1,138 matches
-
ne face să ne oprim împotriva voinței noastre, iar celelalte mașini, aproximativ 10 la număr, care ne urmăreau ne-au înconjurat pentru a ne filma și fotografia, neținând cont că în vizorul lor se află un copil de 5 ani înspăimântat de ceea ce i se întâmplă. La intrarea în garajul casei, agresivitatea fotoreporterilor a depășit orice limită ce putea fi scuzata de "interesul profesional". Ce trebuie să se întâmple ca să înțelegeți că ați mers prea departe, până unde vă doriți să
UPDATE: "Aţi mers prea departe!". Andreea Marin a revenit în ţară. Șoferul vedetei, pe punctul de a produce un accident by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/72833_a_74158]
-
un mod naiv, ridicol și înduioșător. El a înființat și condus o revistă locală, Vasiova (1928-1948), pentru apariția căreia a făcut mari sacrificii: "Am mărs prin ploaie, prin soare, prin frig și arșiță, flămând, setos, rupt, desculț, trist, necăjit, îngândurat, înspăimântat, turbat ori rugându-mă ori înjurând ori blăstămând: vara, iarna, în continuu cu câte 25-35 de kilograme de hârtie în spate, călcând câte 50, 60, 70, 80 de km pe zi." Pe acest personaj caraghios și melodramatic, care avea ceva
O epopee critică eroi-comică by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17157_a_18482]
-
nu sînt (încă?) în măsură să ne dezvrăjească universul sonor, să ne priveze de virtualitatea minunilor ori să ne răpească speranța în nemurirea trăirilor afective. în fața necruțătoarelor grafuri, textelor literare, filosofice sau științifice, formulelor și schemelor abstracte, melomanul tresare oarecum înspăimîntat ca înaintea unor dogme aride și dure. Pe de o parte, le recunoaște valabilitatea și co-rec---titudinea. Pe de altă parte, refuză să le accepte cruzimea. Adică, le tolerează veridicitatea, dar nu le accepta universalitatea prin care se pot înălța pe
Cand accesoriile devin principii by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10123_a_11448]
-
împins partidul. Sigur, Geoană e liber să uite orice. Din nefericire pentru el, lista lucrurilor catastrofale pe care le-a făcut nu poate fi uitată chiar atât de ușor. El nu are nici măcar scuza că a sărit de pe axa ideologică, înspăimântat că partidul o ia la vale dacă nu intervine în forță. Dezlănțuirea de ură din discursurile lui Geoană n-a fost provocată de-o întâmplătoare pierdere a rațiunii. La fel s-a comportat și în timpul campaniei anti-Băsescu pentru primăria Bucureștiului
Apoteoza sulfuroasă by Mircea A. Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/9600_a_10925]
-
trăda o bizară schismă interioară. Teama de moarte l-a forțat pe om, în istoria sa, să-și fabrice iluzii ale unei posibile continuări după, ale unei regăsiri a sinelui în absența învelișului său trupesc. Dar se întreba oare muribundul înspăimîntat dacă supraviețuirea, sau învierea sa pe lumea cealaltă (sau oricum am vrea să amendăm teologic ideea) nu presupune o asemenea modificare de identitate încît cel care supraviețuiește e de fapt altul? Pînă la urmă, la asemenea întrebări cartea lui Martin
Supraviețuindu-ne nouă înșine by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16793_a_18118]
-
decât în Israel. Mergem în baruri în fiecare seară și ne putem încerca norocul la jocuri", afirmă doi băieți în vârstă de 23 de ani, Amnon et David, într-un cazino, în timp ce acestea sunt interzise în Israel. "Bulgarii par mai înspăimântați ca noi ... Viața continuă", exclamă o altă israeliană, Mazal, agent de asigurări în Tel Aviv, în vârstă de aproximativ 50 de ani.
Sunny Beach rămâne plină de turişti, în pofida atentatului antiisraelian () [Corola-journal/Journalistic/57813_a_59138]
-
nu putem să nu constatăm că artistul este el însuși mirat că a ajuns la această temă. Spuneam că, într-un fel, Gheorghe Fikl trage cu ochiul la Francis Bacon, atunci când acesta își făcea portretul între două carcase de vițel, înspăimântat și înspăimântător totodată, la gândul că în depărtările mitice s-ar putea să fi fost supus unui idol, precum Vițelul de Aur. Demistificarea la Bacon este evidentă, plasticitatea imaginii refuză să cadă în obscen. În ceea ce îl privește pe celălalt
Abator sau loc de sacrificiu? by Petre Tănăsoaica () [Corola-journal/Journalistic/5729_a_7054]
-
la față: "Dar pe când călătorea el și se apropia de Damasc, o lumină din cer, ca de fulger, l-a învăluit deodată./ Și, căzând la pământ, a auzit un glas, zicându-i: Saule, Saule, de ce Mă prigonești?(...)/ Și el, tremurând înspăimântat fiind, a zis: Doamne, ce voiești să fac?(...)/ Și s-a ridicat Saul de la pământ, dar, deși avea ochii deschiși, nu vedea nimic. Și luându-l de mână, l-au dus în Damasc./ Și trei zile a fost fără vedere
Un nou Saul by Simona Drăgan () [Corola-journal/Journalistic/17410_a_18735]
-
și își închipuie că ele sunt vânzătoarele, supraveghetoarele de raion, femeile de serviciu din lumea întreagă. al cincilea poem cu întâmplări reale cine mă ascunde și pe mine într-un buzunar adânc să capăt experiență și să devin un om înspăimântat care privește printre degete pe fereastră blocurile, asfaltul al șaselea poem cu întâmplări reale firicele de praf deasupra apei femeile spală grămezi de rufe abia dezbrăcate de semeni și storc cu o putere neomenească neînsuflețindu-le întinse pe pietre se
Poemul Și scrisoarea by Răzvan-Ionuț Pricop () [Corola-journal/Journalistic/8085_a_9410]
-
ajunseră la pasajul Domingo. La acea vreme, casa familiei Lax era singurul edificiu terminat de pe întreaga stradă, deși mai erau și altele destule de avansate. Muncitorii mișunau în voia lor, guralivi și goi până la brâu. Cei trei frați îi priveau înspăimântați: oamenii aceiau erau prea neciopliți pentru obiceiurile lor de copiii crescuți în puf. Fuseseră așteptați cu nerăbdare. Când caleașca pătrunse în curte pe sub arcul de la intrarea destinată caleștilor, stăpâna văzu că întreg personalul de serviciu se aliniase în patio, ca
Care Santos Încăperi ferecate by Marin Mălaicu-Hondrari () [Corola-journal/Journalistic/3356_a_4681]
-
în păsări, - Ionică, auzi, cotoiul vecinului și în puii care piuiau veseli ciugulind mălaiul. Raiul, Nelule, raiul pe pământ!, exclamă doctorul, spre încântare celuilalt, a prietenului său, - când, deodată, Nelule... (trucul vechi al prozei, suspansul)..." Cloșca se alarmează subit. Cloncăne înspăimântată. Puii de strâng grămadă. Se cațără unii peste alții pe spinarea mamei. Cârciumăresele, crinii fac fețe-fețe, pălesc, își trag pleoapele-n jos, să nu vază, petalele lor delicate. El auzise de Ionică. De tâlharul de Ionică. Dar nu-l văzuse
Cotoiul Ionică by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/6517_a_7842]
-
nu sînt (încă?) în măsură să ne dezvrăjească universul sonor, să ne priveze de virtualitatea minunilor ori să ne răpească speranța în nemurirea trăirilor afective. în fața necruțătoarelor grafuri, textelor literare, filosofice sau științifice, formulelor și schemelor abstracte, melomanul tresare oarecum înspăimîntat ca înaintea unor dogme aride și dure. Pe de o parte le recunoaște valabilitatea și corectitudinea. Pe de altă parte refuză să le accepte cruzimea. Adică, le tolerează veridicitatea, dar nu le acceptă universalitatea prin care se pot înălța pe
Când accesoriile devin principii by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/9949_a_11274]
-
Mircea Mihăieș Alertat, speriat, înspăimântat (în această ordine, pe masura ce-l parcurgeam) de rezultatul recentelui sondaj CURS, dar îngrozit de-a binelea de realitatea în care trăim, m-am întrebat ce-ar trebui să facă, în această clipă, intelighenția românească. Privită retrospectiv, activitatea "intelectualilor publici" poate
Trepãduscheala by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17440_a_18765]
-
prune, o oală de porumb fiert, doar pentru deschiderea poftei de mîncare, cu acea plăcere de a mesteca alimente de tot felul cum este a mîncăcioșilor și a vitelor. Ca și Flămînzilă, el mistuie în cinci fripturi toată carnea birtașului înspăimîntat și țipă că-i e foame. Cere toate mîncărurile ospătarului, înghițind cîte două fierturi, mai multe soiuri de fripturi, bînd o carafă de vin și o cofiță de apă rece și se scoală ușurat de la masă, zglobiu". Indiferent la ispitele
Ion Creangă între natură și cultură by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12326_a_13651]
-
și "Am o știre pentru tine" (ambele la "Realitatea Tv"), dorind, patologic, să fie spiritual-zeflemist - aproape imposibil... (față de la emisiunea "Mari români", de joi, 5 octombrie - TVR1, unde a fost la înălțime...); Domnul Președinte Traian Băsescu să viseze din nou, înspăimântat, că se află la emisiunea "Sinteza zilei" de pe Antena 3, între Ion Cristoiu și Valentin Stan care, metamorfozat într-un monstru cu mustăți zbârlite, ar fi gata-gata să-l devoreze, reclama idioată: "A stors-o pe soră-mea, mă..." De
ârâiala generală by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10211_a_11536]
-
necunoscută de parcă aș mai fi încă viu și visez cum mâna mea așterne poeme pe care nimeni nu le poate memora. Întâia lamentație pentru poporul fisurii I. Sunt singurul locuitor al acestui poem stau aici tremurând și scrijelesc în perete înspăimântat de tot ce am văzut astă-noapte pe stradă (veneam înspre casă și nu se auzea decât un plânset neîntrerupt în orice parte m-aș fi întors; am văzut-o cu ochii mei: începuse să plouă și poporul fisurii își strângea
Poezie by Claudiu Komartin () [Corola-journal/Imaginative/14196_a_15521]
-
-se trudnic, de-a dreptul din lut, ca să aibă cu ce să se-nfățișeze la dreapta, ultima Judecată. Apoi râvnita cădere a răilor, osânda și răsplata. Cam asta e, în rezumat, situația, par a gândi ei, nici surâzând, nici foarte înspăimântați. Văzând multe, instruiseră bine marele Dosar, ei, primii judecători. Așa că îl pot aștepta calmi, pe Celălalt, în răgazul oferit de răcoarea frescei. Al treilea se uită și el. Ar pleca, n-ar pleca, își ia, într-un târziu, rămas bun
Poezie by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/11535_a_12860]
-
înconjurați de o grupă de soldați cu lanternele și cu armele îndreptate spre ei. Ana-Cristina le simțea izbitor mirosul de transpirație, le auzea respirația șuierătoare, dar și inima bătând tare și, prin întuneric, le vedea sticlind ochii de țărănoi vicleni, înspăimântați și ei, depășiți de situația nouă în care erau puși, hotărâți să nu se lase cu una cu două și să tragă la o adică. Militarii le-au pus cătușele. I-au dus la pichet. Acolo aveau curent electric. Și
Relatare despre moartea mea by Gabriel Chifu () [Corola-journal/Imaginative/10968_a_12293]
-
abia sosiți, încremeniți cu arma la picior, nu făceau decît să se uite neputincioși. O mare de soldați, o mulțime verzuie, frămîntată, împingîndu-și și retrăgîndu-și marginile zdrențuite. Bărci rotunde și greoaie, încărcate peste măsură, se răsuceau în mijlocul curenților. Pasagerii lor înspăimîntați își fluturau capelele. Alții, lansaseră la apă butoaie, uși zmulse din giurgiuvele, scînduri, bușteni. Agățîndu-se de tot ce ar fi putut să-i salveze, înotau cu ochii ieșiți din orbite fugind de tunetul artileriei care se spărgea deasupra lor. Mulți
-Fragment dintr-un roman inedit - by Gabriela Adameșteanu () [Corola-journal/Imaginative/14063_a_15388]
-
oameni. Aburii, deasupra ligheanului, împrăștiau o putoare greu de suportat. Ușa s-a deschis. Primul în încăpere a fost Leanca. Un batran cocoșat, cu haine zdrențuite, numai petice, cu opinci și obiele ponosite. Ochii lui împăienjeniți, sub sprâncenele stufoase, căutau înspăimântați un loc de scăpare. - Cum te cheamă, ba tăgârța? - s-a răstit tovarășul la el, si, în scârba, a scuipat într-un colț, după ușa. - A? - abia a putut zice Leanca, aplecând urechea. - Asta om e, sau corcitura de măgar
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/86_a_359]
-
de stele cu coada... Doi oameni înfrânți de dorință, trudind în dragoste și păcătuind în puștiul ce ii înconjoară... Trec prin venele mele norii plumburii, fulgerându-mi visele îndurerate..., trec toamnele..., trec iernile și covoarele de flori ale primăverilor... Privesc înspăimântat drumul fără de întoarcere al vieții noastre, nervura pietrelor fără de suferință, și-ți incrustez din sângele meu un nou cântec, pătat de curcubeul amintirilor... Plutesc printre nori, cu singurele mele averi: Credință, Nădejdea, Dragostea... Pustiu, la capăt de lume, înzăpezit în
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/86_a_359]
-
o astfel de preocupare universală: «...câtă vreme va exista teamă pe lume, Cartea șoaptelor nu se va încheia».(...) Desigur, în limitele unui articol de presă este imposibil să prezinți acest roman complex, de aceea, să adăugăm doar că, spre deosebire de bunicii înspăimântați și care comunicau între ei prin șoapte, Varujan Vosganian a reușit să transmită lumii șoaptele de odinioară, strânse laolaltă în această carte.”
Erevan, capitala mondială a cărții by Ma () [Corola-journal/Journalistic/4655_a_5980]
-
nu se putea zări (continuare) din cauza unor căști enorme, terminate Într-un fel de coroane cu fire lungi, tremurând În licărirea lor, răspândind lumină. Apoi flacăra lumânării se rigidiză și se mări nefiresc de mult. Bărbatul o scăpă din mână Înspăimântat. Căzută pe covor lumânarea Își continuă arderea. Femeia se repezi s-o ridice, dar rămase uimită cu ea În podul palmei. ― E rece, mai putu ea să rostească rigidizându-se la fel ca bărbatul. Rămasă ca de piatră, cu lumina izvorând
Editura Destine Literare by Gheorghe Neagu () [Corola-journal/Science/76_a_325]
-
o "teamă" de troglodiți? De ce să nu socotim - ceea ce ni se pare logic - că fiecare din localitățile țării ar fi putut livra o cotă de aderenți ai Pieței? "Apocalipsa" ne temem că nu e decît o emanație a libertinilor politici, înspăimîntați, ei, că nu vor mai putea pescui în apa tulbure a insatisfacției generalizate, a frustrării obștești. "Popularizarea, mai pretinde dl. Theodorescu, a ucis acele candori, acele utopii sau acele comedii care se spuneau și se proclamau în Piață. Dacă votul
Piața Universității în cheie polemică by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17016_a_18341]
-
relatăm pățania unuia dintre însoțitorii lui Cristofor Columb, când a debarcat pe coastele Americii, pe numele său Rodrigo de Jorez. Reîntors acasă, la Muelva-Spania, cu o bogată rezervă de tutun, el a avut neinspirata idee de a fuma în fața soției. Înspăimântată, aceasta l-a reclamat autorităților, plângându-se că „bietul Rodrigo este posedat de diavol: înghite foc pe gură și scoate fum pe nări”, ceea ce echivala cu o blasfemie. Curajosul marinar a fost arestat, judecat și condamnat la zece ani de
Agenda2006-21-06-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/284988_a_286317]