1,028 matches
-
de exemplu să-și încropească armele de apărare). Imaginației inventive existente încă de la început i s-a adăugat imaginația de natură explicativă, care nu era utilizată însă decît în cazul necunoscutului esențial, în perioada pre-mitică, animistă, cele două funcții se întrepătrund. Luptînd împotriva spaimei față de necunoscutul esențial, imaginația explicativă se manifesta și pentru a diminua spaima față de mediul înconjurător, insuficient ținută în frîu de inventivitatea intelectuală. Animismul premitic se caracterizează prin încercarea de a învinge pericolele din mediul ambiant grație unei
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
un aspect nou societatea primitivă, caracterizată prin animism și magie. "Creată" de spaima metafizică, viată umană se desfășoară pe trei planuri, între care trebuie să se facă o distincție netă: planul individual, planul social si plaiul cultural. Aceste planuri se întrepătrund căci societatea este alcătuită din ansamblul indivizilor și al tradițiilor lor, iar cultura, orientarea spre sensul vieții, constituie condiția esențială care face ca indivizii să poată forma împreună o societate. [O sursă frecventă a erorilor are la bază faptul că
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
faze ale politeismului este prea importantă ca să nu merite o ilustrare mai detaliată. Mitologia greacă, de exemplu, reușește să creeze un cult cu o înaltă semnificație simbolică: misterele din Eleusis. Cele două faze ale culturii păgîne agrare și etice se întrepătrund în acest context, dar ele pot fi totuși diferențiate. În centrul misterelor eleusine se află istoria mitică a răpirii Persephonei, fiica Demetrei, de către Hades. Demetra (pămîntul mamă) este divinitatea care veghează asupra fecundării terestre și sezoniere, adică a ciclului anual
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
ceea ce explică situația conflictuală a vieții psihice umane. Ghidul deliberării motivante este elanul animant individual, adică dorința esențială de armonizare supraconștient imanentă. Instanțele psihice nu există la modul spațial. Ele sînt funcții mai mult sau mai puțin lucide care se întrepătrund datorită fluctuației lor între luciditate și orbire. Subconștientul nu este altceva decît supraconștientul în stare de orbire parțială din cauza egocentrismului vanitos al subconștientului. Orbirea completă a supraconștiinței este reprezentată mitic de simbolul "morții elanului animat". Fiind produsul evolutiv al preștiinței
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
mai și vatămă pe cel care, în virtutea rolului său social, îl respectă și îi cere ajutorul. În soluționarea acestei probleme plecăm de la obligațiile ce incumbă cadrului medical: acestea au o dublă natură - etică și juridică. Normele etice și juridice se întrepătrund și creează cadrul deontologiei medicale („deontos“ = gr., datorie, ceea ce trebuie să fie, ceea ce trebuie făcut). „Deontologia definește studiul obligațiilor ce revin medicilor, în timp ce diceologia desemnează studiul drepturilor ce le revin.“1 Astfel, modelul de conduită medicală este trasat atât de
MALPRAXISUL MEDICAL by RALUCA MIHAELA SIMION () [Corola-publishinghouse/Science/1374_a_2741]
-
a copiilor cu întârziere mintală. Stabilirea "punctelor tari" și a "punctelor slabe" în situația fiecărui caz, precum și analizarea deficiențelor asociate și identificarea celei de bază, pentru a se putea îndruma copilul la instituția cea mai potrivită pentru nevoile sale se întrepătrund în privința cazurilor cu tulburări de limbaj. Doar atunci când subiectul devine logopat, în sensul că deficiența sa este atât de severă încât atinge nivelul handicapului și doar când nu are și alte handicapuri tulburarea de limbaj poate fi considerată retardul de
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
a instituției Adunărilor de stări, obștea desemnează tot stările privilegiate și induce pretenția acestora de a reprezenta Țara. Boierii trimiși la Poartă după alegerea lui Constantin Brâncoveanu, susțin că "nu pohtește țara pe altul"621. Sensul celor doi termeni se întrepătrunde, obștea și țara asimilând, în spiritul vremii, aceeași realitate politică în planul reprezentării. Dimensiunea ei rămâne definită în virtutea principiului "ceea ce privește pe toți, de toți să fie aprobat". Noul tip de Adunare a stărilor, ale cărei structuri se definitivează la
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
infinies" [Butor, p.19]. Parisul de la sfârșitul secolului al XIX-lea se caracterizează printr-un mod de viață ce poate fi asemuit unui mozaic de mici lumi tangențiale care, sub influența proceselor de democratizare, cosmopolitizare și deschidere a lumii, se întrepătrund tot mai mult. Ne propunem să urmărim aceste fenomene în societatea franceză și repercusiunea lor asupra femeii pariziene. Metropola este stratificata în sferele aristocrației, burgheziei înalte, mijlocii și mici și a clasei a treia. Universul citadin se caracterizează printr-o
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
propriul contur și se contopește cu fundalul, devenind o umbră ușoară, evanescenta. Aură nedefinita, vaporasă și ambigua conferă astfel vorbelor calitatea de vag pentru a folosi un termen leopardian și afectează cuvântul și referentul deopotrivă, transmițând impresia că acestea se întrepătrund. Studiile dedicate conceptului de vag nu au o istorie îndelungată în lingvistică și semiotica. Unul dintre cele mai recente îi aparține Sabrinei Machetti și este intitulat Părăsirea ambiguității, o analiză lingvistică a ambiguității limbajului. Opera oferă o panoramă completă a
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
toate aparențele, felul în care aceasta vorbea despre tumultul iubirii, al cărui preaplin îndemna la moarte. În versurile originale, compuse în timp ce lucra și la traduceri, se observă la o privire mai atentă că motivul iubirii și cel al morții se întrepătrund precum în Canturi. Safo quasimodiană simte cum dragostea o cuprinde năvalnic și o domină: Sufletu-mi clatină Eros că vântul / Care-ngenunche pe munte stejarii / Eros iar îmi desface tăria / Dulce-amar șerpuind ... neînvinsul (Sufletu-mi clatină, Eros).497 Că un
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
neconsumată pentru protagonist) devine un obiectiv îmbietor. Majordomul scoate la iveală în jurnalul de voiaj ce va urma deciziei de plecare o sensibilitate extraordinară și o capacitate neobișnuită de observație a unui spațiu în care istoria, etica și literatura se întrepătrund cu mult rafinament. Ideea centrală a demersului cumva introspectiv al eroului-narator (spun "cumva", întrucît Stevens "se lasă" supus autoanalizei numai în măsura permisă de supra-conștiința lui "cenzorială" și "reprimatoare") constă în alcătuirea unui excurs identitar. În mod interesant, întrebarea obsesională
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
are nimic de spus, nu mai trebuie să exprime nicio diferență. "Adevărul" poeziei se găsește în tăcere, în singurătate, în recluziune, atunci cînd toate conflictele au încetat să existe. O astfel de tăcere este resimțită, atunci cînd inefabilul exterior se întrepătrunde cu ceea ce omul întîlnește, în interiorul propriei sale ființe: asumarea acestei condiții presupune situația în care omul "privește", fără prejudecăți, un adevăr ce nu începe odată cu conștiința, dar care este resimțit în pântece și care îl face să se cutremure adevărul
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
calitatea artistică. Trăsătura caracteristică a nuvelelor și romanelor care pot fi încadrate într-o a patra variantă stilistică este reprezentată de deplasarea narațiunii spre fabulos. Autorii avuți în vedere, Ion Pop-Florantin și George Baronzi văd istoria timpului foarte îndepărtat ca întrepătrunsă cu basmul, în special cu ceea ce reprezintă, în cadrul acestei specii populare, evaziunea în fantastic. În cazul acestor romane și nuvele, pe de o parte, lucrurile sunt simplificate față de basm, pentru că lipsește în proza artistică istorică la care ne referim, sistemul
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
obișnuit să numim esența umană. Mai mult, asemenea mecanisme complexe, ce reglează majoritatea relațiilor dintre indivizi, au dat naștere unor entități cvasiontologice, avînd statut clar de realitate care "este un tot în care vizibilul și invizibilul, materialul și spiritualul se întrepătrund, se unesc"3, Simmel considera că orice interacțiune trebuie privită ca un schimb. Mai mult, el plasează schimbul la baza științei și a vieții sociale. A oferi și a primi. Din această raportare a omului la Ființă s-a născut
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
povara unei istorii traumatizante cu limba franceză și nu resimt, prin urmare, nicio nevoie de alterare vindicativă a vocabularului, ci doar plăcerea variațiilor, a reformulărilor și a jocurilor 1, iar în practica textuală, au o facilitate în a multiplica și întrepătrunde mai multe genuri de discurs și mai multe instanțe enunțiative. Marius Daniel Popescu mi-a povestit că, în Elveția, a fost deseori întrebat de ce inserează poeme sau jocuri sonore în romanele sale. Jurnaliștii strîmbau chiar din nas inițial, ca și cum ar
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
spațiu al "prezențelor" în sensul metafizicii actualiste, ci cuprinde lucrurile care au fost dar nu mai sunt, ca și pe cele care ar putea fi dar nu sunt încă. Actualul și virtualul nu funcționează nici separat nici conflictual, ci se întrepătrund, iar dincolo înseamnă pur și simplu altfel, desemnînd nu o frontieră spațială, ci o altă calitate de a fi, conferind existenței o inefabilă poezie de libertate și irealitate. De fapt, în această viziune, nu omul gîndește lumea, ci lumea gîndește
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
text citește istoria și se inserează în ea. Modul concret în care intertextualitatea se realizează într-un text dat va determina caracteristica majoră ("socială", "estetică") a unei structuri textuale"268. Modalitatea prin care textele fac referire unele la altele, se întrepătrund prin folosirea citatelor, a aluziilor sau a trimiterilor conduce la imaginea, des invocată în postmodernism, a unui text continuu, format din toate scrierile existente, precum și la ideea de fragment, căci în interiorul acestui text universal orice altă scriere nu este decât
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
statele și guvernele își diminuează pu ter ea și autoritatea în fața nestăvilitei creșteri a influenței piețelor fin anc iare, a fluxurilor internațio nale de capital, care creează o rețea globală d e c onexiuni financiare. Rețe lele astfel formate se întrepătrund și interacț ion ează, definind o structură evolutivă care impune atât constrângeri, cât și pu tere, în această privință, globalizarea fiind similară unui proces de stru ctu rare, prin aceea că este un pr sau le aprovizionează cu credite și
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
al progresului tehnologic și se ref eră la integrarea economiilor lumii, datorită cre șterii fără precedent a fluxurilor financiare și comerciale internațion ale . Globalizarea reflectă apariția rețelelor și a sistemelor de interacțiune și de schimb interregionale. Aceste rețele care se întrepătrund și interacționează definesc o structură evolutivă car e impune constrângeri și, în același timp, conferă putere comunităților, statelor și forțelor soci ale. Globalizarea nu numai că a deve nit unul dintre cele mai la modă cu vinte pentru politicieni, oameni
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
al configurației metafizice a adevărului. Magia răscrucilor metropolitane este magia provocată de întâlnirea cu o inedită formulă ideală: în ultimă instanță, ea reprezintă reiterarea urbană a actului numirii adamice. Experiența orașului include geografia mistică a străzilor ca esențe care se întrepătrund în domeniul adevărului. În paralel cu această geografie, numele străzilor trimit și la o istorie mistică. A doua accepțiune a momentului teologic al experienței intră în joc: cea de teologie a memoriei. Numele străzilor sunt urme (Spuren) ale trecutului care
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
selecționat/premiat la 50 festivaluri internaționale, cum ar fi: Thessaloniki, Montpellier, Trieste, Namur, München, Moscova, Sarajevo, Indielisboa, Varșovia, Krakovia etc. Fiecare dintre personaje are ceva frumos Ce este documentarul și ce este ficțiunea? Sunt două lucruri foarte diferite sau se întrepătrund? Este o chestiune despre care am avut foarte multe discuții interesante în ultimul timp. Pe scurt, poziția mea este că nu cred în distincția dintre ficțiune și documentar, cred că există doar filme. În momentul în care pui camera într-
Documentar şi adevăr. Filmul documentar în dialoguri by Lucian Ionică [Corola-publishinghouse/Science/1413_a_2655]
-
și că asociază contrariile în mod inseparabil. Iată de ce avem nevoie nu numai de o îndreptățită modestie, ci și de o gîndire justă care să cerceteze nodul gordian european, unde atîtea istorii politice, economice, sociale, culturale, religioase, antireligioase s-au întrepătruns și întrețesut într-un mod deopotrivă conflictual și solidar. Avem nevoie să pătrundem complexitatea care se ascunde îndărătul cuvîntului Europa. Regăsesc aici punctul-cheie al cercetării mele asupra problemei complexității 3, precum și necesitatea de a primi provocarea. * Europa se destramă de îndată ce
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
se accentueze de-o parte și de cealaltă a unei linii de demarcație invizibile pe care Fernard Braudel o trasează între Lyon și Cracovia și care trece prin Geneva, Basel, Augsburg și Viena. Estul, vestul, sudul și nordul interferează, se întrepătrund, iar din aceste legături care se stabilesc între ele iau naștere cele patru "fusuri ale Istoriei" identificate de Braudel: istmul rus, istmul polonez, istmul Zonei Centrale Înalte a Germaniei și istmul francez 7. În cele din urmă, în cadrul atît de
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
multiple dialogici diferite, dar interferente, între credință, rațiune, îndoială, empirism. Astfel, în și prin Renaștere, cultura europeană se ivește ca fierbere dialogică permanentă, suscitînd o țîșnire neîntreruptă de idei, de teorii, de năzuințe, de vise, de forme care se vor întrepătrunde ca într-un vîrtej. Acest "vîrtej" cultural apare în chiar condițiile în care se formează concomitent vîrtejul politic / social / economic care duce cu sine și în același timp construiește Europa. Vîrtejul cultural se deosebește de vîrtejul istoric, cu care nu
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
politic cu legea Habeas corpus și cu Declarația drepturilor omului. Umanismul va atinge desăvîrșirea filozofică odată cu secolul Luminilor și se va afirma din punct de vedere politic odată cu Revoluția franceză. Din acest moment, progresul Istoriei și propășirea omului se vor întrepătrunde și vor ființa în strînsă legătură. Condorcet anunță progresul uman nelimitat (Schiță a unui tablou istoric al progresului spiritului uman, 1794). Ulterior, Individualismul propriu-zis se va desprinde de ramura umanistă din care provenea. El va căpăta forme aristocratice sau estetice
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]