1,433 matches
-
a culturii, a unui concept prototipal de civilizație. De aceea, poezia lui Dan Verona e, ca și a lui Hölderlin, obsedată de nostalgia unei Grecii ideale. Tot de aceea pentru Dan Verona actul suprem de virtute virilă e orația lirică, învingătoare a morții. Lirismul său, cu accente solemne și totodată firești, cu un timbru de o clamoroasă tinerețe și cu o fericită și fermă decizie în alegerea și orânduirea cuvintelor, în curgerea lor savant scandată, năzuiește să umple universul de încredere
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
s-a stins orice formă de rezistență În rîndul populațiilor supuse. Populația rămasă fără cultură a ajuns să fie socotită drept inexistentă din punct de vedere național. Autorul observă translația, din punct de vedere cultural, a populațiilor „supuse” spre națiunile „Învingătoare”, atunci cînd se modifică granițe, interesele fiind, În primul rînd, de natură economică. Un alt criteriu folosit drept catalizator pentru existența națiunilor a fost componența mediului urban. În general, națiunile „dominante” au populat orașele, ulterior etnia majoritară revendicînd și spațiul
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
frunte sindicatul „Solidaritatea”, formează guvernul, care va fi condus de Tadeusz Mazowiecki, liderul comunist Jaruzelski fiind ales președinte de către noul parlament. În același timp, la Budapesta, Partidul Muncitoresc Socialist Ungar (PMSU) se Împarte În mai multe tabere, dintre care ies Învingători reformatorii. În paralel, se constituie o opoziție puternică; În urma negocierilor, Constituția e modificată, se adoptă pluripartitismul, iar PMSU se transformă În Partidul Socialist Ungar, necomunist. Ziua de 16 iunie 1989, cînd au avut loc manifestări ample prilejuite de reînhumarea lui
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
devin clare privite retrospectiv, nu este surprinzător că uneori rezultatul apare ca inevitabil. Toată lumea uită Însă că lucrurile se puteau petrece și altfel, iar când se uită acest fapt, se face un pas Înainte În direcția naturalizării triumfului revoluționar. Când Învingători precum Lenin ajung să Își impună teoriile nu atât În derularea evenimentelor revoluționare, cât În scrierea istoriei oficiale postrevoluționare, aceasta din urmă pune accentul, de obicei, asupra dinamismului, scopului și geniului liderilor, minimizând rolul hazardului. Paradoxul final a fost, În
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
drepturile și valoarea persoanei umane. Întâmpinată cu încrederea unui început promițător, ONU transmitea o imagine simbolică de garant al noii ordini globale, caracterizate prin pace și stabilitate. Apartenența la ONU oferea oricărui stat siguranța atașării la micile favoruri ale taberei învingătoare, dar și iluzia unei protecții oferite de noua comunitate internațională. În condițiile postbelice, atunci când României i se refuzase statutul de cobeligerant iar Tratatul de pace fusese presărat cu suficiente clauze umilitoare, șansa integrării în ONU părea a fi singura carte
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
mai conservator și restrictiv, iar Adunarea mult mai favorabilă primirii de noi membri. Cu câteva zile înaintea votului decisiv, încă nu se știa cine va decide în chestiunea noilor candidați. China considera că instituția Consiliului de Securitate, dominată de statele învingătoare în ultimul război, are de făcut cel mult recomandări, iar reprezentanții națiunilor mici din Adunarea Generală deja • Ibidem, fila 155. • Ibidem, fila 153. • Ibidem, vol. 8, fila 5. • Ibidem. • Ibidem, fila 39. • Ibidem, fila 50. vedeau Organizația Națiunilor Unite ca
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
tatonat partea română, pentru a identifica un posibil viitor pentru ideea respectivă. În sfârșit, probabil că elementul decisiv ce a înghețat pentru o perioadă intențiile maghiare de apropiere de România a fost recrudescența tensiunii dintre statul român și marile puteri învingătoare în perioada octombrie noiembrie 1919. Unii lideri unguri au început să spere că ar mai fi putut exista șanse ca soarta Transilvaniei să nu fi fost stabilită definitiv, că Ungaria ar mai fi putut obține fie și doar o parte
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Kirițescu va explica, la scurt timp după terminarea războiului, existența celor două curente. Reprezentanții curentului germanofil argumentau astfel: „Noi n-avem nici un interes ca rușii să iasă învingători; ar fi triumful autocratismului, al obscurantismului, al celei mai periculoase reacțiuni. Rusia învingătoare va fi stăpână pe Bosfor și Dardanele, ceea ce ar însemna robia • Ion Mamina, Consilii de Coroană, București, 1997, p. 27 și urm. • Pierre Renouvin, La crise européene et la première guerre mondiale, Paris, 1962, p. 414 și urm.; Mircea N.
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
eluda Însă punctul nodal al civilizației românești, faptul că aceasta conținea „forțe reacționare” care se opuneau modernizării. Viziunea lovinesciană transferă opoziția maioresciană generată de organicismul romantic Într-o dialectică a modernului și premodernului, o confruntare În care modernul poate ieși Învingător. Ceea ce s-ar fi petrecut probabil mai târziu, În absența impactului stalinizării și sovietizării, În cazul coagulării unei culturi care să nu fie „organică” cu statalitatea, cum demonstra după al doilea război mondial Adorno, reliefând gradul de neinstrumentalitate al culturii
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
fără țintă,/ minciuna mea azi nu mai vrea să mintă.// De-aceea-ntreb: De ce să se agațe/ plăpânda mea făptură fără brațe?” Dacă în raporturile poetului cu realitatea, dominantă este tema iluziei, în raporturile poetului cu cuvântul tema dominantă este a luptei învingătoare pentru supunerea Logosului. Preocupare constantă, situarea poetului față de cuvânt și față de poem găsește la sfârșitul vieții lui D. o expresie alegoric-fantastică remarcabilă în narațiunea cea mai importantă din volumul de proze căruia îi împrumută și titlul: T de la Trezor (2000
DOINAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286816_a_288145]
-
philosophie..., op. cit. 10. Alți literați din Galia: Evagrie, Ghenadie, Iulian Pomerius O operă a lui Evagrie foarte răspândită în Galia este o scriere cu caracter polemic ce nu conține foarte noi ??? (p. ms. 141) (și concluzia este previzibilă: creștinul iese învingător și determină convertirea evreului), intitulată Dispută despre Lege între iudeul Simon și creștinul Teofil (Altercatio legis inter Simonem Iudaeum et Theophilum Christianum). Evagrie a trăit probabil în prima treime a secolului al cincilea; este, poate, acel Evagrie pe care Sulpicius
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
Lira și păianjenul, pref. Marin Sorescu, Chișinău, 1992; Al nouălea val, Chișinău, 1993; Epifanii, Galați, 1994; Scrisori de pe strada Maica Domnului, București, 1995; Lunaria, București, 1995; Aldebaran, ed. bilingvă, tr. Constantin Frosin, Galați, 1996; Între îngeri și demoni, București, 1998; Învingătoarele spații, pref. Tudor Palladi, postfață Andrei Langa, București, 1999; Avatar, Galați, 1999; Infinitul de aur, Timișoara, 2001; Răstignirea porumbeilor, București, 2003. Repere bibliografice: Ion Ciocanu, Viziune romantică și atitudine civică, „Nistru”, 1981, 5; Ion Ciocanu, Măsura adevărului, Chișinău, 1986, 170-191
LARI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287747_a_289076]
-
romantic în țară și pe glob, Iași, 1979; Teatru comentat, București, 1979; Baladele pământului natal, București, 1979; Romanul unei zile mari, București, 1979; Insulele, București, 1982; Simboluri, București, 1983; Romanul nopții de februarie (Plângerea Domnului Alexandru), București, 1984; Rănile soldaților învingători, București, 1985; Faptele de arme ale unor civili în secolul războaielor mondiale sau Ce înseamnă puterea, I-III, București, 1987-1989; De groază și de râs, București, 1991; Poetul ca o floare, București, 1992; Drumul spre Damasc, București, 1995; Democrația locală
LEU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287791_a_289120]
-
incită pe acesta să incendieze cetatea Persepolis. Printre prizonierii de război se află și Lakmi, iubita lui Darius, care îl imploră pe marele comandant să nu dea curs ambiției nejustificate a lui Thaïs. Dar puterea de persuasiune a femeii iese învingătoare. Finalul e previzibil: în incendiu mor și Lakmi, și Thaïs. Cadența susținută, alertă, firul narativ închegat, cu versuri lungi, fără încărcătură stilistică excesivă, fac din Thaïs un poem atrăgător pentru cititorul cu gusturi clasice. SCRIERI: Orfanul, București, 1912; Drama de la
ROVINE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289392_a_290721]
-
dar care să fie Împărtășit cu alții”, aducându-i astfel Într-o relație mai puțin competitivă și mai cooperativă cu ceilalți. Desigur, ideea unei „Europe a rețelelor” este mai potrivită În cazul ultimului scenariu. Care dintre aceste alternative va ieși Învingătoare? Pe moment, atât xenofobia, cât și pluralismul cultural sunt În joc. Chestiunea soluțiilor de viitor depinde În mare măsură dacă interesele etnice și cele bazate pe drepturi pot găsi un numitor comun Între ele și Uniunea Europeană pe un câmp geografic
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
se vor afirma”. Dar în afara acestei idei generoase, programul publicației conținea fraze tipice pentru ideologia comunistă: „«Luceafărul» nu poate fi decât o revistă a actualității, una dintre nenumăratele energii izvorâte din și pentru conștiința socialistă”; „trăim marea epocă a leninismului învingător”; „literatura în care credem și pe care o vom promova este literatura acestui prezent, literatura partinică, literatura realismului socialist”; „Revista nu este a noastră. Noi doar o scriem. Revista este a cititorului: muncitor, profesor, ostaș, student, activist de partid, tânăr
LUCEAFARUL-9. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287875_a_289204]
-
Christianisme et philosophie..., cit. 10. Alți literați din Gallia: Evagrie, Ghenadie, Iulian Pomerius O operă a lui Evagrie foarte răspîndită în Gallia este o scriere cu caracter polemic ce nu conține idei foarte noi (și concluzia este previzibilă: creștinul iese învingător și determină convertirea evreului), intitulată Dispută despre Lege între iudeul Simon și creștinul Teofil (Altercatio legis inter Simonem Iudaeum et Theophilum Christianum). Evagrie a trăit probabil în prima treime a secolului al V-lea; este, poate, acel Evagrie pe care
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
elitelor, o recunoaștere a unui moment sau a unei cariere. S-au făcut și erori. Unele regretabile și ireparabile. Dureroase. O prietenă, și ea lovită de rezultatul unui vot, mi-a dat o lecție: deși bănuia că nu va fi învingătoare, a venit și a stat tot spectacolul, rîzînd și plîngînd alături de artiștii breslei, pentru că mai presus de orice iubește teatrul și nu conjuncturile. Nu e ușor să-ți educi orgoliile și să-ți controlezi umorile. Mai ales într-o profesie
Cultură și civilizație by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17181_a_18506]
-
piardă niciodată din vedere disponibilitatea nervoasă a acestora (fie ea naturală sau provocată), ce devine adeseori constitutivă, sensibilitatea dezvoltată, iritabilitatea puternică și constituția fizică delicată. Dacă, din fericire, are norocul să depășească aceste dificultăți, el nu se poate declara totuși Învingător până când nu și-a Însușit arta de a Îndepărta din rețetele sale tot ceea ce este grețos și dezagreabil. Este un adevărat act de cruzime ca mamele să-și forțeze copiii să Înghită medicamente cu gust neplăcut, conform concepției false că
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
un „tratat despre ratare”. În confruntarea dintre personaj și prototipul său, „creația” este superioară naturii umane, care, prin urmare, încearcă să o imite. Succesul sau ratarea, înțelegerea factorilor care determină reușita existențială erau prezente și în Victorie clandestină. În Placebo învingător este cel ce poate să sară din „bunul simț... așa cum sare o maimuță din copacul care a adăpostit-o, deși acesta are încă fructe berechet”, în vreme ce „a trăi, ca toți ceilalți [...] o viață simplă, înseamnă a pierde”. Efortul de a
SANDULESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289468_a_290797]
-
fiecare an alta, adaptată stării lor de moment, nivelului lor de pregătire și mai ales de înțelegere.Va fi o altă regizare cu alți actori. Prin maratonul pe care îl fac în cei patru ani de liceu eu voi fi învingător dacă mi-am dus la bun sfârșit misiunea în specialitatea mea și dacă cel puțin unuia din învățăceii mei i-am inspirit dragostea și pasiunea pentru ceea ce am făcut prin periplul nostru în comun în lumea tehnicii. Blocaje în comunicarea
PSIHOPEDAGOGIA COMUNICĂRII. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Rotenstain Solo () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_908]
-
România să nu se „lege prea tare de Rusia, ci să stea deopotrivă de bine cu toate puterile și numai În ultimul moment, când totul se Încurcă, se va atașa de acea putere despre care se crede că va ieși Învingătoare” <ref id="25"> 25 Memoriile regelui Carol I, vol. I, p. 237. </ref>. De asemenea, trebuie să ținem cont și de firea foarte ambițioasă a lui Carol, fiind posibil ca, În 1868, acesta să-și fi dat acordul pentru unele
PROCLAMAREA REGATULUI ROMÂNIEI ÎN ACTELE DIPLOMATICE EXTERNE DIN ANII 1866-1881. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SUZANA BODALE () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1248]
-
pacifist, i-a oferit securitate, siguranță, prestigiu și, totodată, grație scutului protector, posibilitatea de a prospera. „Sub conducerea Principelui de Hohenzollern - se putea citi Într-un memoriu, din mai 1898, al Ministerului Afacerilor Străine -, acum două decenii, românii au ieșit Învingători și plini de glorie din periculoasa criză orientală. A fost pentru prima dată În lungul voiaj al războaielor orientale rusești, când țara nu a fost ocupată. Într-un moment extraordinar de critic, Principele și-a Încleștat tânăra sa armată, ca
DIPLOMAȚIA VECHIULUI REGAT, 1878-1914: MANAGEMENT, OBIECTIVE, EVOLUȚIE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by RUDOLF DINU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1260]
-
63. </ref>. Se confirma, Încă o dată, faptul că Puterile europene țineau prea mult la propriile interese pentru a mai face concesii unui stat mic, În curs de afirmare. Tratatul de pace de la San-Stefano Între Imperiul Otoman Învins și Rusia țaristă Învingătoare avea să fie semnat la 19 februarie/3 martie 1878 <ref id="92"> 92 Textul tratatului În ANIC, fond Casa Regală, dosar nr. 16/1877, f. 100-110; textul a fost publicat și În Documente privind Istoria României. Războiul de independență
CAROL I ŞI POLITICA EXTERNĂ A ROMÂNIEI (1866-1914). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SORIN LIVIU DAMEAN () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1251]
-
reproducerea programele virus. N-a fost nevoie decât de un an pentru ca ideile sale să devină realitate, astfel că, în 1950, la Bell Labs, programatorii au lansat Core Wars, un fel de luptă între două programe, similară luptelor de cocoși. Învingător era programul din care mai rămânea ceva după disputa cu rivalul său, în timpul „luptei” ambele încercând să preia controlul calculatorului, exact așa cum se întâmplă cu virușii de astăzi. Termenul virus a fost folosit pentru prima dată în 1970, de Gregory
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]