1,513 matches
-
toate domeniile prevăzute de Convențiile de la Geneva din 1949 și în favoarea tuturor celor aflați în suferință, atât persoane civile, cât și militare; ... b) să contribuie la ameliorarea stării de sănătate, la prevenirea îmbolnăvirilor și la alinarea suferințelor prin programe de întrajutorare în beneficiul colectivității; ... c) să organizeze, la nivel național și local, după caz, servicii de ajutoare de urgență în favoarea victimelor dezastrelor, indiferent de cauzele și natura acestora; ... d) să recruteze, să instruiască și să pună la dispoziție personalul necesar pentru
LEGE nr. 139 din 29 decembrie 1995 (*actualizată*) Societăţii Naţionale de Cruce Roşie din România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/112444_a_113773]
-
drepturi editoriale, în condițiile legii; ... c) alte surse. ... Articolul 16 Fondurile bănești pot fi utilizate pentru: cheltuieli de administrație; salarizarea personalului; procurarea de mijloace fixe, de material gospodăresc; finanțarea cheltuielilor organizatorice; perfecționarea pregătirii profesionale; acordarea de burse, prin concurs, farmaciștilor; întrajutorarea farmaciștilor cu venituri mici și a familiilor acestora; crearea de instituții cu scop filantropic și științific și altele, care se stabilesc de către Consiliul național al Colegiului Farmaciștilor din România. Secțiunea a 4-a Organizare și funcționare Articolul 17 Colegiul Farmaciștilor
LEGE nr. 81 din 9 mai 1997 privind exercitarea profesiunii de farmacist, înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Colegiului Farmacistilor din România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117555_a_118884]
-
farmacist consiliului județean sau al municipiului București, după caz, stabilind cota-parte din această cotizație, care trebuie virata către consiliul național; ... c) gestionează bunurile Colegiului Farmaciștilor din România și poate să creeze și să subvenționeze acțiuni interesînd profesiunea farmaceutică, acțiuni de întrajutorare sau de sponsorizare; ... d) controlează gestiunea consiliului județean, respectiv al municipiului București, care trebuie să-l informeze cu privire la toate acțiunile financiare; ... e) soluționează, în termen de 30 de zile de la înregistrare, că instanța superioară, contestațiile formulate împotriva deciziilor date de
LEGE nr. 81 din 9 mai 1997 privind exercitarea profesiunii de farmacist, înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Colegiului Farmacistilor din România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117555_a_118884]
-
legătură între ergoterapie și ludoterapie, pentru că atât munca, cât și jocul, sunt forme de activitate prin care copilul își poate valorifica disponibilitățile sale în raport cu grupul și cu aportul său la desfășurarea acțiunii. Se va stimula dezvoltarea sentimentelor de cooperare și întrajutorare, formarea spiritului de stăpânire de sine și de autocontrol, de antrenare în activități care să-i aducă copilului satisfacție și să-l ajute să înțeleagă succesul. Efectele optime ale recuperării se apreciază în condițiile formării unor calități fizice și psihice
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
cu fiecare progres orizontul omului. El descoperă mereu la obiectele din natură însușiri noi, necunoscute până atunci"87. În cea de-a patra etapă, munca este cea căreia îi datorăm apariția de relații între membri comunității. "Se înmulțesc cazurile de întrajutorare, de colaborare, făcându-l pe fiecare individ să aibă conștiința limpede a acestei colaborări"88. În cea de-a cincea etapă, Engels subliniază instituționalizarea cooperării și a colaborării. "Pe scurt oamenii în devenire au ajuns la un punct când au
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
devine și crescător de animale în economii mixte, pastorale și agrare 216. Evoluția umană se canalizează în aceste cadre până la apariția "omului social". Prin om social, înțelegem "zoon politikon" al lui Aristotel, sau omul care realizează legături de tip organizare, întrajutorare cu ceilalți oameni. Omul social este omul conștient că prin întrajutorare și cooperare va face față mai ușor greutăților pe care i le impune natura. Omul social este cel care conștientizează individualitatea, conștientizează și cooperarea ca mijloc de apărare individuală
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
216. Evoluția umană se canalizează în aceste cadre până la apariția "omului social". Prin om social, înțelegem "zoon politikon" al lui Aristotel, sau omul care realizează legături de tip organizare, întrajutorare cu ceilalți oameni. Omul social este omul conștient că prin întrajutorare și cooperare va face față mai ușor greutăților pe care i le impune natura. Omul social este cel care conștientizează individualitatea, conștientizează și cooperarea ca mijloc de apărare individuală și colectivă. Omul social este un om inteligent, care învață și
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
se evită statul și băncile. Oamenii care se află în acest circuit al darului de nuntă știu că este ceva în neregulă cu statul, dar și cu băncile. Neîncrederea în economie și instituții îi ține împreună într-un fel de întrajutorare primitivă, nu cu mult diferențiată de ceea ce strămoșii noștri au practicat cu mii de ani în urmă. Darul are și azi același caracter magic, de afirmare a ființei, de determinare și de păstrare a identității în comunitate, de afirmate sau
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
Serviciul Social", care pleacă de la ceea ce spusese Dimitrie Gusti tinerilor, oferindu-le drept deviză o frază "care răspunde, parafrazând, preceptului sofiștilor "omul este măsura tuturor lucrurilor"": "Patria este măsura tuturor lucrurilor" și are ca temă măsurile care trebuie luate pentru întrajutorare, și anume valorificarea muncii femeilor pentru a suplini lipsa bărbaților concentrați, ca și măsuri pentru evitarea speculei etc. De altfel, coloanele din stânga vor fi rezervate și în numerele următoare unor astfel de articole de interes social: Practica pedagogică a licențiaților
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
asistența socială în țara noastră, și chiar cu implicarea destul de avansată a Bisericii în sistemul public de asistență socială. De altfel, D. Stan consideră asistența socială preștiințifică ca fiind, de fapt, o "asistare empirică". Este posibil ca practicile spontane de întrajutorare care se foloseau cu precădere în societatea tradiționalistă să nu poată fi socotite ca fiind o asistență socială profesionistă, care, de fapt, este una organizată, bazată pe elemente științifice în ceea ce privește funcționarea ei. "Cei care încearcă să explice procesul asistenței sociale
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
moment și cea de perspectivă, dintre neștiințific și științific ș.a.m.d." (Stan, 2003, p. 473). În trecut, mai ales în perioada de la formarea statelor feudale românești și până la perioada modernă, asistența socială avea o formă filantropică, mai degrabă de întrajutorare, iar practicarea ei în mare parte era pe lângă Biserică, de aceea am numit perioada aceasta filantropico-creștină. Desigur, după formarea statelor moderne și mai ales după Revoluția franceză de la 1789, asistența socială s-a desprins de Biserică și a început să
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
privite prin prisma obiectivului religios pe care-l urmărește" (Mănoiu, Epureanu, 1996, p. 1). Așadar, aspecte filantropice ale asistenței sociale pe teritoriul țării noastre încep să apară odată cu încreștinarea înaintașilor noștri.1 În istoria omenirii au existat diferite modalități de întrajutorare a oamenilor. Acest lucru, într-o formă oficială datează de aproximativ 2000 de ani î.Hr. Cu toate acestea, vedem că până la venirea lui Hristos oamenii se ajutau, iar la formele oficiale de întrajutorare contribuiau fie anumiți conducători, fie anumite curente
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
istoria omenirii au existat diferite modalități de întrajutorare a oamenilor. Acest lucru, într-o formă oficială datează de aproximativ 2000 de ani î.Hr. Cu toate acestea, vedem că până la venirea lui Hristos oamenii se ajutau, iar la formele oficiale de întrajutorare contribuiau fie anumiți conducători, fie anumite curente de gândire laice sau religioase. În lumea precreștină, grija pentru om era insuficient dezvoltată. Ea era exercitată așa cum am mai spus de către stat sau de către particulari. După Hristos, ea a fost exercitată, la
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
personale sau a rănilor sociale. Vedem că primul "pachet legislativ" a fost Codul regelui babilonian Hammurabi (1792-1750 î.Hr.), care, deși avea un conținut mai mult juridic, apreciat însă mai mult din punct de vedere literar, avea și o orientare spre întrajutorare, prin care poporul babilonian era îndemnat să-i ajute pe cei aflați în suferință. Apoi, de remarcat și chiar de luat în seamă era forma filantropică la poporul evreu vechi-testamentar. Cărțile Vechiului Testament cuprind mențiuni ale datei de îngrijire a
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
instituții corespunzătoare, se poate vorbi de abia în 1831 odată cu apariția Regulamentului Organic. După Unirea Principatelor Române din 1859 apar acte normative care fixează chiar atribuții concrete pentru serviciile de asistență socială la nivelul comunelor și județelor, încurajând spiritul de întrajutorare și solidaritate la nivel comunitar. România a fost una dintre primele țări europene care a elaborat un sistem de securitate socială atât în domeniul asigurărilor sociale (prima lege a pensiilor datează din 1912), cât și în cel al asistenței sociale
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
nivel central, implică și Biserica, fără a o marginaliza sau a o exclude. În cadrul Patriarhiei Române, s-a dezvoltat, în ultima perioadă, sectorul filantropico-social, pe care îl vedem "oficializat" pe lângă centrele eparhiale, care nu desfășoară doar activități cu caracter de întrajutorare, ci chiar prestează servicii sociale de tip primar, cum ar fi centre de zi, centre de adăpost de noapte pentru copiii străzii, centre de adăpost pentru o perioadă determinată pentru mamă și copil/copii (gen centru maternal), cantine sociale etc.
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
a-și crește, educa și îngriji copiii; * consilierea femeilor însărcinate cu privire la importanța creșterii copilului alături de părinți; * consilierea și sprijinirea familiilor aflate în situații de risc care ar putea conduce la separarea copilului de părinții săi; stimularea spiritului de solidaritate și întrajutorare în rândul enoriașilor lor, astfel încât să mobilizeze comunitatea pentru a sprijini familiile în situație de risc; * medierea situațiilor care ar putea conduce la părăsirea copilului, cum ar fi aceea a adolescentei însărcinate care nu este acceptată și sprijinită de familie
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
puternic în ceea ce privește aspectul social al ei, deoarece ea deține a priori aplecarea spre celălalt. Dorința de a face bine oricărui semen aflat în nevoi a împins mai târziu Biserica spre a da o formă principială și organizată acestui aspect de întrajutorare, ca mai departe el să se dezvolte prin profesionalizare. Ne putem pune întrebarea: "Ce este doctrina socială creștină?" Există un prim pas ce trebuie făcut pentru a intra în inima problemei. Expresia "doctrina socială" presupune, de fapt, că există o
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
Primul pas constă în încercarea de a găsi specificitatea contribuției creștine la formarea unei astfel de conștiințe (cf. Baggio, 2002, p. 283). Faptul că se vorbește despre o doctrină socială a Bisericii arată lămurit că ceea ce Biserica deține ființial, anume întrajutorarea, un aspect faptic și extrem de necesar în viața creștinului, a luat pe parcursul timpului o formă organizată și s-a generalizat la nivel comunitar (chiar organizațional); înseamnă că vorbim deja de un sistem de gândire socială a Bisericii. Așadar, nu mai
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
drepte, și cu viață curată, dacă vrem să scăpăm de iad și să dobândim Împărăția" (Sf. Ioan Gură de Aur, 2001, p. 278). Ceea ce în asistența socială creștină contează foarte mult, nu este o abordare doar la nivel strict de întrajutorare. Vedem și importanța moralității în orice formă de manifestare, nu doar importanța existenței dogmelor, adică a principiilor care ar da putere de funcționare unui sistem, fie el și de asistență socială. Această moralitate, în asistența socială modernă laică s-a
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
pentru semenul/semenii noștri capătă o altă dimensiune. Creștinismul devine neînțeles pentru lume, mai ales pentru lumea păgână, în care iubirea pentru celălalt nu putea fi concepută așa cum ne-o prezintă Iisus Hristos. Deși vorbim de nașterea unor forme de întrajutorare încă de pe timpul regelui babilonian Hammurabi, adică aproape cu două mii de ani î.Hr., totuși Hristos propovăduiește cu totul altceva, nu doar o ajutorare formală a celui neputincios, ci un aspect de jertfă pentru cel aflat în dificultate. Filantropia, în viața
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
IV-lea devine unul înfloritor atât la nivel dogmatic, cultic etc., cât mai ales la nivel de implicare în viața celuilalt aflat în nevoi. Din punctul de vedere al asistenței sociale ecleziale, acum nu mai există doar simple forme de întrajutorare, ci chiar sunt stabilite oficial forme organizate de intervenție în viața celui aflat în dificultate. Secolul al IV-lea este descris ca fiind "secolul de aur al Bisericii creștine", pentru că atunci au activat cele mai alese personalități ale vieții creștine
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
totuși, pentru creștinism, el este cel ce a lansat Biserica într-o astfel de lucrare, aspect care s-a resimțit la o scară mult mai mare mai târziu, în perioada Evului Mediu, când Biserica a trecut de la forma clasică de întrajutorare la o formă de asistare socială, premergătoare asistenței sociale profesionalizate. 2.2.3. Perioada Evului Mediu practicarea de către Biserică a asistenței sociale Perioada Evului Mediu, pentru Biserică, a fost una destul de frământată cu schimbări destul de importante în ceea ce privește viața ei. În
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
sau a regresat odată cu instaurarea regimului comunist după al Doilea Război Mondial. Odată cu Unirea Principatelor Române din 1859 apar acte normative care fixează chiar atribuții concrete pentru serviciile de asistență socială la nivelul comunelor și al județelor, încurajând spiritul de întrajutorare și de solidaritate la nivel comunitar. "România a fost una dintre primele țări europene care a elaborat un sistem de securitate socială atât în domeniul asigurărilor sociale (prima lege a pensiilor datează din 1912), cât și în cel al asistenței
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
foarte multe proiecte în ceea ce privește asistența socială. Ea dezvoltă consistent și profesional sectorul filantropico-social din cadrul fiecărei episcopii, astfel încât, după ieșirea întregii societăți românești de sub influența comunismului, putem vorbi de o implicare mai profesionalizată a Bisericii în domeniul asistenței sociale, dincolo de latura întrajutorării semenului pe care o deține a priori. În cadrul școlilor teologice cu tradiție, și nu numai, s-au creat și secții de Teologie-Asistență socială, în care dubla specializare ajuta studentul să se focalizeze pe o profundă înțelegere și practicare a asistenței
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]