pierdut, Esti cale și pildă nescrisei povești, Esti clipă iubirii ce nu m-a durut. Silvana Andrada Tcacenco- 21.06.2016
LUMINĂ CE-MI EȘTI de SILVANA ANDRADA în ediţia nr. 2000 din 22 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382138_a_383467]
-
Nici cât de pline, poate, sunt Nemerniciile-n cuvânt. Nu se va naște anotimp, Care să curețe, în timp, Înmuguriri pe ram bătrân Ale sonetelor ce-ngân. Nu poate fi nici primăvară, Nici toamnă, iarna și nici vară, Care să-ngroape, dezgropând Ce-a mai rămas din crud cuvânt. Pecete pun pe fruntea lor: Sunt inamici iubirilor, Se țin de mâini în vrăjmașii, Reverberând nimicnicii. 8 august 2016, Constantă Sursă foto: #Woman #Portrait - #Stella #Im #Hultberg #ArsMuriendi #literatura #poezie #poezii Referință
ARS MURIENDI de LORENA GEORGIANA CRAIA în ediţia nr. 2062 din 23 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/382228_a_383557]
-
fanfara-n parc Din alămuri ruginite, Ca la priveghi se-adună, Bătrâne ciori cernite. E rece acum, și pustiu, Iar băncile sunt goale, Unde-au plecat îndrăgostiții? De ce nu plâng a jale? Căci a murit un anotimp! De câte ori l-am îngropat..... Din propria cenușă el renaște, Noi oamenii, murim numai o dat! Referință Bibliografică: MOARTEA TOAMNEI / Flori Bungete : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2119, Anul VI, 19 octombrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Flori Bungete : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
MOARTEA TOAMNEI de FLORI BUNGETE în ediţia nr. 2119 din 19 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382249_a_383578]
-
că Apoulon era “cetatea dacilor liberi”, cea mai puternică și în care chiar Regele Decebal s-ar fi retras în vremurile cele mai grele prin care trecea Dacia. Localnicii cred și susțin cu tărie că la Piatra Craivii ar fi îngropat într-un loc tainic chiar capul lui Decebal dar și comoara regelui dac. Legenedele spun că în măruntaiele pământului ar fi ascuns aurului lui Decebal, iar, din când în când, stâncile se deschid astfel încât cei care au norocul să fie
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93210_a_94502]