1,193 matches
-
lui Jonathan, îl bate ușor pe spate. Cel puțin, zice el uitându-se la ginul cu tonic din mâna sa, aici ai gheață. Întotdeauna găsești gheață la IRC. Jonathan se uită la fișiere cu mare tristețe. Gittens încearcă să-l înveselească. — Am știut eu că era un individ suspect, zice el. Ai observat că avea uniformă de ofițer belgian de marină? Profesorul se lăsă în scaunul de trestie care scârțâia cumplit. Apropo, adaugă el, i-am invitat și pe ceilalți membri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
lui sunt pline de durere, și truda lui nu este decît necaz: nici măcar noaptea n-are odihnă inima lui. Și aceasta este o deșertăciune. 24. Nu este altă fericire pentru om decît să mănînce și să bea, și să-și înveselească sufletul cu ce este bun din agoniseala lui! Dar am văzut că și aceasta vine din mîna lui Dumnezeu. 25. Cine, în adevăr, poate să mănînce și să se bucure fără El? 26. Căci El dă omului plăcut Lui înțelepciune
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85079_a_85866]
-
ai cărei voievozi mănîncă la vremea potrivită, ca să-și întărească puterile, nu ca să se dedea la beție! 18. Cînd mîinile sunt leneșe, se lasă grinda, și cînd se lenevesc mîinile, plouă în casă. 19. Ospețele se fac pentru petrecere, vinul înveselește viața, iar argintul le dă pe toate. 20. Nu blestema pe împărat nici chiar în gînd, și nu blestema pe cel bogat în odaia în care te culci; căci s-ar putea întîmpla ca pasărea cerului să-ți ducă vorba
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85079_a_85866]
-
cu înfățișare fragilă. Simți tragedia după expresia de pe chipul mamei sale. Bineînțeles că n-avea cum să bănuiască faptul că mama lui va părăsi această lume peste doar câteva minute. Băiatul își aduse animalul preferat, un papagal. Voia să-și înveselească mama făcând pasărea să vorbească. Hsien Feng își recită lecția cea nouă, una care îi dăduse bătaie de cap. Ea fu încântată și îl îmbrățișă. Râsul lui îi provocă mamei și mai multă tristețe. Băiatul își scoase batista și îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
O linie albă îngustă merge de la frunte în jos, de-a lungul rădăcinii nasului. Are o față ca de țap, iar ochii săi arată ca și cum i-ar fi crescut din urechi. Zâmbește, dezvăluindu-și dinții de aur. Bătrâna doamnă e înveselită: — Shim, ce o să spui? — Felicitări cu ocazia dobândirii a șapte nurori, stăpână. Vă amintiți prima replică pe care mama-soacră i-a spus-o nurorii în opera Trandafirul sălbatic? — Cum să uiți așa ceva? Bătrâna doamnă râde din nou, în timp ce recită replica
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
a fost îndepărtat din funcție. Aș vrea să-i pot spune împăratului Hsien Feng cât de egoist și nemilos e față de poporul său. „A muri e ușor, dar a trăi e nobil“. Gem precum o femeie beată. Încercând să-l înveselesc, dau poruncă să fie jucate operele sale preferate. Trupele dau reprezentații în salonul nostru, astfel că săbiile, bețele actorilor și caii de recuzită sunt la o aruncătură de piatră de nasul Majestății Sale. Asta îi captează atenția: pentru câteva zile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
Sună mai mult a cântat decât a plâns. Îmi aduce aminte de muzica stridentă a unei trupe sătești, poate și din cauza felului în care mă simt - știu că tocmai am scăpat de blestem. Starea mea de spirit s-a mai înveselit și nu simt nici un dram de tristețe. Doamnei Jin nu i-a plăcut niciodată de mine. A spus deschis, după ce a aflat că sunt însărcinată, că și-ar fi dorit ca această veste să-i fi venit de la Nuharoo. Considera
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
și al compensațiilor pe care îl cunoșteau atât de bine concetățenii mei, acest învățător, care venise în satul nostru de pe undeva de la munte, căpătase cu timpul în felul lui de a fi un soi de îndîrjire fără obiect, care îi înveselea foarte tare nu numai pe țărani, dar și pe ceilalți intelectuali ai satului, preotul, inginerul agronom, notarul... Îndârjire însă nefastă în activitatea lui pedagogică după cum se va vedea. Drăcuia. Fir-ar al dracului! Și pe urmă a început să și
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
am citit romanul, ca să-mi dau seama direct dacă are sau nu valoare, dar subiectul și ideea lui (un elev contestatar, care vrea să-și ardă în piața publică dinele, ca să sensibilizeze opinia orașului față de războiul din Vietnam) m-au înveselit și mi-au evocat figura scriitorului mustăcios pe care mi l-am închipuit agitîndu-se în continuare pe scena lumii lui, atrăgând atenția, stârnind discuții și în cele din urmă, pe la șaizeci de ani, luând Premiul Nobel. Dacă va fi consecvent
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
stradă) erau sau nu pe placul cuiva, dar mie mi-au descrețit fruntea. Grotești, copilăresc sinistre, aceste întruchipări caraghioase, compuse din fier forjat, măști de gaze și alte elemente constituind parcă probe ale unei civilizații arse de incendii uriașe, ne înveselesc prin prezența imaginației care contribuie la alcătuirea lor și care pe această cale au, deci, ceva legătură cu arta cea mare, așa cum a avut totdeauna caricatura în formele ei cele mai diverse. Cine nu e convins de această apropiere poate
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
starea aceea de slăbiciune mi-a trecut. Am plecat la școală. Curtea era imensă, plină de copii și de părinții lor. Vederea mocanilor cu pălăriuțele acelea ca niște ceaunuri și cu pantalonii de aba albă strânși pe picioare m-a înveselit și am uitat că fusesem aseară bolnav. Tatăl meu însă era din nou îngrijorat: se adeverea ceea ce auzise, în timp ce el mai crezuse poate că n-o fi adevărat, și că n-or fi avut toți ambiția să-și dea copiii
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
robie, au mîncat Paștele, împreună cu toți cei ce se depărtaseră de necurăția neamurilor țării și care s-au unit cu ei ca să caute pe Domnul, Dumnezeul lui Israel. 22. Au prăznuit cu bucurie șapte zile sărbătoarea azimilor, căci Domnul îi înveselise, făcînd pe împăratul Asiriei să-i sprijinească în lucrarea Casei lui Dumnezeu, Dumnezeul lui Israel. $7 1. După aceste lucruri, sub domnia lui Artaxerxe, împăratul Perșilor, a venit Ezra, fiul lui Seraia, fiul lui Azaria, fiul lui Hilchia, 2. fiul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85086_a_85873]
-
o paragină cu cruce vînătă pe care ruginea o tablă. Dar ea n-a putut să-mi spună nici măcar tristețea celor ce s-au dus. În cimitir o cioară cîrîia într-un prun, suspectîndu-mă cu ochi bănuitori. O țarcă se înveselea pe streșina zăplazului. Iarba pălită de brumă avea o coloare mohorîtă; totuși în ea se preumblau buburuze pîntecoase și gîndăcei multicolori. Soarele privea peste păduri, pe deasupra satului, cu o puzderie de ochi aurii. Niște viței, în ocolașe, mugeau subțire iar
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
obiectul numit, și-l trase peste cap obiectul numit și-i încheie copcile la spate. Cu o unduire din șolduri, făcu să-i pice la picioare fusta veche. Mă copleși iluzia unor intimități. Dînd iar dovadă de perspicacitate, Patricia se înveselea. Cu capul plin de flăcări, am încercat s-o îmbrățișez, dar, cu o mlădiere parșivă, fata se eschivă din nou. Deși nu cumpăra nimic, Patricia îmi ceru părerea la fiecare stand din magazin. Răspundeam morocănos, deoarece treaba asta mă plictisea
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
fostul fochist se împrietenea mai ales cu necunoscuții. Se mirau și aceștia de căldura cu care, strîmbîndu-se de rîs, îi întîmpina ilegalistul. De la prima frază sala izbucnea în hohote. Toți adormiții se trezeau. Nici vorbitorul nu pricepea cu ce a înveselit lumea; rîdea și dînsul de rîsul celorlalți. Obișnuia să tutuiască pe șefi și să le dea sfaturi. Din încîlceala frazelor ce le scotea pe gură reieșea că el obținuse totdeauna în circumscripție cincizeci de voturi de la patruzeci de alegători. Zicînd
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
pe marginea șanțului și se puse pe băut de-a dreptul din vadră. „Ia te uită, domnule!“, Își zise el cu bucurie și mirare atunci când Își privi chipul oglindit În vinul negru. Parcă se vedea pentru prima oară și-l Înveseli fața lui lungă și posacă, ca și cum ar fi fost singurul care ducea-n spinare toate grijile lumii. O picătură de vin căzută de pe bărbie Îi strâmbă În fel și chip oglindirea din găleată. Se adăpă iarăși Îndelung și cu plescăituri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
Înghețată În cornet și bărbatului Îi turna țuică Într-un țoi cu gâtul lung, vechi de dinainte de ultimul război - că de atunci nu se mai folosiseră. De fapt, după naționalizare - dar asta e altă poveste. Omul golea scurt sticluța și, Înveselit de această frumoasă Întâmplare, Își lua de unde le lăsase treburile prin curte ori, dacă Îl apuca așa, un sentiment de melancolie, Își turna niște țuică din damigeana lui, după care se Îmbăta și urmările le știți și voi, că părinții
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
de ani nici nu vreau să aud de Însurătoare. Ha! La noi, mai ales femeile, la vârsta asta au nepoți de la fetele lor. Pe mine or să Încerce babele să mă căpătuiască cu vreo văduvă!” Gândul ăsta părea că-l Înveselește. „Înseamnă că mă-ta e numai bună s-o trag și eu nițel În țeapă. Ce zici, țigane, mi-o dai și mie pe mă-ta? Nu-i fac nimica: o fut nițel și ți-o aduc Înapoi ca nouă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
ne strângea de pe șosea și ne băga În curte la Titel. Acolo puneau o oală cu apă la fiert și plimbau plicurile prin aburi. Încleiate prost, se desfăceau numaidecât. Nu țin minte ce și cum scriau oamenii: pe noi ne Înveselea la culme să-l auzim pe Mișu cum le citea cu intonație și cum pocea cuvintele. Pentru că el le sluțea din mai multe pricini: una, că nu știa să citească prea bine - abia se descurca, la școală, cu literele de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
a făcut nevestei trei copii. Pe lângă ei, ea pare o soră mai mare. La mormântul lui Hristu nu-ți vine să te Întristezi. Chiar și cei care nu l-au cunoscut ori nici măcar nu au auzit de el se lasă Înveseliți de fotografia care-i privește de pe cruce: o față de copil cuminte doar la suprafață, așa, de gura pozarului, cu ochii În care poți citi bucuria, minciuna nefăcătoare de rău și un soi de seninătate. Un chip pe care ai vrea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
cu ochii În care poți citi bucuria, minciuna nefăcătoare de rău și un soi de seninătate. Un chip pe care ai vrea să-l mângâi și să-l iei la palme. Am cunoscut mulți morți. Hristu e singurul care mă Înveselește și chiar mi se pare că nu a murit de tot. Hai, mergeți la casele voastre... Țineți-vă mâinile acasă și voi nu-i Întărâtați. Pe drum ziceți bună ziua. * * * Cu mulți ani Înainte de a fi arestat și anchetat pentru Înjunghierea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
Înjurăturilor. Chiar dacă, prin regulile fraților Titel și Onel, avea dreptul să ardă trei șuturi celui ce l-ar fi jignit, asta nu-l ușura cu nimic de povara vreunei vorbe de batjocură azvârlite Împotriva lui. Ceilalți, Însă, păreau să se Înveselească la culme și de măscări, și de șuturile care urmau. Mai mult, Titel - proprietarul parașutei - le lua o taxă suplimentară celor care voiau să râdă răutăcios de alții. Afacerea mergea strună: era duminică și băieții strânseseră bani toată săptămâna ca să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
dar, Însă, Îl făcea greu. Se duce, după cum zic, la finul Florea Cucu, pe Înserat, ca să-l tocmească pentru a doua zi la stropit. Finicu’ era mai mereu băut, dar cu mintea Întreagă, căci Îi plăcea băutura numai ca să se Înveselească, nu ca să dea În porcie și să uite a doua zi cum s-a bucurat de trai cu o noapte În urmă. Lălăia, de obicei, câte o treabă măruntă prin curte. Nu avea gospodărie de om chibzuit: o căsuță din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
altora, dar și ca să-și ostoiască dureroasele neliniști și porniri, făceau pe femeia pe rând, respectându-se cât se putea unul pe altul, ca să nu Încapă cumva vorbă c-ar fi dat vreunul În apucături muierești. Cel mai tare Îl Înveselea pe Ion, când venea să-l vadă pe Nae În cocioaba lui de sub nucul de la intrarea În cimitir, să treacă drumul Împreună spre atelierul de fierărie și să râdă În sinea lor de strădaniile lui Nicu Fieraru de a le
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
de combativitate a lui Ectoraș. Pe când ei se prefăceau că dau lovituri meșteșugite ori că se apără cu iuțeală și viclenie, fiul Directorului se străduia să facă focul. Își turna din când În când dintr-o damigeană tulburel și se Înveselea de unul singur. Când bătălia se terminase și băieții veniseră, după tradiție, să-și azvârle ciomegele În foc, el era deja bine aghesmuit și se străduia, cam fără spor, să pregătească grătarele și carnea pentru fript. Chefuise Împreună cu luptătorii până
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]