1,232 matches
-
asta, când zeul la care se închină ei e plăsmuit numai cu mintea? Nu cifrele i-au călăuzit, ci, puturoși fiind, le place să nu facă nimic, așa că au hărăzit trândăviei a șaptea zi și anul al șaptelea. Pe nesimțite, înverșunarea din el devine tristețe. Și Mariamne respecta sabatul, de parcă ar fi fost cine știe ce aniversare divină, și se lăsa cuprinsă de o nepăsare prostească. Degeaba îi scutura mâna moartă, îi făcea în taină cu ochiul, o îmboldea din coate sau o
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
-l mai întuneci Cu-a gurii dulci suflări fierbinți, Pe frunte-mi mâna n-o s-o luneci Ca să mă faci să-mi ies din minți. {EminescuOpI 212} Puteam numiri defăimătoare În gândul meu să-ți iscodesc, Și te uram cu-nverșunare, Te blestemam, căci te iubesc. De-acum nici asta nu-mi rămâne Și n-o să am ce blestema, Ca azi va fi ziua de mâne, Ca mâni toți anii s-or urma - O toamnă care întîrzie Pe-un istovit și
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
și loc de culcare, și loc de rugăciune solitară pentru misionar. Încă de pe când era elev la seminar, avea obiceiul să-și lege încheieturile mâinilor înainte de a se culca pentru a nu cădea pradă poftelor trupești care îi asaltau cu înverșunare trupul vânjos. Astfel de pofte de care se lepădase pentru toată viața prin jurământ nu-l mai chinuiau atât de nemilos ca în tinerețe, dar misionarul își păstra și acum obiceiul ca seara, înainte de a cădea în pat ca un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
Rămas fără rozariul pe care-l aveam prins la cingătoare, am bâjbâit prin apă, m-am sprijinit de perete și am reușit cu chiu cu vai să mă pun la adăpost. Corabia începu să se clatine cu și mai multă înverșunare. Pesemne că apa năvălise și în cabina cea mare, căci s-au auzit țipete și vreo zece japonezi s-au luptat să iasă afară. Am strigat la ei prin întuneric să nu iasă pe punte. Dacă ieșeau pe punte fără
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
mintea sa, îl socotea pe Yozō un supus, un servitor, dar Velasco nu făcea asemenea deosebiri. — La ce bun să le vezi pe toate cu ochi răi? spuse samuraiul de alături. Nici mie nu-mi place... — Mirosul lui Velasco arată înverșunarea străinilor! continuă Matsuki. Numai un bărbat ce răspândește un asemenea miros a putut să vină de departe tocmai până în Japonia. Nu e vorba doar de Velasco! Acea înverșunare i-a făcut pe străini să construiască vase mari și să traverseze
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
samuraiul de alături. Nici mie nu-mi place... — Mirosul lui Velasco arată înverșunarea străinilor! continuă Matsuki. Numai un bărbat ce răspândește un asemenea miros a putut să vină de departe tocmai până în Japonia. Nu e vorba doar de Velasco! Acea înverșunare i-a făcut pe străini să construiască vase mari și să traverseze țările lumii. Nishi, să furi lucrurile făcute de străini fără să iei seama la înverșunarea lor înseamnă doar să te iei după ei ca o maimuță. Dar să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
vină de departe tocmai până în Japonia. Nu e vorba doar de Velasco! Acea înverșunare i-a făcut pe străini să construiască vase mari și să traverseze țările lumii. Nishi, să furi lucrurile făcute de străini fără să iei seama la înverșunarea lor înseamnă doar să te iei după ei ca o maimuță. Dar să nu uiți că înverșunarea lor este o otravă pentru noi! Dar mie, murmură Nishi încurcat, senior Velasco mi se pare om blând... Velasco se arată blând ca să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
pe străini să construiască vase mari și să traverseze țările lumii. Nishi, să furi lucrurile făcute de străini fără să iei seama la înverșunarea lor înseamnă doar să te iei după ei ca o maimuță. Dar să nu uiți că înverșunarea lor este o otravă pentru noi! Dar mie, murmură Nishi încurcat, senior Velasco mi se pare om blând... Velasco se arată blând ca să-și ascundă înverșunarea. Mie mi se pare că și credința sa creștină este o încercare de a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
doar să te iei după ei ca o maimuță. Dar să nu uiți că înverșunarea lor este o otravă pentru noi! Dar mie, murmură Nishi încurcat, senior Velasco mi se pare om blând... Velasco se arată blând ca să-și ascundă înverșunarea. Mie mi se pare că și credința sa creștină este o încercare de a-și înfrâna poftele. Când îl văd plimbându-se de unul singur toată ziua prin soare mi se face oarecum frică. Matsuki băgă de seamă că vorbea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
Însă voi nu sunteți negustori. Atâta vreme cât sunteți supuși ai casei Hasekura, nu aveți voie să deprindeți învățătura creștină! Vorbind astfel, samuraiul își aduse deodată aminte de cuvintele lui Matsuki Chūsaku. El spusese că în sufletul lui Velasco se găsea o înverșunare oarecum înspăimântătoare și că Velasco se arăta blând tocmai ca să-și ascundă această înverșunare. Și le mai zisese să nu cadă în plasa acestui străin. Samuraiul nu înțelesese bine ce voise Matsuki să spună, dar se temea că supușii săi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
să deprindeți învățătura creștină! Vorbind astfel, samuraiul își aduse deodată aminte de cuvintele lui Matsuki Chūsaku. El spusese că în sufletul lui Velasco se găsea o înverșunare oarecum înspăimântătoare și că Velasco se arăta blând tocmai ca să-și ascundă această înverșunare. Și le mai zisese să nu cadă în plasa acestui străin. Samuraiul nu înțelesese bine ce voise Matsuki să spună, dar se temea că supușii săi se vor da după Velasco. Vedeți de Seihachi cum puteți mai bine. Nu vă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
luă peste picior pe Tanaka, știind că acesta disprețuia creștinismul. — Ar fi chiar atât de rău să ne facem creștini? se amestecă în discuție Nishi. Și negustorii s-au făcut creștini de dragul negoțului. Dacă ne va folosi... Nu vorbi prostii! Înverșunarea din glasul lui Matsuki îi uimi pe toți. Umbra de zâmbet zeflemitor de pe față i se ștersese. Nishi, nu trebuie să ne facem creștini, nici măcar cu țelul de a ne îndeplini însărcinarea! De ce? Tu nu știi nimic. Matsuki îl țintui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
ale tale... Bineînțeles, sunt presupunerile mele. Nu cred nici o iotă! — Poți să-mi dai dreptate sau nu, după cum dorești, se avântă din nou Matsuki. Dar trebuie să le spun ceva seniorului Hasekura și lui Nishi. Nu vă lăsați păcăliți de înverșunarea lui Velasco! De veți cădea în plasa acestui om viclean, chiar și doar de dragul însărcinării ce v-a fost dată, s-ar putea ca acest lucru să însemne năruirea voastră o dată întorși acasă. Dacă până la întoarcerea noastră seniorul Shiraishi o să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
despre indieni... Nu pot să fiu îngăduitor față de ei. Padre, indienii nu sunt oameni în care să ai încredere. Sunt preot. Fața și gâtul lui Velasco se înroșiră dintr-o dată. Așa pățea ori de câte ori se străduia să-și înăbușe furia sau înverșunarea. Padre, oprește-te! Ca pentru a se scutura de aceste cuvinte, Velasco începu să urce dealul. Văzându-l, indianca își lăsă copiii deoparte și alergă desculță în urma lui, ca o fiară după prada sa. Neînțelegând nimic, solii începură și ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
o să vezi o petiție către rege scrisă de Ordinul Sfântul Petru pe care noi am reușit să punem mâna prin mijloacele noastre. Îți pun în plic o copie a acestei petiții în care iezuiții te ocărăsc și te învinuiesc cu înverșunare. Tot din știrile pe care le-am obținut noi, se pare că iezuiții plănuiesc de multă vreme să întrunească o adunare episcopală după ce veți veni la Madrid ca să zădărnicească misiunea trimișilor japonezi. În adunarea episcopală o să fii pus față în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
tu. Se mai întâmplă câteodată ca, fiind prea departe de locul bătăliei, căpitanul să nu știe nimic despre adevărata stare a luptei. — Fiule, îl țintui episcopul cu privirea... ești prea înverșunat. Trebuie să-ți cercetezi bine sufletul, ca nu cumva înverșunarea asta să-l ducă la pierzanie. Velasco tăcu înroșindu-se la față. După cum spusese și episcopul, de-a lungul vieții sale de călugăr firea sa înverșunată îi adusese mereu mustrările superiorilor. „Dar dacă n-aș fi fost atât de înverșunat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
între acești soli japonezi și rege... Episcopul Lerma îl privi cu milă pe Velasco, îi întinse mâna și-i primi sărutul. Apoi repetă cu glas plictisit: Fie ca arhiepiscopul să-ți asculte rugămintea... Însă ești prea înverșunat. Ai grijă ca înverșunarea asta să nu-ți ducă sufletul la pierzanie, repetă el. După ce mulțimea s-a împrăștiat, iar episcopul Lerma a plecat și el la episcopie și după ce japonezii s-au întors cu trăsura la mănăstire, rămas singur, Velasco a îngenuncheat în fața
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
înrădăcinându-se adânc în viața lui. Nu putea să schimbe de bună voie sângele și obiceiurile familiei. — Și apoi... zise el mai departe. În Mexico Matsuki ne-a zis așa: „Velasco e prea înverșunat. Nu vă faceți creștini ademeniți de înverșunarea lui Velasco!” Ții minte, Nishi? Țin minte. Erau în Nueva España și convoiul lor se pregătea de plecare de la mănăstire înspre țărmul oceanului de răsărit, când Matsuki alergase spre el ca din pușcă din rândul negustorilor care-i petreceau și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
erai fermecat de marinari precum Columb... — Dacă răposata mea mamă nu m-ar fi înscris la seminar, atunci m-aș fi făcut negreșit ostaș sau marinar, am râs eu. Mama ta te-a dat la seminar ca să-ți mai domolească înverșunarea... E limpede că în vinele mele curge sângele strămoșilor noștri conchistadori... Era greu să-i fac pe unchiul și pe vărul meu să-mi înțeleagă cele mai adânci simțăminte, când nu văzuseră niciodată Japonia și nu o cunoșteau. În ochii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
îi spuse: — Episcopii tocmai s-au retras. — Oare am sorți de izbândă? Velasco își dădu la o parte mâinile cu care-și acoperise fața și oftă istovit. — Nu știu. Episcopul Seron și cei care-i țin partea se împotrivesc cu înverșunare, dar episcopul Salvatierra spune că solii japonezi trebuie tratați cu respect, chiar dacă nu sunt trimiși oficiali. Asta înseamnă că ne va ajuta să dobândim o întrevedere cu Maiestatea Sa? Luis dădu din umeri neștiind ce să spună. — Orice-ar fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
al înfrângerii. — Au pierdut lupta. Până și eu sunt nevoit să mă închin în fața ta. Unchiul era nemaipomenit de bine dispus. Așa ne e felul în familia noastră. Cu cât sunt mai multe piedici, cu atât luptăm cu mai multă înverșunare. Dar acest sânge al neamului nostru curge cel mai viu în vinele tale. Uneori mă gândesc că ar fi fost bine să te faci om politic. Când unchiul m-a bătut încântat pe umăr, mi-am îngăduit să-mi dau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
fost bine să te faci om politic. Când unchiul m-a bătut încântat pe umăr, mi-am îngăduit să-mi dau la iveală simțămintele: — Poate că dintre ucenicii Domnului eu semăn cu Iacob căruia i se mai zicea și Tunetul. Înverșunarea lui Iacob nici Domnul n-o putea stăpâni... Astăzi, după ce ne-am sfătuit în casa vărului meu în legătură cu hotărârea adunării episcopale, m-am întors pe jos până la mănăstire. În timp ce urcam povârnișul pietruit, spălat de ploaie din apropierea mănăstirii, m-am uitat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
băgat de seamă purtarea mea. După ce m-am ridicat, m-a privit țintă și mi-a zis încet de parcă ar fi vorbit pentru sine: — Sfântul Scaun se străduiește întotdeauna să ia hotărâri drepte și nepărtinitoare. Cunoaștem prea bine iscusința și înverșunarea cu care v-ați luptat tu și frații din Ordinul tău în Japonia și n-am plecat niciodată urechea la ocările cu care v-au împroșcat dușmanii voștri. Fluturându-și mantaua, își așeză pe umărul meu mâna lui mare și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
pildă decât de Petru cel iubit de Domnul. De ce? Pentru că acest sfânt are ca și mine o fire înverșunată, o dorință înverșunată de cucerire și o ardoare înverșunată. Și pentru că neajunsurile sale seamănă leit cu ale mele. Din pricina tăriei și înverșunării sale, Pavel a rănit mulți oameni începând cu Petru. Din pricina gândurilor sale neabătute n-a pregetat să se înfrunte cu cei doisprezece apostoli. Când mă gândesc la viața lui, găsesc multe înzestrări și neajunsuri pe care le am și eu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
rău pentru prietenii lor din tribul Karen, dar le părea și mai rău pentru ei Înșiși. Soldații nu ne pot omorî. Nu merităm așa ceva, a strigat Bennie. Nici tribul Karen nu o merită, zise Heidi. —Știu, a răspuns Bennie cu Înverșunare, dar noi nu suntem aici pentru că am vrut să fim rebeli. Am rămas blocați aici și am dat câte o sută de dolari de fiecare. Nu ar trebui să fim torturați până la moarte din cauză că a căzut un pod și am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]