265,125 matches
-
inaugurează o colaborare prolifică la revista „Azi“ (nr. 3-4/mai-iunie 1932), decisă a depăși reticențele debutului din urmă cu patru ani. Un stimulent,cu totul imprevizibil, primește din partea lui Al. Philippide, recunoscut ca o autoritate în perimetrul poeziei, după succesul înregistrat cu Stânci fulgerate, primite entuziast de critica epocii, repede așezat valoric în apropierea lui Arghezi, a lui Ion Barbu. La rubrica „Însemnări“ din „Adevărul literar și artistic“ (7 august 1932), maestrul întâmpină favorabil noua mlădiță: „Ne-am plâns de multe
Maria Banuș by Geo Șerban () [Corola-journal/Imaginative/12956_a_14281]
-
este inserat în nr. 46 al ziarului din 27 februarie/ 12 martie în următoarea formulare: „Trupa japoneză Hanako, care va da reprezentațiune și în Brașov, Duminecă în 12 și Luni în 13 a.c., a debutat cu trei reprezentațiuni în Cluj, înregistrând un formidabil succes. Biletele pentru reprezentațiunile din Brașov se pot procura din vreme la cancelariile teatrului și seara la casă.” În același număr, ziarul oferea și câteva date preliminarii publicului spectator, sub titlul Teatru japonez în Brașov, aducând o serie
O trupă de teatru japonez by Mircea Popa () [Corola-journal/Imaginative/13283_a_14608]
-
cu inerenta “artă combinatorie” și gradul de conștientizare accentuat al acestui tip de operații aplicate materiei verbale. Dimpotrivă, noul “portret” al poetei e înrămat într-o realitate deloc cosmetizată ori împinsă în plan secundar, spre un prag al desființării, ci înregistrată “direct”, - un univers de “tarabe”, pestriț amestec de bâlci, în care imaginea despre sine capătă și ea contururi grotesc-expresioniste, cu acel aer, sugestiv exprimat tot de criticul amintit, de “cochetărie anxioasă”: “o doamnă bătrână cu o tocă neagră / fără sex-appeal
Note despre poezia Norei Iuga by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/13548_a_14873]
-
citesc, a directorului editurii "Socec", domnul Ocneanu. Atunci nu mi-am dat seama de importanța acelui moment creat de invitația făcută de E. Lovinescu directorului editurii "Socec". Mă întreb astăzi cîte gafe voi fi săvîrșit în atîția ani de viață, neînregistrînd adevărata valoare a întîmplărilor. La două zile de la acea ședință, directorul editurii "Socec" îmi adresă o scrisoare prin care îmi cerea să-i comunic data cînd pot depune manuscrisul romanului la a cărui lectură asistase. Am fost tulburată. Mi se
Evocări spontane by Ioana Postelnicu () [Corola-journal/Imaginative/13845_a_15170]
-
șapte ani sau șaptezeci sînt una Dacă amîni și tot amîni într-una. Political Congo Maimuțele din Congo - dacă nu știai - Rezolvă orișice conflict sau diferend Extrem de simplu și rapid, eficient: Cu-n scurt, universal futai. Și nici măcar nu au înregistrat patent Pe-arhaica metodă. Dacă n-ai Prejudecăți, să ne întoarcem amîndoi în acel Rai, Departe de idei și teorii, de orice trend! Oh, nu, nu-ți cer să ne suim la loc, Printre liane, în copaci seculari, Ci să
Poezie by Alexandru Mușina () [Corola-journal/Imaginative/14007_a_15332]
-
în volum etc. Textul vorbitor Porțile paradisului lecturii par să se fi deschis pentru nevăzătorii de pretutindeni după 1990, o dată cu apariția în număr semnificativ în lume a editurilor electronice și a publicațiilor pe Internet. Se afirmaseră între timp cărțile sonore, înregistrate pe bandă magnetică, apoi pe casetă, mai nou pe cd. Numai că și aici, cititorul depinde de oferta existentă ori, acolo unde lucrurile merg repede, la comanda sa, el trebuie să stea la coadă să i se înregistreze cartea dorită
Revanșa lui Homer by Radu Sergiu Ruba () [Corola-journal/Imaginative/13932_a_15257]
-
cărțile sonore, înregistrate pe bandă magnetică, apoi pe casetă, mai nou pe cd. Numai că și aici, cititorul depinde de oferta existentă ori, acolo unde lucrurile merg repede, la comanda sa, el trebuie să stea la coadă să i se înregistreze cartea dorită. Cu Internetul accentele se schimbă. E nevoie și în acest caz de o invenție diabolică... Ea se cheamă voce sintetică sau voce electronică, un program care citește corect ,potrivit regulilor de pronunție ale limbii respective, orice text la
Revanșa lui Homer by Radu Sergiu Ruba () [Corola-journal/Imaginative/13932_a_15257]
-
făcîndu-se astfel o excepție de la regulă. Cert este că respectivul comisar-șef nu se ocupa de delictele "politice", de "atentatele" la siguranța statului. Se cuvine a menționa că anunțul poliției nu stîrnește nici un ecou în presa bucureșteană. În schimb, se înregistrează unul în cotidianul ieșean "Moldova", unde un ziarist antisemit, ascuns sub pseudonimul Gh. Sânger, își exprimă indignarea în articolul Cazul Sorana Gurian. Aici citim: "Uitasem cu totul de obscura existență a proprietarei pseudonimului literar [...] O credeam fugită din timp în
Misterioasa viață a Soranei Gurian by Victor Durnea () [Corola-journal/Imaginative/13906_a_15231]
-
Petru Groza, Gh. Gheorghiu-Dej, Ana Pauker, Vasile Luca, Teohari Georgescu etc. - ori pe unii dintre noii pontifi ai literelor și artelor. Alături de "romane" și de "publicistică" sînt în Les Mailles du filet și pagini de autentic jurnal intim. Pagini ce înregistrează impresii directe suscitate de peisaje diverse, predominant întunecate, angoasante, de stările climatice, de oamenii întîlniți (mai ales colegi de breaslă, dar și cunoștințe întîmplătoare), cîteva episoade ale trecutului prinse în plasa memoriei, gînduri, meditații asupra propriei individualități ori asupra condiției
Misterioasa viață a Soranei Gurian by Victor Durnea () [Corola-journal/Imaginative/13872_a_15197]
-
pe lîngă imensa clădire în care se afla magazinul Lafayette străjuit de tipografia în care apăreau cărțile tipărite. Era o "excursie" originală făcută printre aparatele de tipărire rapidă apărute atunci, efectuate de către manipulatori care ședeau în rînd în fața aparatelor care înregistratu textul. Era pentru întîia oară cînd am pășit într-un "spațiu tehnic", pe care nu-l bănuiam că se află ascuns de fațada elegantului magazin cu nume atrăgător. Am trecut printre agregate de care nu îmi aduc aminte și care
Evocări spontane by Ioana Postelnicu () [Corola-journal/Imaginative/14168_a_15493]
-
Trăind în mediul rural (Pașcani era un sat mai mare), copilul se ducea cu caii la adăpat, se interesa de păsăretul curții, cerea slugilor bătrâne să-i spună povești. Această curiozitate e aproape congenitală, ca și auzul foarte bun, care înregistra "acordurile delicate ori grave ale naturii". Ca un "primitiv", el se integrează cu întreaga ființă plantelor și animalelor. Deși în această scriere memorialistică vrea să "se lipsească de meșteșugul breslei din care face parte", Sadoveanu nu se poate abține să
Mihail Sadoveanu by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/14171_a_15496]
-
din 18 mai 1935), ținuse să precizeze că "poezia proletară nu înseamnă nici Păun-Pincio, nici confortabila versificare cu săraci simpatici și bogați urâți pentru că sunt grași"... Interesant| pentru definirea poziției lui Gherasim Luca în ambianța ideologică a momentului este opinia, înregistrată de recenzia pe care o face la o carte de poezie ( Constantin Micu: "Sosirea lavelor", în "Cuvântul liber", nr. 33, din 22 iunie 1935), despre mișcarea suprarealistă. Cel care se înscrisese, chiar de la început, sub semnul acestei orientări poetice se
Publicistica lui Gherasim Luca by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/14038_a_15363]
-
din 18 mai 1935), ținuse să precizeze că "poezia proletară nu înseamnă nici Păun-Pincio, nici confortabila versificare cu săraci simpatici și bogați urâți pentru că sunt grași"... Interesant| pentru definirea poziției lui Gherasim Luca în ambianța ideologică a momentului este opinia, înregistrată de recenzia pe care o face la o carte de poezie ( Constantin Micu: "Sosirea lavelor", în "Cuvântul liber", nr. 33, din 22 iunie 1935), despre mișcarea suprarealistă. Cel care se înscrisese, chiar de la început, sub semnul acestei orientări poetice se
Publicistica lui Gherasim Luca by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/14038_a_15363]
-
conflictului tăcut dintre tată și fiu în chestiunea moștenirii, descris pe larg și cu numeroase subtile reverberații în text, conflict prelungit în care se articulează un singur cuvînt, o singură silabă decisivă în scena din biroul avocatului care trebuia să înregistreze renunțarea naratorului la dreptul de moștenitor: "Nu!". Ar mai fi multe lucruri de spus despre acest roman, despre intertextualitățile lui (cu Mateiu I. Caragiale, autor despre care Alexandru George a scris studii fundamentale; cu I.L. Caragiale; cu Camil Petrescu; cu
O capodoperă de tinerețe by Matei Călinescu () [Corola-journal/Imaginative/14252_a_15577]
-
Gherea, Zarifopol simbolizează spiritul de negație a două rase sofistice." Lui Călinescu nu-i scapă ironia omniprezentă a "burghezului" cu silă de burghezi, nici persiflarea continuă și sistematică, "pînă la agasare". Drept pentru care Istoria literaturii române de la origini va înregistra o "grimasă" de proporții. Și de referință. Mai tîrziu, mult mai tîrziu, Călinescu revine la sentimente înțelepțite și, deși reiterează marile defecte ale lui Zarifopol, într-un articol din Cronicile optimistului recunoaște că a respins, "cu vehemență", principiile estetice ale
Noiembrie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Imaginative/14548_a_15873]
-
lungul timpului în exegezele consacrate poetului latin. Astfel, faptul că multă vreme acesta a fost considerat drept întruparea, prin excelență, a spiritului satiric (de la ultimii autori păgîni ai Romei, pînă la comentatori din secolul nostru, imaginea unui Iuvenalis ethicus a înregistrat o carieră absolut impresionantă, după cum ne demonstrează cu argumente convingătoare autoarea), neglijîndu-se alte aspecte poate mai interesante din perspectiva cititorilor de astăzi ai satirelor sale, a condus la discreditarea implicită a unui demers poetic considerat îndeobște moralizator. Tocmai prin subtilitatea
LECTURI LA ZI () [Corola-journal/Imaginative/14219_a_15544]
-
Cătălin Constantin Șerban Foarță, Caragialeta bis; Ed. Brumar, Timișoara, 2002, 64 pag. Calendarul după Caragiale alcătuit de Călin-Andrei Mihăilescu, Liviu Papadima, Rodica Zafiu, Ed. Curtea Veche, București, 2002. Un studiu necesar După cartea lui Teodor Vârgolici despre Societatea Scriitorilor Români înregistrăm apariția unui studiu al lui Ion Ianoși consacrat instituțiilor literare postbelice și în special Uniunii Scriitorilor (Uniunea Scriitorilor în sistemul culturii socialiste și segmentul literar în tranziția românească, Ed. Paideia, 2003). Studiul face parte dintr-o cercetare mai întinsă dedicată
LECTURI LA ZI () [Corola-journal/Imaginative/14219_a_15544]
-
Primul domiciliu bucureștean al lui Ion Luca Caragiale a fost înregistrat în 1868-69, pe ultimul l-a părăsit în 1904. Exceptînd scurtele perioade cînd a funcționat ca revizor în Moldova și Oltenia, el a petrecut aproape 35 de ani în urbea de pe Dâmbovița. O viață de om, de-a lungul căreia
Bucureștii lui Caragiale () [Corola-journal/Imaginative/14407_a_15732]
-
ce-i mai rămăsese, deoarece boala avansa: tusea se întețea, febra îi creștea, forțele, puținele sale forțe se diminuau, încât simțea că se înăbușă, dominat de durere și deznădejde. În zilele de 24 și 25 noiembrie, la Palermo s-au înregistrat ploi și vânturi violente, ceea ce ar fi putut grăbi sfârșitul său. Hotelierul Salvatore Ragusa era conștient că Bălcescu se apropia inevitabil de moarte, fapt pentru care a chemat consulul otoman și pe un preot de la biserica Sfântul Nicolae al grecilor
Nicolae Bălcescu - 150 de ani de la moarte by Pavel Petroman () [Corola-journal/Imaginative/14519_a_15844]
-
iubit cu ardență a fost aruncat în groapa comună a săracilor, fapt ce a făcut ca niciodată osemintele sale să nu poată fi aduse în patrie și să li se dea cinstirea ce li se cuvine. Moartea lui a fost înregistrată în Giornale Officiale di Sicilia, cât se poate de lapidar: Nicolo Balcescu, d'ignoti di anni 31 possidente di Vallacchia. Trecând prin orașul Palermo, în cursul acestei veri, pe lângă casa în care a murit Nicolae Bălcescu am descoperit tabla cu
Nicolae Bălcescu - 150 de ani de la moarte by Pavel Petroman () [Corola-journal/Imaginative/14519_a_15844]
-
ceea ce constata, plin de satisfacție, Al. Oprea, în 1953, adică după ce apăruse Desfășurarea, scrierea în care Preda izbutise, în sfârșit, să se dezbare de naturalism, meteahna lui veche: "Dar nu se poate explica cu adevărat succesul repurtat de scriitor, saltul înregistrat în creația sa dacă se studiază totodată acele elemente realiste care există de la început și care au continuat să existe în opera lui M. Preda, ducând o luptă pe viață și pe moarte cu elementele naturaliste. În Desfășurarea, datorită concepției
Momentul literar 1945-1948 - Primul Marin Preda by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Imaginative/14521_a_15846]
-
i-am spus răspicat, să-mi fac meseria. Nu te holba, scuză-mă, scuză-mă, așa uimit la mine, așa trăsnit, scuză-mă, scuză-mă, cu leuca. Ai auzit foarte bine: me-se-ria! Urechea ți-e fină, cu pavilionul larg, vorace; înregistrează aiuritor, introduce orice în cutia cu surprize, ba și franjuri de-ale tale pe deasupra, hm!, de chichiri-michiri... A scrie e o treabă păguboasă, o muncă de zădar, un efort cu fîs și harcea-parcea? Zi-i cum vrei, dar pricepe, omule
Fluturii au meserie (Scuză-mă, scuză-mă...) by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/14674_a_15999]
-
împreună formează un corpus și exprimă o tendință. Toate se întâlnesc în aspirația de a promova o tehnică proprie a mărturisirii de sine. Acesta fiind contextul este așadar de mirare că lucrarea lui Dan Cristea despre "scrisul autobiografic" nu a înregistrat, la apariția în românește, ecouri mai mari. Au fost unele recenzii, dar numai de simplă consemnare. Cartea răspundea totuși unor așteptări, cum spuneam, și încă mai mult: este plină de idei noi, de asocieri incitante, un eseu liber, ca viziune
Eul care scrie by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Imaginative/14569_a_15894]
-
cere să citească Précis-ul, Busuioceanu îl denunță: "Cioran a fost la timpul sau legionar", fără succes însă: "Juana e indulgenta [...] cu tinerii pentru care cîștigă slăbiciune". Un al treilea exemplu: Cioran în postura de paj și companion al doamnelor (fapt înregistrat în jurnalul lui Virgil Ierunca, tot în 1950): la o conferință foarte mondenă, "își face apariția și faimoasa doamna Florence Gould, urmată inevitabil de salonardul Cioran". în fine, foarte semnificativ este faptul ca Simone Boué n-a simțit nevoia să
Vînătorul de fuste by Ion Vartic () [Corola-journal/Imaginative/14721_a_16046]
-
s-a stins în zorii zilei de 20 august 1872, la Spitalul Sf. Pantelimon din București. Sărăcia lucie și urmele bolii - una care avea să-l răpună și pe Eminescu - îl împuținaseră și-l îmbătrîniseră într-atît încît certificatul de deces înregistrează, haotic, vîrsta de 80 de ani. Contemporanii, insensibili atît la atenționările repetate ale lui Hasdeu și Grandea în presă, cît și la protestul lui C. Bolliac în Parlament contra indiferenței oficiale față de Bolintineanu, îl plîng cu emoție pe "bardul României
August by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Imaginative/14902_a_16227]