10,003 matches
-
al „avantajelor” pe care le avea țăranul de pe urma transporturilor de sare. Astfel, ne apare cu totul explicabilă lupta pe care o duceau Vistieria și Cămara ocnelor pentru a-și asigura numărul de cară necesar transporturilor la un preț dinainte stabilit. Înlesnirile oferite cărăușilor prin acordarea de imașuri pe marginea căilor de comunicație, imașuri plătite proprietarilor de către Vistierie, erau - este drept, numai în parte - reduse ca importanță, datorită abuzurilor proprietarilor și ale arendașilor, care, pe lângă plata pe care o încasau de la Vistierie
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
mai multe avantaje pentru comunicații. Drumul Iași - Huși - Fălciu, de pildă, a fost înlocuit cu drumul Iași - Vaslui - Docolina - Fălciu. S-au creat noi drumuri de legătură cu Țara Românească. Să adăugăm la aceasta și pavarea unor străzi din orașe, înlesnirile pentru transporturile de sare, așezarea carantinelor, a vămilor etc. Rușii s-au interesat și de starea râurilor noastre. În cadrul lucrărilor statistice, Fonton de Verayon a cerut, la 1 noiembrie 1832, date referitoare la râurile Prut, Siret, Suceava, Moldova, Bistrița, Trotuș
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
considerare. La 11 iunie 1798, de pildă, viceconsulul francez Parrant semnala posibilitatea navigabilizării unora din râurile noastre. El adăuga însă că domnitorul avea motive întemeiate de a se opune unor astfel de planuri, pentru că altfel turcilor li s-ar crea înlesniri să scoată și mai mult din țară, să facă vizite inoportune, să pună mâna pe produsele țării ș.a. Între principalele probleme cu care aveau să fie confruntați întreprinzătorii, erau înlăturarea obstacolelor naturale și stabilirea măsurii în care râurile Moldovei erau
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
amănunțit indicate, privind îmbunătățirea comunicațiilor. Prin articolul 139, secția a II-a a „Departamentului treburilor din lăuntru” a fost însărcinată cu îndatorirea „ținerii în bună stare a drumurilor mari, și mai cu osebire a acelor ce ar aduce mai multă înlesnire și siguranție. Poduri de lemn sau de piatră se vor face, și se vor păzi de-a pururea în bună stare, peste râuri și pâraie și peste trecătoarele mlăștinoase”. Prin art. 158 s-a hotărât ca „Siretul și Prutul care
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
să se facă toate drumurile cele mari șosele ca în Austria și cu aceleași mijloace”. Mihail Kogălniceanu s-a ridicat cu hotărâre împotriva sistemului feudal de construire a șoselelor. În Dorințele partidei naționale în Moldova el cerea, în articolul 34, înlesniri comerțului și libertății muncii prin deschiderea de canale și drumuri și „mai ales desființarea a orice beilicuri, cărături și havalele, precum la drumuri publice” etc. Ion Ghica s-a preocupat și el de problema căilor și a mijloacelor de comunicație
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
autorul a numeroase memorii și proiecte de modernizare a căilor și a mijloacelor noastre de comunicație. A fost veșnic preocupat să găsească mijloacele cele mai sigure și potrivite prin utilizarea cărora bogățiile țării să fie valorificate, iar boierimea să capete înlesniri în activitatea și afacerile ei. N. Suțu condiționa progresul Moldovei de dezvoltarea industriei alimentare. Dezvoltarea industrială a Moldovei însă era preconizată din punctul de vedere al marelui proprietar de pământ - negustor. S-a observat pe bună dreptate că N. Suțu
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
continua, ca și în perioada pre-regulamentară, să fie îndreptat către bazinul Mării Mediterane și în special la Constantinopol. Desele intervenții ale negustorilor turci și chiar ale Vizirului au avut ca urmare acordarea, în această epocă, de către domnitorul Moldovei, a numeroase înlesniri negustorilor turci, de la recrutarea plutașilor, la paza transporturilor, vamă etc. Încheierea tratatului austro-rus cu privire la navigația pe Dunăre, în 1840, a îndreptat din nou atenția austriecilor asupra folosirii râurilor noastre pentru comerțul de tranzit către gurile Dunării, comerț în care erau
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
navigabilizarea râurilor noastre a crescut în măsura în care, printre altele, a sporit și interesul față de construcția mijloacelor de transport pe apă. În raportul din 30 ianuarie 1830, al Divanului Moldovei către Kiselev, se arăta că se vor lua măsuri în vederea creării de înlesniri negustorilor și ,,lăcuitorilor” moldoveni „de a face caice sau corăbii care să poată fi încăpătoare de savune, și unele și mai mari într-acest chip făcute ca să înoate și pe mare, pentru ca să-și poată pământeanul încărca și productele sale, să
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
mai mari într-acest chip făcute ca să înoate și pe mare, pentru ca să-și poată pământeanul încărca și productele sale, să le ducă în toate porturile după cuprinderea trataturilor, să-s hrănească transportarisind căraturile neguțitorești”. Nu cunoaștem despre ce fel de înlesniri era vorba și nici dacă ele au fost puse în practică, știm însă că Moldova a obținut dreptul ca vasele sale să poată pluti, începând din 1834, sub steag propriu, pe Dunăre și apoi, în 1836, pe mare, și că
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
comunicație, și mai ales negustorimea au contribuit adesea, - negustorii chiar cu entuziasm, boierii cel puțin cu înțelegere interesată - la introducerea telegrafiei în Moldova. Contribuția a constat mai ales în bani. Alexandru Moruzi din Roman a dăruit 100 de galbeni pentru că, „...înlesnirile în interesele comerțiali produsă prin așăzare biurourilor telegrafice în țară sunt nemărginite...”. În privința negustorimii, Departamentul lucrărilor publice observă că introducerea telegrafiei în Moldova s-a bucurat din parte-i de un „grabnic concurs”. Ni s-a păstrat lista acelor care
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
linia telegrafică trebuia continuată până la Galați, pentru că „...acest de pe urmă oraș mai vârtos fiind cel mai însămnat centru de negoț al aceștii a noastre țări, are cea mai neapărată nevoie de ușurință și grăbire în transacțiile negustorești, prin a cărora înlesniri folosindu-să negustorii stăini, tot într-același grad să folosesc și vânzătorii Moldovei...”. Tot în decembrie 1854, s-a luat în discuție și construirea liniei telegrafice Tecuci - Focșani, ale cărei lucrări se desfășurară concomitent cu lucrările liniei Iași-Galați. Liniile telegrafice Nimerceni-Iași
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
unui asămine birou [telegrafic] în târgu Roman, unde este centrul comerțului cu grâne, să simte foarte mult”. Avându-se în vedere că orașele Roman, Bacău și Fălticeni, „ca puncturi de multă însemnătate în comerțul țării, ar dobândi mari avantaje prin înlesnirea relațiilor comerțiale”, s-a decis înființarea de birouri telegrafice în aceste orașe, mai ales că orășenii achitau prin subscripție costul lor. De la Săbăoani, linia telegrafică a fost continuată cu un fir dublu până la Roman, Romanul devenind centrul unde s-au
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
și mai pe urmă mișcate prin puterea mașinii de vapori”. Înființarea unei astfel de fabrici, arăta Gusti, „va face să cadă în curând prețurile cu totul nepotrivite a oloiului de rips și alte oloae și prin urmare va fi o înlesnire și pentru cîrmuire în luminarea orașelor și pentru particulari”. Până în prezent nu știm dacă vreunul din aceste proiecte a fost realizat. În statistica din 1860-1862 nu apare nici o fabrică de ulei, ci doar ateliere de preparare a uleiului de cânepă
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
mai rămân până la viitoarea catagrafie, iar stăpânului prețul lucrului pe un an întreg. Fiecare din aceste dispoziții constituie un mijloc de a împiedica schimbarea domiciliului țăranului, mijloc de care proprietarul se folosește ori de câte ori dorește. Așezământul din 1851, deși acordă unele înlesniri strămutării, ea totuși nu putea fi obținută cu ușurință. Țăranul se putea muta după ce în prealabil a cerut în scris isprăvniciei strămutarea cu șase luni înaintea zilei de 23 aprilie a fiecărui an. Isprăvnicia era obligată să încunoștiințeze imediat pe
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
-col. rus Carazin, trimis aici în ajunul războiului declarat în 1768, cu misiuni de spionaj, de organizare a colaborării militaro-politice cu Rusia, cu proclamații etc., este cât se poate de semnificativ. El și-a îndeplinit misiunea cu cea mai mare înlesnire. A stabilit legături cu prelați și mari boieri, a elaborat schițe de acțiune, ajungând să fie primit de însuși domnitorul. Cu ajutorul decisiv al fraților Mihai și Pârvu Cantacuzino, „va pune mâna” și pe București, și pe domnitorul Grigore al III
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
concepției lui Bruck, și pe seama exploatării popoarelor aflate într-un stadiu inferior al dezvoltării istorice. Deși el vorbea despre ridicarea nivelului de viață al acestor popoare, totuși ameliorarea stării în care se aflau ele era privită ca o condiție necesară înlesnirii exploatării germane, ele urmând să rămână mai departe debușee ale desfacerii mărfurilor germane și surse de procurare a materiei prime. Aceasta rezultă foarte limpede din relațiile care, după Bruck, ar fi fost de dorit să se stabilească între ele și
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
spre aprobare Guvernului României. Consiliul Concurenței, analizând dispozițiile art. 82 din OG nr. 11/1996, privind executarea creanțelor bugetare, care prevăd acordarea unor facilități ce întrunesc elementele definitorii ale unei scheme de ajutor existente, a recomandat Ministerului Finanțelor Publice ca înlesnirile la plată acordate ce reprezintă alocările specifice ale schemei de ajutor de stat existente, care depășesc plafonul maxim de 100 miliarde lei, să fie notificate Consiliului Concurenței în vederea autorizării lor, potrivit prevederilor Legii privind ajutorul de stat-recomandare preluată în HG
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
100 miliarde lei, să fie notificate Consiliului Concurenței în vederea autorizării lor, potrivit prevederilor Legii privind ajutorul de stat-recomandare preluată în HG nr. 1165/2000, publicată în MO nr. 630/5.12.2000, privind procedura și competențele de acordare a unor înlesniri la plata impozitelor, taxelor, contribuțiilor, sumelor datorate Fondului pentru plata ajutorului de șomaj și a altor venituri bugetare administrate de Ministerul Finanțelor, Ministerul Muncii și Protecției Sociale și Agenția Națională pentru Ocupare și Formare Profesională, după caz. În ceea ce privește politica fiscală a
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
clasice și a economiei politice moderne), în lucrarea „Avuția națiunilor” (1776), a susținut că productivă este orice muncă prin care sporesc bunurile materiale. „Munca anuală a oricărei națiuni constituie fondul care dintotdeauna o aprovizionează cu toate bunurile necesare și de înlesnire a traiului, pe care le consumă anual...” (Puiu, T., 2000). Smith considera că principala sursă a bogăției unei națiuni este munca. Alături de aceasta, ca surse nu mai puțin importante notează pământul și capitalul. În gândirea economică modernă se consideră că
MANAGEMENTUL RESURSELOR UMANE by TATIANA PUIU () [Corola-publishinghouse/Science/1676_a_2964]
-
salariatului; sporurile; alte stimulente, care pot îmbrăca forma de premii, comisioane, bonusuri, participare la profit, acțiuni. Structura sistemul de recompensare al resurselor umane Sistemul de recompensare al resurselor umane Recompensarea directă Recompensarea indirectă Sporurile Alte stimulente Plățile pentru timpul nelucrat Înlesnirile speciale Programele de protecție Salarii Recompensarea indirectă vizează facilitățile oferite personalului, atât pe perioada angajării, cât și după aceea. Ele decurg din calitatea de salariat sau de fost salariat. Sistemele de recompensare indirectă sunt într-o continuă schimbare, putând apărea
MANAGEMENTUL RESURSELOR UMANE by TATIANA PUIU () [Corola-publishinghouse/Science/1676_a_2964]
-
sub diverse forme: concediu de odihnă; concediu medical; concediu prenatal, de maternitate, pentru adopție și pentru îngrijirea copilului bolnav; zile naționale, sărbători legale; aniversări și alte zile libere ocazionate de evenimente personale; obligații civice (participare la procese, alegeri, obligații militare); înlesnirile speciale, care reprezintă acele avantaje pe care unele organizații le acordă angajaților în mod gratuit sau cu reducere de prețuri și tarife, ca: produse și servicii din profilul unității acordate gratuit; vacanțe suplimentare; împrumuturi; automobil; șofer; facilități pentru petrecerea timpului
MANAGEMENTUL RESURSELOR UMANE by TATIANA PUIU () [Corola-publishinghouse/Science/1676_a_2964]
-
5 10. Personalul unităților beneficiază și de recompense pentru timpul nelucrat, între care: 163 a) sporuri pentru vechime în muncă b) pauza de masă cuprinsă în programul de lucru c) adaosul de acord 11. Personalul unităților beneficiază și de unele înlesniri speciale, între care: a) produse și servicii din profilul unității acordate în mod gratuit b) ajutorul de șomaj c) sporuri pentru vechime în muncă Teme de discuție I. Criticați următoarea afirmație: „Oamenii sunt în principiu la fel. De aceea sistemele
MANAGEMENTUL RESURSELOR UMANE by TATIANA PUIU () [Corola-publishinghouse/Science/1676_a_2964]
-
europeni față de fundamentul religios al culturii noastre, precum și Întreținerea unui inteligent raport interreligios, inclusiv pe direcția creștin-arab. Printre preocupările concrete ale ministerelor europene privind educația, se Înscriu recomandări ce vizează introducerea studiului religiei În școlile publice, antrenarea cercetătorilor În direcția Înlesnirii acestor parcursuri didactice, formarea cadrelor didactice pentru recentele cerințe educaționale, utilizarea noilor mijloace de informare și comunicare În formarea religioasă, răspândirea experiențelor și a bunelor practici În materie de predare a religiei. Atât forurile politice, laice, cât și reprezentanții comunităților
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
schimb, libertatea de acțiune a Veneției în Marea Neagră, ce dăinuia din vremea Imperiului latin, a fost îngrădită prin cooperarea dintre genovezi și bizantini. Prin tratatul de la Nymphaion, din 13 martie 1261, Bizanțul conceda genovezilor mari privilegii în comerțul cu grâne, înlesniri ce le-au facilitat instaurarea hegemoniei comerciale în traficul pontic. Roadele acestor avantaje nu au întârziat să se arate: o adevărată salbă de factorii și chiar cetăți genoveze au fost împlantate de-a lungul țărmurilor Mării Negre, devenită vreme de un
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
de vânzări al unei companii de produse de băcănie a creat o listă destinată agenților de vânzări, aceștia urmând să o completeze după fiecare comandă telefonică. Lista includea itemi de genul: „Am vândut la promoție?”; „Am cerut comanda?”; „Am solicitat înlesniri suplimentare?”; „Am încercat să realizez o vânzare încrucișată?”. Agenții de vânzări au completat răspunsurile și le-au introdus într-un grafic la sfârșitul fiecărei zile. La sfârșitul săptămânii le-au trimis graficele supervizorului lor. Supervizorul a transpus și el grafic
Managementul performanței. Strategii de obținere a rezultatelor maxime de la angajați by Aubrey C. Daniels () [Corola-publishinghouse/Science/2338_a_3663]