2,841 matches
-
există copii, există Viață, deci, E SĂRBĂTOARE. Și în toate limbile Pământului, de ZIUA COPILULUI, se aude urarea: LA MULȚI ANI, DE ZIUA TA, COPILE! Și ca în orice final de poveste, spun și eu: “Și-am încălecat pe-o șa... Și la anu’ tot așa...!” Referință Bibliografică: DE ZIUA TA, COPILE...! / Maria Ciumberică : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 517, Anul II, 31 mai 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Maria Ciumberică : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a
DE ZIUA TA, COPILE...! de MARIA CIUMBERICĂ în ediţia nr. 517 din 31 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358719_a_360048]
-
există copii, există Viață, deci, E SĂRBĂTOARE. Și în toate limbile Pământului, de ZIUA COPILULUI, se aude urarea: LA MULȚI ANI, DE ZIUA TA, COPILE! Și ca în orice final de poveste, spun și eu: “Și-am încălecat pe-o șa... Și la anu' tot așa...!” Referință Bibliografică: DE ZIUA TA, COPILE...! / Maria Ciumberică : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 517, Anul II, 31 mai 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Maria Ciumberică : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a
DE ZIUA TA, COPILE...! de MARIA CIUMBERICĂ în ediţia nr. 517 din 31 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358720_a_360049]
-
că Păcală la păcălit chiar pe Lucifer când, la olimpiadă, a ținut calul la alergări între picioare și nu în spinare ca Lucifer. Normal că a ajuns primul la țintă. Așadar putem călători prin viață așezați. Pe scaun sau pe șaua unui cal. De ce nu pe un fotoliu în avion sau chiar pe un pat cu puf pe un vas de croazieră. Tot călătorie este. A călători prin viață nu ester sinonim cu a străbate spații geografice. Foarte mulți nu depășesc
CĂLĂTORIA VIEŢII de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1226 din 10 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350690_a_352019]
-
și mama mergeam pe jos. Fiind mai în vârstă, îl dureau picioarele. Cât a ținut drumul, ne-a înșirat tot felul de povești și întâmplări distractive de-ale lui. Copil fiind, cam de zece ani, jinduiam la poziția lui de pe șa, eram curios să știu cum e să mergi călare pe un cal. Ocazia asta minunată se ivi chiar atunci. Când se termină drumul de piatră, trebuia s-o luăm prin pădure, pieptiș, pe un plai ce urca spre poiana din
ILIA POLEC de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1227 din 11 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350711_a_352040]
-
bucurie pentru mine! Neîndemânatic, încerc să urc pe scări, pe spinare. Sunt ajutat. Trebuia să mă țin de hreava animalului, dar să am grijă și de căpăstru. Iapa se porni la deal. Cum panta era mare și eu stăteam pe șa puțin răsturnat, cu capul pe spate, eram gata-gata să cad. Mișcările crupei animalului mă dezechilibrau cumplit, simțeam că mă voi prăbuși din clipă în clipă. Am început să țip. M-au descălecat de pe iapă, căci mi s-a părut că
ILIA POLEC de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1227 din 11 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350711_a_352040]
-
Polec! Merg încet cu ea! îl asigură. Băiatul luă cu multă delicatețe iapa de căpăstru și porni la drum, mergând pe jos, până ieși pe uliță. Apoi, când se văzu la drumul mare, cel de remorci, îndrăzni să urce pe șaua de pe spinarea animalului. Nu era deloc obișnuit să călărească, dar, după vreo doi kilometri, învățase un pic. Nu era mare greutate. Mai încolo însă se plictisi, căci i se păru că mergea prea încet. Ce-ar fi să încerce un
ILIA POLEC de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1227 din 11 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350711_a_352040]
-
o miză a vreunui mizantrop furgoane vistieria prădată în galop neliniști, carabine și mușcături de ace o bruscă revenire, jivine din adânc păduri de nestemate se schimbă iluzoriu himere se topesc în zori pe promontoriu ca visele de noapte cu șaua la oblânc; și totuși o uimire se lasă înșelată pe leneșele ape, albastre liziere iluzia la care n-ar mai putea să spere, ca-ntr-o butaforie, zăpezile de vată. Referință Bibliografică: Zăpezile de vată / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN
ZĂPEZILE DE VATĂ de ION UNTARU în ediţia nr. 353 din 19 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359460_a_360789]
-
semăna cu un fel de scuză nedeslușită. Nici cel care pusese întrebarea nu înțelese prea bine de ce era vitrina spartă. Au trecut peste moment de stânjeneală și s-au îndreptat spre bicicletele lăsate la ieșire. S-au urcat nerăbdători în șaua bicicletei și au ieșit pe aceeași poartă pe care intraseră cu câteva clipe mai înainte fără să le pese de general. Din înaltul treptelor mausoleului, generalul Eremia Grigorescu îi privi cu amărăciune. Cizmele văcsuite lună, încă îi mai străluceau în
GENERALUL ŞI BICLA de GHEORGHE NEAGU în ediţia nr. 2110 din 10 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/359434_a_360763]
-
din coate. Am vrut morțiș ca să-i schimbăm, Și-acuma tot cu ei "dansăm". Dar hai să nu stric anișorul Și să va cânt cu plugușorul. Cândva , pe vremuri, într-un an S-ar fi sculat, unul, Traian... Voinic, în șa s-a ridicat Și peste câmpuri s-a uitat Ca să-și aleagă loc curat Pentru arat și semanat... (Eccetera... a fost demult... Traieni din aia nu mai sunt) De câțiva ani ca un ecou S-a ridicat altul, din nou
PLUGUŞORUL ... PENTRU T(H)OŢI de MARIN BUNGET în ediţia nr. 345 din 11 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359539_a_360868]
-
e-un popor atât de mic! ea vine uneori împotriva vrerii cum bucuria vine din nimic. Mai multe-odată, duce nu le poți, Prea concentrate-nu le-am rezista; Totalul lor e-o sumă rătăcită pe la porți legată de-o mârțoagă fără șa. Când vin în preajmă, tace poezia și muza nu mai vine pe aleia. Mai dă-ne , Doamne, bucuria când ne contemplăm iarăși femeia. ABATERE DE LA FIRESC Un verb ce-a încăput într-un Cuvânt Se roagă în silabe la mormântul
ACUZ... ADEVĂRUL DIN ACROSTIH (POEME) de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1132 din 05 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360309_a_361638]
-
pe rouă, Și sub stele, și sub soare, Prin Moldova spre hotare, Cu gândul la Dumnezeu Să ajungă-n Giumalău Ca să vadă, și-a dorit, Printre brazi și un rotit. Și-uite-așa, la vânătoare Merge Ștefan, zis „cel Mare”, Drept în șa, mândru bărbat, De oșteni înconjurat, Toți cu scuturi în spinare Și săbii la cingătoare. Vânt ușor de primăvară Prin poiene se strecoară, Pe sub cetini încurcate Cântă păsările toate, Din păduri de brazi și pin Vesele izvoare vin, Iar de bucuria
ȘTEFAN ȘI CĂLINA de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1434 din 04 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360413_a_361742]
-
rămâne ceva”, poate să aibă efect . Îm pare rău de timpul pierdut cu răspunsul la lătratul... javrei .Insistența acesteia m-a împins la un răspuns. Poate v-a înțelege, într-un final, proverbul “Zgâlție lesa să priceapă câinele”, sau “Bate șaua să priceapă iapa”. Păcat că nu este iapă, ar fi fost mai înțelept . Oare, mă întreb, javra noastră știe să citească ? Al.Florin Țene Referință Bibliografică: Cânile moare de drum lung și prostul de grija altuia / Al Florin Țene : Confluențe
CÂNILE MOARE DE DRUM LUNG ŞI PROSTUL DE GRIJA ALTUIA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 227 din 15 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360694_a_362023]
-
timp, porcoave imense - nici unul, spunea raportul, nu comandase mai puțin de nouăzeci și nouă de ocale - pe care și le agățau de picioare, întrecându-se astfel frenetic, în executarea de salturi spectaculoase spre tăriile cerului. Iar eu încălecai pe-o șa... Nu! Nu mai merge sfârșitul ăsta arhaic... Povestea mea e una modernă, deci are nevoie de un final modern... Ceva de genul: „Iar eu plecai c-o limuzină...”, sau „Iar eu mă urcai într-un bolid...” Mă rog!... SFÂRȘIT! 12
POVESTE de LIVIU GOGU în ediţia nr. 579 din 01 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/360066_a_361395]
-
care nu știe să înțeleagă." - Alvin Toffler șterg din mine umbrele sau se șterg singure când aprind candela înfrigurată de adevărul neștiut. în spatele băncilor din lemn de stejar, pereții caselor Domnului lasă lumina să umezească ochii mirenilor. ruga tresaltă în șaua neadormiților vieții. cunoaștere fără cunoaștere, complet incomplet sau mai degrabă incomplet complet, sacul amintirilor cântă. și totuși, ce se aude dintre zidurile castelului anotimpurilor, când în mine cresc fire de pir, se împletesc mereu cu trupurile, formele fără vârstă ale
FULGERĂ LIRA SOARELUI de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1400 din 31 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360202_a_361531]
-
scripte sintagma apare. Omul ar putea fi eventual beneficiar al unei Legi privind drepturi și îndatoriri, care încă nu a fost inventată de politicieni. Aș sugera una simplă: „Dacă nu muncă, nu mâncă”. Creangă asocia școala cu iapa a cărei șa este biciuită dar cu călărețul pe ea. Vai Doamne! Să tot înveți în aceste condiții. Unii maturii, nu le zic oameni că nu merită, pretind formule de politeță de forma: „înalt prea demnitatea Dumneavoastră” , „Mult stimate Domnule profesor” etc. Se
COPILUL, UN OM ÎN MINIATURĂ? de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1378 din 09 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360208_a_361537]
-
morir. MÜTTERCHEN Traducere în limba germană de Germain Droogenbroodt și Hatto Fischer Es ist von dir auf Erden hier gemalt oder geschrieben mir, Mütterchen kein Bildnis kein Bild von dir geblieben Keine Zeichnung keine Lichtdruck kein Bildhauwerk aus Stein es șei das Bild allein das du gelassen hast în mir O möge ich, dir unwürdig, nie das Bildnis verderben, aber ehrbar lass’ es leben în mir, ehrbar în mir sterben. ------------------------------ A prezentat: Germain DROOGENBROODT Doctor în literatura 8 mai 2015 Spania
GUIDO GEZELLE „MĂICUŢA” de GERMAIN DROOGENBROODT în ediţia nr. 1593 din 12 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/359828_a_361157]
-
cultul divin public și la oficierea și săvârșirea Sfintei Liturghii și a Dumnezeieștii Euharistii, arta sacră nu poate fin înțeleasă. Ideea că arta sacră din diferitele și diversele culturi europene poate fi abordată, discutată și explicată „în sine”, fără referiri șa mesajul și conținutul ei religios, apare ca o ciudățenie, ca un nonsens, ca o falsificare, în fond, a mesajului ei, care este, în primul rând, unul spiritual. Acest fel și mod de a proceda este nu doar unul greșit și
PROF. UNIV. DR. MIHAIL DIACONESCU – LAINICI – CAPODOPERĂ A ARTEI ROMÂNEŞTI ŞI EUROPENE, EDITURA „EVANGHELISMOS”, BUCUREŞTI, 2011 ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 648 din 09 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359870_a_361199]
-
a fost a mea timp de șase luni. Era un Triumph original, verde, din ’54, pe care pedalam ca o anemonă unduitoare în bătaia vântului nordic. Șaua din piele, vopseaua încă în stare să mai ducă istoria unui posesor, farul cu petele mici, mici de rugină care-ți luau ochii. Lotte, noua mea bicicletă veche, primul lucru pe care mi l-am achiziționat din primii bani primiți
Cea mai frumoasă bicicletă din lume () [Corola-blog/BlogPost/338698_a_340027]
-
simetrie; ... – sensibilitate superficială (tactilă și dureroasă); ... – sensibilitate profundă (mioartrochinetică); ... – coordonarea mișcărilor (proba index-nas, călcâi-genunchi). ... Examenul nervilor cranieni: motilitate oculară, simetrie facială, nistagmus, deglutiție, fonație, mișcările și troficitatea limbii. Vorbirea: depistarea tulburărilor afazice, expresive sau senzoriale. Investigațiile paraclinice suplimentare: radiografie craniană, șaua turcească, electroencefalogramă, fund de ochi, electromiogramă, viteza de conducere motorie și viteza de conducere senzitivă, examen Doppler pentru vasele mari (în condiții de spitalizare). Dotarea minimă obligatorie pentru cabinetul medical de specialitate neurologie în raport cu activitatea de examinare medicală
NORME METODOLOGICE din 4 iunie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298979]
-
Rază solară A-ncremenit în spațiul necuprins Vise ce fulgera întreg abisul Au adunat imagini de hoinar Din haosul ce m-a crezut învinsul Placerilor gustate fără hâr Pe crestele născute din adâncuri Imaginăm castele de povești Și aplecați pe-a șeilor oblâncuri Zburdau în voie cavaleri crăiești La poarta unei inimi zăbrelite Eu, cavaler din veacul efemer, Ținteam săgeți din gânduri nălucite Închise în poemul mesager Reverberează-un hohot de tăcere De zidul cu fantasme trecătoare În zori se nasc dorințe
HOHOTUL TACERII de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1845 din 19 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340284_a_341613]
-
gras și puternic era! Acum îi ies oasele prin piele, iar când mă apropii de el nechează și sare speriat, de parcă ar vrea să-mi spună ceva. Am să pun o iscoadă s-o urmărească. În noaptea următoare bătrâna aruncă șaua pe sărmanul animal, încălecă feciorește ca de obicei și cu pelerina neagră în vânt ajunse la poartă. - Cine a închis-o? - strigă ea cu voce pițigăiată. - Eu! - răspunse un paznic morocănos. E porunca stăpânului. Se zvonește că prin preajmă bântuie
XIV. BLESTEMUL (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1499 din 07 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/340380_a_341709]
-
doi metri doar, curbat rău la mijloc, cam de 50 în diametru. - Ce, iapa mea?! Se joacă! - Știi ce, dă-l în bubă, măi binie-l lasăm. Oi vini io șî l-oi crepa aci, să-l duc în disagi, cu șaua. Mă provoca. Eu, ocoș, i-am mai pus un lemn cu crăci în partea dinspre vale, căci m-așteptam să se rostogolească. Am pus iapa și, știind că e greu, am îndemnat-o să plece tare. Când a smucit, cioflinga
„- Asta-i iapă calumea! A metale... vai ș-amar...” Lecția pe care mi-a administrat-o Unchiu Niculaie () [Corola-blog/BlogPost/338928_a_340257]
-
scriem o formulă de salut urmată de nume, între cele două e necesară o virgulă, cerută de vocativ: Bună, Alina. „De asemenea” e locuțiune în două cuvinte. Se scrie corect „așază” (la fel, verbele „înșală”, „deșală”. Dar „greșeală”). Această grafie (șa) este excepțională, căci în rest, în contexte sonore similare, apare vocala „e”: detașează, înfățișează, îmbrățișează, trișează etc. Explicația pentru verbul „a așeza” este aceea că el se încadrează în conjugarea I, dar (aș)ez, - ază nu sunt sufixe gramaticale, precum
De ce nu este recomandat să corectăm exprimarea celorlalți () [Corola-blog/BlogPost/338489_a_339818]
-
doua zi la scoala trebuie să știu o poezie în limba franceză că pe apă: “La Seine a de la chance Elle n’a pas de souci Elle se la coule douce Le jour comme la nuit Et elle sort de șa source Tout doucement, sans bruit, sans sortir de son lit...” iar eu nu știu o boabă în franceză. Ea îmi zice autoritar, că e sora mai mare. Foarte bine, pune mină pe carte și învață, eu te ascult! De mâine
Mirela Teodorescu: Si tu veux un ami, apprivoise moi! () [Corola-blog/BlogPost/339303_a_340632]
-
Bicicleta Unchiul avea o bicicletă. El era student și numai în vacanțe o stăpânea și manevra și aceasta, foarte rar. Se mai ducea pe șaua ei, într-un loc al tineretului în sat, la „heleșteu”. Fusese lacul unui boier, până în 1947, când lacul a fost secat (de către comuniști) și transformat în teren de fotbal. Prin urmare, bicicleta stătea în posesia bunicului meu patern, care ce
Bicicleta. Povestire, de Dan Ionescu () [Corola-blog/BlogPost/339369_a_340698]