577 matches
-
Scopul pedepsei este prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni. Prin executarea pedepsei se urmărește formarea unei atitudini corecte față de muncă, față de ordinea de drept și față de regulile de conviețuire socială. Executarea pedepsei nu trebuie să cauzeze suferințe fizice și nici să înjosească persoana condamnatului. Capitolul II CATEGORIILE ȘI LIMITELE GENERALE ALE PEDEPSELOR Felurile pedepselor aplicabile persoanei fizice Articolul 53 Pedepsele sunt principale, complementare și accesorii. 1. Pedepsele principale sunt: a) detențiunea pe viață; ... b) închisoarea de la 15 zile la 30 de ani
CODUL PENAL din 21 iunie 1968 (**republicat**)(*actualizat*) (actualizat până la data de 23 martie 2012*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/240002_a_241331]
-
în altul, în condițiile prevăzute de prezenta lege. ... (3) Regimurile de executare a pedepselor privative de libertate asigură respectarea și protejarea vieții, sănătății și demnității persoanelor condamnate, a drepturilor și libertăților acestora, fără să cauzeze suferințe fizice și nici să înjosească persoana condamnată. ... Articolul 31 Tipurile regimurilor de executare a pedepselor privative de libertate (1) Regimurile de executare a pedepselor privative de libertate sunt, în ordinea descrescătoare a gradului de severitate, următoarele: a) regimul de maximă siguranță; ... b) regimul închis; ... c
LEGE nr. 254 din 19 iulie 2013 (*actualizată*) privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/258804_a_260133]
-
Scopul pedepsei este prevenirea săvîrșirii de noi infracțiuni. Prin executarea pedepsei se urmărește formarea unei atitudini corecte față de muncă, față de ordinea de drept și față de regulile de conviețuire socială. Executarea pedepsei nu trebuie să cauzeze suferințe fizice și nici să înjosească persoană condamnatului. Capitolul 2 CATEGORIILE ȘI LIMITELE GENERALE ALE PEDEPSELOR Articolul 53 Felurile pedepselor Pedepsele sînt principale, complimentare și accesorii. 1) Pedepsele principale sînt: a. închisoarea de la 15 zile la 25 de ani; b. amendă de la 500 la 5.000
LEGE nr. 15 din 21 iunie 1968 privind adoptarea Codului penal al României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/248198_a_249527]
-
în altul, în condițiile prevăzute de prezenta lege. ... (3) Regimurile de executare a pedepselor privative de libertate asigură respectarea și protejarea vieții, sănătății și demnității persoanelor condamnate, a drepturilor și libertăților acestora, fără să cauzeze suferințe fizice și nici să înjosească persoana condamnată. ... Articolul 31 Tipurile regimurilor de executare a pedepselor privative de libertate (1) Regimurile de executare a pedepselor privative de libertate sunt, în ordinea descrescătoare a gradului de severitate, următoarele: a) regimul de maximă siguranță; ... b) regimul închis; ... c
LEGE nr. 254 din 19 iulie 2013(*actualizată*) privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/254174_a_255503]
-
de către CPT în urma vizitelor sale în centrele de reținere și arestare preventivă ale Poliției Române (supra, pct. 27). 37. Deși Curtea admite că, în speță, nimic nu indică faptul că a existat într-adevăr intenția de a-l umili sau înjosi pe reclamant în timpul detenției sale în arestul Inspectoratului de Poliție Județean Bacău, absența unui astfel de scop nu exclude constatarea încălcării art. 3. Curtea consideră că, în cauză, condițiile de detenție pe care reclamantul a trebuit să le suporte pentru
HOTĂRÂRE din 29 ianuarie 2013 în Cauza Catană împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/251205_a_252534]
-
1 iunie 2010). În speță, Guvernul nu a prezentat argumente care să permită Curții să ajungă la o concluzie diferită. 52. Cu toate că, în cazul de față, nu există niciun indiciu că a existat o intenție de a-l umili sau înjosi pe reclamant, Curtea concluzionează că suferința cauzată acestuia de condițiile de detenție a depășit nivelul inevitabil de suferință inerent detenției și a atins nivelul tratamentului degradant interzis la art. 3. 53. Prin urmare, a fost încălcat art. 3 din Convenție
HOTĂRÂRE din 10 iulie 2012 în Cauza Vartic împotriva României, definitivă la 10 octombrie 2012. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/248296_a_249625]
-
sentimente de frică, angoasă și inferioritate de exemplu, Irlanda împotriva Regatului Unit, 18 ianuarie 1978, pct. 167, seria A, nr. 25, și Stanev împotriva Bulgariei (MC), nr. 36.760/06, pct. 203, CEDO 2012], în cazul în care umilește sau înjosește un individ [umilință în proprii ochi ai victimei, a se vedea Raninen împotriva Finlandei, 16 decembrie 1997, pct. 32, Culegere 1997-VIII, și/sau în ochii altor oameni, a se vedea Gutsanovi împotriva Bulgariei, nr. 34.529/10, pct. 136, CEDO
HOTĂRÂRE din 12 aprilie 2016 în Cauza M.C. şi A.C. împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/279198_a_280527]
-
în altul, în condițiile prevăzute de prezenta lege. ... (3) Regimurile de executare a pedepselor privative de libertate asigură respectarea și protejarea vieții, sănătății și demnității persoanelor condamnate, a drepturilor și libertăților acestora, fără să cauzeze suferințe fizice și nici să înjosească persoana condamnată. ... Articolul 31 Tipurile regimurilor de executare a pedepselor privative de libertate (1) Regimurile de executare a pedepselor privative de libertate sunt, în ordinea descrescătoare a gradului de severitate, următoarele: a) regimul de maximă siguranță; ... b) regimul închis; ... c
LEGE nr. 254 din 19 iulie 2013(*actualizată*) privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269148_a_270477]
-
în altul, în condițiile prevăzute de prezenta lege. ... (3) Regimurile de executare a pedepselor privative de libertate asigură respectarea și protejarea vieții, sănătății și demnității persoanelor condamnate, a drepturilor și libertăților acestora, fără să cauzeze suferințe fizice și nici să înjosească persoana condamnată. ... Articolul 31 Tipurile regimurilor de executare a pedepselor privative de libertate (1) Regimurile de executare a pedepselor privative de libertate sunt, în ordinea descrescătoare a gradului de severitate, următoarele: a) regimul de maximă siguranță; ... b) regimul închis; ... c
LEGE nr. 254 din 19 iulie 2013(*actualizată*) privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269149_a_270478]
-
în altul, în condițiile prevăzute de prezenta lege. ... (3) Regimurile de executare a pedepselor privative de libertate asigură respectarea și protejarea vieții, sănătății și demnității persoanelor condamnate, a drepturilor și libertăților acestora, fără să cauzeze suferințe fizice și nici să înjosească persoana condamnată. ... Articolul 31 Tipurile regimurilor de executare a pedepselor privative de libertate (1) Regimurile de executare a pedepselor privative de libertate sunt, în ordinea descrescătoare a gradului de severitate, următoarele: a) regimul de maximă siguranță; ... b) regimul închis; ... c
LEGE nr. 254 din 19 iulie 2013(*actualizată*) privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273638_a_274967]
-
că nu e destul show. Familia Moldoveanu nu e destul de isterică sau de cabotină pentru cerințele televiziunilor încât să merite o știre în prime time. ”Ăștia sunt prea cuminți” zice cineva. Cu alte cuvinte, nu se umilesc destul, nu se înjosesc destul cât să facă pe plac vânătorilor de rating de la Antena 3. Și în niciun caz nu sunt destul de periculoși încât să sperie sau să deranjeze măcar conducerea primăriei de sector sau primăria generală. Pentru un singur om disperat pe
”Înainte eram puțini, acum suntem mai mulți și o să fim și mai mulți!” () [Corola-website/Science/295648_a_296977]
-
tributului de vasal. Aceasta a cauzat tensionarea bruscă a relațiilor bilaterale. Un document emis de rege la 18 iunie 1325 îl numește pe voievodul muntean "„Basarab transalpinul, necredincios coroanei maghiare”" și relatează cum Ștefan, fiul comitelui cuman Parabuh l-a înjosit pe regele ungar, proslăvindu-l în schimb pe Basarab. În 1327 papa Ioan al XXII-lea îl lăuda pe domnul muntean pentru susținerea catolicismului și zelul său de a extermina națiunile „necredincioase” (ortodoxe). După această dată, voievodul muntean a luat
Basarab I () [Corola-website/Science/299799_a_301128]
-
existenței se dezvoltă. Omul se deosebește de alte viețuitoare prin faptul că nu este legat de un anumit destin sau de o anumită lege, dimpotrivă, el are capacitatea să-și determine în mod liber modul și forma existenței, să se înjosească până la o treaptă animalică, sau să se apropie de divinitate, care stă la propria sa origine. Calea care duce la acest scop este eliberarea de pornirile simțurilor și purificarea prin cugetarea și contemplația filozofică.
Giovanni Pico della Mirandola () [Corola-website/Science/299375_a_300704]
-
indezirabili. Acest tip de minciună segregantă, construită pe baza pretinsei diferențe de calitate dintre subiecți, a declanșat în decursul istoriei numeroase conflicte sociale mai mici sau mai mari, a întreținut adversitatea și chiar ură dintre indivizi și/sau grupuri, a înjosit calitatea de om și a făcut mult rău societății, producând, prin standarde diferite de evaluare, umilire, suferință și degradare umană. Minciună științifică derivă din construcția unei ipoteze incorecte de mecanism cauzal, indiferent dacă este conjunctural, fenomenal sau social, si pretenția
Minciună () [Corola-website/Science/308541_a_309870]
-
la protestantism. Se refugiază la Geneva, unde studiază filozofia lui René Descartes în cadrul studiilor de teologie. Combătând intoleranța regimului lui Ludovic al XIV-lea, atrage ura comunității creștine. Sunt criticați regii care au adus nefericire supușilor lor, papii care au înjosit catolicismul prin patimile și ambițiile personale. Fiind urmaș al lui René Descartes și Pierre Gassendi, filozofia sa este în primul rând critică. Respinge astrologia considerând-o "cea mai vană dintre imposturi", deoarece considera rațiunea ca fiind singura cale spre adevăr
Pierre Bayle () [Corola-website/Science/311115_a_312444]
-
El scria: „"Nu sunt nici acuzat, nici condamnat, sunt un exilat. Nu recunosc nimănui dreptul să mă exileze și să mă cheme înapoi după bunul lui plac. [...] Nu mă pot preta la acest joc în care se năruie și se înjosește natura umană"”. În cei doisprezece ani de exil în Elveția casa soților Quinet de la Veytaux a fost un punct de atracție pentru prietenii libertății, care aflau aici sprijin moral, îmbărbătare și speranță. Edgar Quinet a fost deseori vizitat de soții
Edgar Quinet () [Corola-website/Science/313683_a_315012]
-
căsătorită să greșească era mai aspru pedepsită față de una necăsătorită. Femeia era privită ca o proprietate, de îndată ce se căsătorea, ea devenea proprietatea soțului ei, care putea să își spele onoarea prin pedepse de orice natură. Existau și diferite proverbe care înjoseau femeia, precum: „Femeile și caii sunt asemănători, nu poți avea încredere în niciunul”, „A aștepta fidelitate din partea unei femei este precum a aștepta un leac pentru otravă”, „Femeile sunt bărbați incompleți”, „Părul unei femei este lung și mintea ei este
Crimă de onoare () [Corola-website/Science/318352_a_319681]
-
Marghiloman s-a consemnat că Luca Caragiale a fost plăcut de supraveghetorii germani care au venit la festivitățile de la Athenee Palace ținute în cinstea guvernatorului militar August von Mackensen. În decembrie 1917 Luca, în timp ce era șeful cabinetului Arion, l-a înjosit pe Alexandru Tzigara-Samurcaș, când a cerut prezența poliției de la comandanții săi germani la unul dintre birourile Ministerului Culturii. În iunie 1918 ia decizia controversată de a se alia cu susținătorii Puterilor Centrale. Se pare că a fost influențat mai mult
Luca Caragiale () [Corola-website/Science/319900_a_321229]
-
în altul, în condițiile prevăzute de prezenta lege. ... (3) Regimurile de executare a pedepselor privative de libertate asigură respectarea și protejarea vieții, sănătății și demnității persoanelor condamnate, a drepturilor și libertăților acestora, fără să cauzeze suferințe fizice și nici să înjosească persoana condamnată. ... Articolul 31 Tipurile regimurilor de executare a pedepselor privative de libertate (1) Regimurile de executare a pedepselor privative de libertate sunt, în ordinea descrescătoare a gradului de severitate, următoarele: a) regimul de maximă siguranță; ... b) regimul închis; ... c
LEGE nr. 254 din 19 iulie 2013(*actualizată*) privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272959_a_274288]
-
romanul a avut parte de o primire destul de reticentă. Criticii conservatori, mai ales Toini Havu în Helsingin Sanomat, l-au primit cu răceală, considerând că se pierde în amănunte și ignoră imaginea de ansamblu. Linna a fost acuzat că a înjosit idealurile patriotice ale țării, și chiar el a recunoscut că într-adevăr intenția sa a fost să le tempereze întrucâtva. Alți critici au recunoscut imediat valoarea operei, iar publicul finlandez a adoptat cartea. Este una din cele mai populare și
Soldatul necunoscut (roman) () [Corola-website/Science/321566_a_322895]
-
căsătorită să greșească era mai aspru pedepsită față de una necăsătorită. Femeia era privită ca o proprietate, de îndată ce se căsătorea, ea devenea proprietatea soțului ei, care putea să își spele onoarea prin pedepse de orice natură. Existau și diferite proverbe care înjoseau femeia, precum: „Femeile și caii sunt asemănători, nu poți avea încredere în niciunul”, „A aștepta fidelitate din partea unei femei este precum a aștepta un leac pentru otravă”, „Femeile sunt bărbați incompleți”, „Părul unei femei este lung și mintea ei este
Crimele de onoare în spațiul islamic () [Corola-website/Science/328987_a_330316]
-
stambă.Și pe Katherine în cel de al treilea sezon. Angela este o fată de care Zack era îndrăgostit a continuat să arate o impresie bună și a ieșit cu ea la întâlnire mai mult de supărarea ei ea ar înjosi, de multe ori Zack pentru încercările sale. Ernie este patron și proprietar la Youth Center el ar putea fi văzut de multe ori în spatele tejghelei unui bar cu sucuri și, uneori, ar putea dispensa de consiliere pentru adolescenți. Domnul Kaplan
Mighty Morphin: Power Rangers () [Corola-website/Science/326757_a_328086]
-
Navot Haizreeli). Ahab râvnea via lui Nabot care se învecina cu palatul său și i-a propus acestuia: „Tna li et karmhá...” Izabela nu a înțeles pentru ce a căzut soțul ei în tristețe, și de ce trebuia el să se înjosească, el, regele, în fața unuia din supușii săi. Ea i-a propus lui Ahab să rezolve problema așa cum știa ea. A trimis o scrisoare conducatorilor orasului in care locuia Nabot Izreeliteanul, în care a cerut să fie plătiți doi martori mincinoși
Izabela () [Corola-website/Science/335705_a_337034]
-
Curajoșii care au înfruntat regimul comunist și au înfundat închisorile comuniste sunt considerați acum istorie și dați uitării pe vecie. Urmașii celor care au murit la revoluția din 1989 din Timișoara, București, Buzău, Brăila, Iași, Sibiu, Arad, Cluj etc. sunt înjosiți și lăsați să se descurce într-o societate în care solidaritatea nu mai reprezintă un pilon. Mulți dintre aceștia nu au locuri de muncă și își duc traiul de pe o zi pe alta. Ce să mai spunem despre urmașii celor
Scrisoarea primită de Codrin Ștefănescu pentru Liviu Dragnea by Roxana Covrig () [Corola-website/Journalistic/102960_a_104252]
-
pe revoluționari. Scenele plănuirii rebeliunii de către studenții și săracii Parisului în ajunul înmormântării generalului Lamarque sunt înfățișate în roman prin activitățile asociației fictive „Prietenii A.B.C.-ului” (un joc de cuvinte bazat pe cuvântul francez "abaissés", ce poate fi tradus „înjosiți”), condus de carismaticul personaj Enjolras și portretizat ca un sub-grup al Societății pentru Drepturile Omului. Este descrisă, de asemenea, ridicarea de baricade pe străzile înguste ale Parisului. Prietenii A.B.C.-ului au organizat ridicarea unei baricade pe rue de la Chanvrerie
Rebeliunea din iunie 1832 () [Corola-website/Science/337634_a_338963]