1,033 matches
-
inamicilor societății deschise”. Însă reacția care a răspuns acestei poziții nu a întârziat să apară susținând că Platon, din contră, este un susținător fervent al democrației (J. Wild, J. Hallowell, Leo Strauss). În perspectiva în care în acest dialog se întrepătrund și idei etice cu cele politice, s-a dezvoltat o altă controversă cu privire la adevărata temă a operei, care susține că, de fapt Platon nu are în prim planul operei perspectiva politică, sau dacă totuși scrie despre politică, nu este decât
[Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
intensitatea perceperii fenomenului. J. Huizinga și M. Bloch atenționează asupra violenței diferitelor epoci, În timp ce J. Given consideră că fiecare societate are caracteristicile sale de comportament violent. În concepția lui A. de Waelhens și D.C. Samitca, violența individuală și colectivă se Întrepătrund În istoria omenirii. Încadrarea și definirea violenței ca o manifestare fizică de agresiune produsă de frustrații (Dollard) sau ca o manifestare fizică a unor pulsiuni agresive nestăpânite sau non-neutralizate (Hartman), poate fi considerată parțială și incompletă. Diferențierea noțiunilor de agresiune
BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by V. Chiriţă, Roxana Chiriţă, C. Ştefănescu, N. Cosmovici () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1459]
-
social. La polul opus, preocuparea pentru dezvoltarea personală din culturile individualiste presupune creativitate, importanță mare acordată opiniilor personale, asertivitate și argumentativitate. 2.7. Contribuția elementelor paraverbale și nonverbale la construirea semnificației Comunicarea umană este un sistem complex în care se întrepătrund elemente verbale, paraverbale și nonverbale. Rolul în comunicare și semnificația elementelor nonverbale și paraverbale variază de la o cultură la alta, în strânsă legătură cu dimensiunile de variație culturală (vezi capitolul II, 4). Astfel, gradul de individualism/colectivism determină felul în
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
impulsiona activitatea elevilor, motivându-i în direcția îmbunătățirii prestației lor, pentru înlăturarea regresului școlar și evitarea nereușitei la învățătură. b) Funcția selectivă Această funcție se referă la ierarhizarea elevilor după criteriul valoric și după performanțele obținute în cadrul colectivului. Selecția se întrepătrunde cu decizia asupra poziției sau integrării unui elev într-o ierarhie, într-o formă sau într-un nivel al pregătirii sale. Funcția selectivă asigură satisfacția și recompensarea elevilor prin obținerea de burse, prin ocuparea unui loc într-un grad superior
CÂNTĂM ŞI COMUNICĂM by ELENA SIMINA () [Corola-publishinghouse/Science/493_a_864]
-
există 2 ·22 = 8 electroni pentru n = 3, există 2 ·32 = 18 electroni pentru n = 4, există 2 ·42 = 32 electroni Pe baza principiului Pauli s-a făcut ordonarea energiilor electronilor întrun atom: Pentru n ≥ 3 energiile unei pături se întrepătrund cu acelea ale unei alte pături, explicând ordinea de ocupare de către electroni a păturilor electronice, pentru fiecare element chimic pe măsură ce z crește. Ordinea de ocupare a subpăturilor electronice este: 1s, 2s, 2p, 3s, 3p, 4s, 3d, 4p, 5s, 4d, 5p
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
creatoare, atunci când rezolvă probleme plastice întrun mod cu totul original. 1.2. Condiții ale dezvoltării creativității artistico-plastice Creativitatea copiilor la vârsta școlară mică se poate dezvolta prin educație, mai ales atunci când sunt îndeplinite anumite condiții care se interacționează și se întrepătrund, ajutându-se reciproc. De exemplu: a) Climatul de creativitate în care învățătorul stimulează curozitatea copiilor și curajul acestora de a combina formele, culorile și unele tehnici de lucru (exemplu: tehnica acuarelei), precum și atmosfera de activitate liberă, de căutări, verificări, întreceri
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
mai rar întâlnită formă de creativitate. 3.5. Etapele procesului creator Orice realizare în domeniul artei, științei, culturii, etc. este rezultatul unei activități care nu poate să apară dintr-o dată, ci în urma parcurgerii unor procese complexe (etape, faze), care se întrepătrund și se solicită reciproc. C.Patrik, G.Wallas disting existența a patru faze sau etape: -prepararea; incubația; iluminarea; verificarea; M.Bejan stabilește existența a șase faze ale procesului creator: munca pregătitoare: inspirația; afectivitatea și luciditatea; conștient și inconștient; rolul întâmplării
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
se caută mitul, de fapt evenimentul este cel dorit."197 Conform unui important avertisment în privința relației faptului istoric cu imaginarul născut în jurul său, "în cazul studierii unui mit istoric vechi, este uneori dificil de departajat legenda de istorie, cele două întrepătrunzându-se strâns pentru a-i conferi mitului un caracter verosimil din punct de vedere istoric. În plus, absența unor documente din epocă fiabile nepermițând să se analizeze obiectiv unele evenimente constitutive ale omenirii, legenda intervine cu "frânturi de istorie" alcătuite
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
științific, politic sau istoric, subliniază Boia, ci "impulsuri ale imaginarului colectiv care trebuie căutate în toate compartimentele vieții și gândirii".224 E de reținut însă că nici o mitologie nu rezistă singură, că depinde de "contramitologii" la fel de puternice, chiar dacă miturile se întrepătrund iar opoziția, în consecință, nu este netă (religia medievală nu a reușit să anihileze cultura precreștină, diabolizarea oficială a Occidentului în comunism a dat naștere mitului subteran al fascinației acestuia, ateismul vehement a întărit credința religioasă, erodată mai acut în
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
un anume tip de discurs, de modalități originale de expresie. "Miturile politice ale societăților contemporane nu se deosebesc deloc de marile mituri sacre ale societăților tradiționale. Le caracterizează o aceeași fluiditate esențială și aceleași contururi imprecise. Acestea se suprapun, se întrepătrund, se pierd uneori unul în altul. O rețea subtilă și totodată puternică de relații de complementaritate menține între ele legături, spații de tranzit și interferențe. [...] Asemenea mitului religios, mitul politic este în mod fundamental polimorf; trebuie să înțelegem prin aceasta
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
devenind impresionant".459 Considerații finale Trebuie menționat însă că nu există "mituri în stare pură", că nu putem secționa un anume discurs, o anume credință sau o anume legendă pentru a-i analiza fără greutate straturile mitologice succesive. Acestea se întrepătrund, se influențează reciproc, născând mereu noi și noi forme de expresie, și chiar și acolo unde apare același motiv în etape istorice diferite, funcțiile sale sunt de asemenea diferite. Claude-Lèvi Strauss se exprima în acest sens: "în multe texte de
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
de convențiile narative, al multiplicării artificiilor tehnice, precum și al introducerii de noi constrângeri formale la nivelul paginației, pentru că "arta nu începe cu adevărat decât odată cu moartea iluziei realiste" ibidem, p. 53. Lieber propune, evident, o perspectivă în care artele se întrepătrund ineluctabil, considerând artele "noi" ca forme ale celor consacrate mai degrabă decât câmpuri autonome. Brendam McCarthy face o comparație similară când afirmă că ceea ce este muzica pop față de cea clasică este banda desenată față de pictură. Cf. Dez Skinn, Comix. The
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
lui Popa Șapcă, preotul care conduce mulțimea la Islaz, și a lui Popa Claie, istoria lui Tăchiță Papidon, fiul unui agă de poteră. Dacă narațiunea din primul roman era liniară, în Pădurea nu doarme structura este mozaicată, firele narative se întrepătrund, tehnica se apropie de aceea cinematografică: narațiunea este o succesiune rapidă de scene, majoritatea scurte, reflectorul mutându-se necontenit de la un personaj sau grup de personaje la altul. Cu atât mai interesant, cu cât perspectiva se schimbă: naratorul adoptă ori
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288467_a_289796]
-
său exterior se poate situa Într-un interval de la 2 metri la 20 de metri sau chiar și la o distanță mai mare de corpul fizic. Acest lucru Înseamnă că, atunci cînd ne aflăm alături de alți oameni, aurele noastre se Întrepătrund și, chiar dacă ne dăm sau nu seama de aceasta, primim tot timpul semnale de la aurele celorlalți. Deși putem să nu fim conștienți de aceasta, cu toții ne folosim aurele ca instrumente senzoriale - ceea ce putem numi „ochii din spatele capului”. V-ați simțit
[Corola-publishinghouse/Science/2150_a_3475]
-
ce avem de întrerupt, mergem la capăt și începem să descriem. Cum pasajul este servit gata reperat, cititorul trece mai departe, continuându-și lectura. Dar, dimpotrivă, trebuie să amestecăm descrierile cu povestirea; trebuie ca ele să fie împreună, să se întrepătrundă, să se sprijine, astfel încât la o adică să nu poți sări niciun rând. Nimic contrafăcut. Fără pasaje. Totul trebuie să apară ca fiind o singură unitate. (1937: 187) De la tradiția retorică am moștenit, de asemenea, enumerarea tipurilor de descrieri. Fontanier
by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
de „strâmbătate”, vor pământ. În perorații moralizatoare, care îi sunt proprii, autorul stigmatizează și păgubitoarele, vinovatele convenții. Teatrul lui, vădind și oarecare preocupări de psihologie, este unul cu tendință, nu numai etică, dar și socială - și amândouă, de altminteri, se întrepătrund. O „dramă socială” ambiționează să fie Zburătorul, dar construcția e melodramatică, la fel ca și aceea din Lizi sau din Judecată și osândă. În chestiunile sociale, dramaturgul, urmărit de nebuloase, utopice idealuri „socialiste” (Spre ideal, 1920), rămâne confuz, fiind însuflețit
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288876_a_290205]
-
funcționale întro armonioasă consonanță. Exemple de fericită îmbinare între construcție și natură sunt și la noi în țară, realizate în timpuri mai vechi și mai recent. În ceea ce privește exemplele de disonanță, dizarmonie, sunt mult mai frecvente. Atunci când natura și cultura se întrepătrund armonios, atunci rezultă o operă de artă cu valoare estetică. Arta naturii se adresează omului, senzorial și afectiv, ca orice operă de artă, dar și biologic, prin conexiunea ființei umane cu energie cosmică, omul fiind parte integrantă din natură. Mesajul
PENTRU SĂNĂTATEA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR by VLAD BEJAN, VICTOR BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91837_a_93173]
-
valență ale atomilor metalici. Legătura metalică se formează doar în metale și aliaje în fază solidă și lichidă, vaporii metalelor sunt monoatomici și nu au proprietățile macroscopice ale rețelei metalelor.Orbitalii stratului de valență ai atomilor din rețeaua metalică se întrepătrund aproape ca în legătura covalentă. Metalele din blocurile s și p își contopesc acești orbitali, iar metalele tranziționale de tip d și f atrag acești orbitali în procesul de formare a legăturii ionice. În explicarea legăturii metalice se admite că
CHIMIE ANORGANICĂ SUPORT PENTRU PREGĂTIREA EXAMENELOR DE DEFINITIVAT, GRADUL II, TITULARIZARE, SUPLINIRE by Elena Iuliana Mandiuc, Maricica Aştefănoaiei, Vasile Sorohan () [Corola-publishinghouse/Science/726_a_1055]
-
metalice. cristalul metalic este o rețea ocupată de ioni formați în urma deplasării electronilor de valență ai atomilor metalici și delocalizării lor pe toată rețeaua cristalină. cu cât benzile de valență ale unui metal sunt mai largi, cu atât ele se întrepătrund mai mult (ex. metale tranziționale), legătura dintre atomi este mai strânsă, metalul este mai dur și mai rezistent la solicitări mecanice. metalele grupa I B (11): Cu, Ag, Au au cea mai mare conductibilitate electrică pentru că atomii lor au volume
CHIMIE ANORGANICĂ SUPORT PENTRU PREGĂTIREA EXAMENELOR DE DEFINITIVAT, GRADUL II, TITULARIZARE, SUPLINIRE by Elena Iuliana Mandiuc, Maricica Aştefănoaiei, Vasile Sorohan () [Corola-publishinghouse/Science/726_a_1055]
-
a umplut întreg pământul (Dan. 2,35). Exegetul pornește de la analogia între vedenia statuii, din capitolul 2, și vedenia celor patru fiare, făcând din acestea „o singură povestire, arătând că ambele concordă și sunt adevărate” (cap. 20), că ele se întrepătrund și se lămuresc reciproc. Este adevărat că, dacă nu ar fi invocat decât prima vedenie, a statuii, Hipolit ar fi renunțat la elementul esențial, figura Anticristului, reprezentată de „cornul cel mic” crescut între coarnele celei de‑a patra fiare. De
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
acest lucru devine evident (manifestum est). Care sunt deci termenii în care se prezintă raționamentul augustinian? Anticriștii sunt cei care neagă divinitatea lui Isus; ei sunt în afara Bisericii, dar provin din aceasta; adevărații creștini rămân în Biserică. Aici, anticristologia se întrepătrunde hotărâtor cu ecleziologia. Potrivit acestui raționament, cei care sunt împotriva lui Cristos (antichristi) nu pot rămâne în trupul său, adică în sânul Bisericii, trupul tainic al lui Cristos. Tot astfel, cei care sunt cu Cristos nu pot părăsi trupul său
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
de apreciat felul în care autorul „a ales să privească lumea”, precum - un „sâmbure de rost”. Cele șase capitole nu sunt „povestiri” (după cum notează autorul lor), etimologic concluzionând, ci adevărate studii de caz, pe teme care, deși par diverse, se întrepătrund, coabitează, prin argumentații de substanță. Deși ipoteza fiecărui eseu-studiu ne invită în miezul generos al ficționalului (cu referire la Sofocle, Euridice, Cervantes, Shakespeare, Molière, Dostoievski, Ionesco sau Beckett), argumentele și contraargumentele formulate ne ancorează în concret. Propunătorul nu recurge deloc
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
a prezenta știrile în mod obiectiv, sau tot ceea ce el consideră a fi "ceea ce este de fapt" (Liberty and the News, 55). Din categoria "ceea ce este de fapt" face parte o transcendentalitate cripto-teologică a influențelor subiectivității și limbii, care se întrepătrund. Ceea ce este de remarcat este oglindirea aproape perfectă a ideilor esențiale critice ale jurnalistului Lippman și ale poetului Eliot, un aspect care probabil va îngrozi adepții Noului Criticism, mai ales că spiritualistul estetic Eliot poate ajunge să facă parte din
[Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
se poate efectua într-un mod mai mult sau mai puțin intens și mai mult sau mai puțin eficace. Fuziunea poate să fie foarte slabă și să nu afecteze decât manifestări superficiale ale Eului și ale Celuilalt, care nu se întrepătrund decât la suprafață, pe când ceea ce au ei mai intim și mai personal rămâne la o parte: este vorba atunci despre sociabilitatea ca Masă. Multiplii lui Eu și ai lui Celălalt pot fuziona deschizându-se și întrepătrunzându-se pe un plan
[Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
Celuilalt, care nu se întrepătrund decât la suprafață, pe când ceea ce au ei mai intim și mai personal rămâne la o parte: este vorba atunci despre sociabilitatea ca Masă. Multiplii lui Eu și ai lui Celălalt pot fuziona deschizându-se și întrepătrunzându-se pe un plan mai intim, iar participarea lor la „Noi” poate angaja profunzimile lor personale fără ca să atingă totuși această integrare maximul său de intensitate; avem atunci sociabilitatea de tip Comunitate. În sfârșit, fuziunea și integrarea în Noi ajung
[Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]