687 matches
-
stare de excitație este ținut În sus, iar În repaus În poziție oblică. Membrele anterioare au spata lungă, oblică, acoperită cu mușchi puternici, bine reliefați, unghiile puternice și de culoare Închisă. Scheletul osos masiv este bine Îmbrăcat În masă musculară; șale puternice și drepte, crupa lungă, largă și ușor Înclinată spre coadă; pieptul adânc și nu prea larg. Membrele posterioare sunt puternice și musculoase, de culoare neagră, cu extremități maro și de diferite nuanțe. Trei sunt Însușirile indispensabile pe care trebuie
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
ce impresionează, situată deasupra cavității orbitale, forma unor pete de jar. Masca este dată de culoarea neagră a perilor. 7. Mantaua ajută la identificare și reprezintă o pată neagră situată În regiunea dorso-lombară care, dacă este Întinsă doar pe locul șalelor, se numește „șa”, iar când cuprinde toracele se numește „centură”. Pedigreul sau pedigriul este un act oficial În care se Înscriu datele care ajută la identificarea și deosebirea unui câine de altul. El dovedește autenticitatea rasei, atestă Întreaga genealogie a
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
din viața intrauterină, Înainte de formarea embrionilor, pe baza formării perechilor de reproducători, care prin copulare transmit zestrea genetică noilor generații. Aparatul genital femel se compune din: ovare, oviducte, uter, vagin și vulvă. Ovarele sunt În număr de două, situate sub șale, În regiunea sublombară, Înapoia rinichilor, mici și de formă elipsoidală, Îmbrăcate Într-o husă ovariană și conțin ovulele, care reprezintă celulele sexuale feminine. Ele provin din foliculi ovarieni ce se sparg În perioada de călduri și, aflate În libertate, sunt
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
cere sprijinul medicului veterinar deoarece aceste boli dau un procent mare de mortalitate dacă nu sunt tratate corect. Bolile rinichilor. În acest sens facem câteva comentarii cu privire la boala numită nefrită. Semnele cele mai evidente sunt: durerea la apăsare În regiunea șalelor, mersul este de formă „cusut”, Încordarea picioarelor exterioare, iar slăbirea este tot mai pronunțată. Până la consultarea medicului se va scoate din alimentație carnea, care va fi Înlocuită cu lapte și supe de legume. Șalele se vor Înfășura cu o pătură
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
sunt: durerea la apăsare În regiunea șalelor, mersul este de formă „cusut”, Încordarea picioarelor exterioare, iar slăbirea este tot mai pronunțată. Până la consultarea medicului se va scoate din alimentație carnea, care va fi Înlocuită cu lapte și supe de legume. Șalele se vor Înfășura cu o pătură caldă. Reumatismul muscular are drept cauză frigul, umezeala și curenții de aer din adăposturi. Se manifestă prin dureri puternice În mușchi, la orice mișcare. O primă măsură va consta În așezarea câinelui Într-o
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
reale care să ducă la formarea deprinderilor dorite de stăpânul câinelui. 3. Efectuarea unor exerciții de dresaj trebuie Însoțită de crearea unor stimuli sau excitanți cu care acestea Încep, cum ar fi apăsarea cu mâna pe anumite regiuni corporale (crupă, șale, greabăn, membreă, smucituri de lesă sau sfoară, acțiuni cu zgarda de forță și, În mod excepțional, ușoare atingeri cu nuiaua sau cravașa. 4. Comenzile se dau prin viu-grai, portavoce, semne făcute cu brațele, lumină artificială, fluier. Comenzile prin voce se
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
asupra anilor ’30 și asupra Împrejurărilor În care a luat naștere conceptul de negritudine: „Am descoperit astfel ș...ț miracolul dorinței, «forța vitală» a negrilor africani. Ca și arborele filao, ale cărui rădăcini pătrund adânc În nisipurile pântecului inferior și șale căruiț ramuri presărate cu stele cântă În inima alizeelor. Ani de foc pentru o Întreagă generație de tineri prizonieri În facultăți, ani deloc literari, așa cum crezusem, ci cu adevărat vitali. Am mărșăluit Înarmați cu armele miraculoase ale clarviziunii, străpungând zidurile
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
își găsește ecoul. Anima - animal, perpetuu vânată și asediată, este de fapt identitatea scriitoarei, centrul dinamic al unui conflict absurd, fără sfârșit. Tonalitatea narațiunii, rece și adesea ironică, disecă circumstanțe banale, evidențiind prin sensuri liminare adevăruri de fond. Durerile de șale ale mamei și durerile de rinichi ale căpitanului Piele sunt invocate în timpi preciși, ca semnale distincte ale unor dureri despre care nu se putea vorbi. În acord cu modernitatea radicală a textului, astfel de inserții funcționează ca puncte de
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
în ras cu solul din unica țară care n-are voie să greșească, partea ei basarabeană planșeul biroului, tăcere, mai ales stăruința să se abțină uitîndu-se toți în somn, nu te-am mai călcat! coatele prinse în mîini, televizorul în șalele posesorului, C LD 561 Toyota punctul șoselei, iaz izul de baltă, deal din Codru cu releul, Verejeni 2, peștele din copilul care-l ține de coadă, coadă similară în satul Ratuș, han pe nume, Mîndra istoria este Basarabie cîștigată pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
va arăta mușchii, va ieși cu pene pe stradă, va face șpagatul între două scaune, mă rog, va etala tot arsenalul lui de băiat frumos, deștept și dur. Iar cine se leagă de el o pățește. Insul se îndreaptă din șale amenințător și, desfigurat de ură, printre două citate „fine“, eventual în engleză (căci e un intelectual adevărat, nu ca idioții de intelectuali din restul lumii), dă drumul la aforisme marca proprie: „Boule“, „Prostule“, „Să vezi ce smardoială (sic! ) o să-ți
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
deși nu ții În lăbuțe o pușcă, pentru a obține energia brută pe care s’o sublimezi În negentropie, e altă treabă. Sau merit. Dar acea negentropie e vindecătoare. E așa-numita „căldură de pisică“. Adică, dacă mă doare spinarea, șalele ori vechea fractură de la picior, e destul să conving pisica să se culce pe acel loc. Ea va anula deficitul energetic care a cauzat necazul, chiar dacă ea Însăși va suferi. Altfel spus, dacă pisica face asta, și o face!, trebuie
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
al omului, care ajunge uneori, mai precis În jurul vârstei de 30 de ani, chiar entropic. Pisica are un biocâmp negentropic. Și vrea, implicit, un mediu entropic. Pe care-l găsește În omul bolnav, ori În locul metehnei lui: o durere de șale ori o fractură, precum a mea, atât de mediatizată. À propos: atunci aveam biocâmpul exact pe dos, adică entropic, iar motanul „meu“ numai pe piciorul meu rupt a tors. Vindecându-mă. Asta e ceea ce poporul numește „căldură de pisică“. Dar
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
mine: midii. Păi acelea sunt taman pe dos, adică deficitare. Orice pisică are un biocâmp excedentar. De aceea spune poporul - al vostru - că un leac miraculos e „căldura de pisică“, adică bunăvoința ei de a se așeza pe locul dureros: șale, de exemplu, care nu-i altceva decât ceva deficitar. Așa i-am dres lui Cristi piciorul rupt În doar două săptămâni. Dar, În loc de laudă, ne acuzați iarăși: Cică ne place grozav să smântânim oalele cu chișleag. Eu nu refuz lăpticul
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
Și așa, dacă iubiți pisicile - și așa ar trebui să fie, ca zeițe Încarnate ce suntem; ori aveți cumva ceva Împotriva păgânilor? - pregătiți-le un spațiu Yin. Cel mai bun sunteți chiar voi când vă copleșesc metehnele. Precum dureri de șale ori vreun picior rupt. Atunci pisica va căuta singură acel loc dureros și se va covrigi, torcând satisfăcută. Asta se cheamă În popor „căldura de pisică“ și rivalizează cu orice tratament balnear. Dar, din păcate - pentru ea -, mai curând decât
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
dureroasă a gâtului. Durerea de inimă. Se bea oțet amestecat cu spuză, ori se mănâncă pâine sfințită cu apă proaspătă în ziua de Paști. Durerea de ochi. Bolnavul se șterge pe ochi cu roua de pe mai multe flori. Durerea de șale. Se pune cărămidă fierbinte sau curechi proaspăt încălzit, pe locul dureros. Se cheamă o femeie care a născut gemeni, de-l calcă pe bolnav pe șale. Durerea de spate. Se încălzește bobolnicul la foc și așa cald se pune la
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
ochi. Bolnavul se șterge pe ochi cu roua de pe mai multe flori. Durerea de șale. Se pune cărămidă fierbinte sau curechi proaspăt încălzit, pe locul dureros. Se cheamă o femeie care a născut gemeni, de-l calcă pe bolnav pe șale. Durerea de spate. Se încălzește bobolnicul la foc și așa cald se pune la spate. Durerea de urechi. Când cineva are dureri în urechi și dă semne că nu mai aude bine, i se toarnă cîte o picătură căldicică de
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
crucii și se spune formula magică: Pocitură de luni, pocitură de marți, pocitură de miercuri, pocitură de joi, și tot așa până se epuizează întregul inventar al săptămânii, Ieși de la (se pronunță numele celui suferind), din unghii, din obraz, din șale, din picioare, din creierii capului, și tot așa ca la descântecul de deochi, de durere de cap . Se sting apoi câțiva cărbuni, care, cu cât vor bolborosi mai zgomotos, cu atât descântecul va avea mai bun leac. Pe urmă pacientul
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
sta acasă, fie că vei veni la noi. Alteori la solicitarea ajutorului părintesc venea și cu soția-sa, care nu mai termina cu promisiunile... Ești bolnavă, e adevărat, zicea ea, că doamna Adela se plângea nu numai de durere la șale, de vedere care îi cerea ochelari cu dioptrii tot mai mari, de auz care cerea ajutat, dantura din care îi fugiseră dinții, mâinile care îi cam tremurau și-i aruncau supa din lingură și udătura din furculiță, dar ai să
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
Victor Gomoiu poate mai tare decât lăsa el să se vadă. Îl vedeam cum se apleacă după un cancioc sau o lopată aruncată prin curte pe unde nu-i e locul, și de bună seamă că junghiul ce-i fulgera șalele Îi amplifica aversiunea pentru dezordine. N-aș mai fi vrut, În timp ce un soi de curiozitate mă Împingea de la spate formându-mi treptat deprinderea de a mă orienta prin treburile de zi cu zi cu toate simțurile pe jumătate amorțite, fără
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
făcută ordine, trebuie neapărat, da, hoții și vandalii și țiganii. E ceva vreme totuși de când am Încetat să pândesc vreo schimbare, iar la o adică ea s-ar fi putut petrece și-n lipsa mea. Dacă ceva scârțâia acolo-n șalele lui, asta se trăgea mai ales de la haosul din jur. Zi și noapte trebuia vegheată bătătura asta de șantier. Hoții și vandalii și barbarii, bre! Strâmbătura și geamătul abia Înăbușit scăpărau Într-o Înjurătură, aceeași mereu, pe care n-am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
Laur. — Uite-l, ăla-i poponaru’ de fii-su... — Tot degeaba, dacă nu-l bagă cu noi la tuburi să ne mai ușureze. — Ți-am arătat ca să știi cu cine o să ai de-a face când o-nțepeni moșu’ de șale. Viorel e stăpânul cel tânăr... Se-ntoarse spre Andrei. Și dacă-nțepeni ăsta, Îi iei tu locu’, părințele. Deja te-a-nfiat moșu’ pe statu’ de plată. Mai are să-ți dea Buceagu’ și Dacia aia roșie, și io cu văru’ Laur o să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
aia din mașină, am știut că mai are nevoie de un martor și-un spectator pe lângă noi și tac-su. Moșu’ nu se mai vedea prin curte, intrase În birou la umbră să-și tragă sufletul și să-și odihnească șalele, ceea ce nu Însemna că nu-l preocupă felul cum Îi descurcă fiu-său treburile. Tanțo a fost numele pe care mi s-a părut că l-am auzit prima dată, dar Viorel strigase Tanso, de la Ortansa, după cum aveam să aflu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
de zdrelitură și nici un strop de sânge pe el sau pe lângă el, În timp ce Andrei Îl pipăia la gât. E bun de doctor ăsta, da, moșu' a murit. Fusese parcă operat fără să simtă și vindecat definitiv de durerea lui de șale și de orice fel de durere, Împlinindu-se Întrucâtva dorința vechiului meu tovarăș de baros, care se uita ca și mine năuc În toate părțile. — Ce dracu’ facem cu mortăciunea asta? În ce mă privea, găseam că-i foarte, foarte
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
Învălui. Dormeau Îmbrățișați strâns În Întuneric Într-unul din cele două paturi, Îmbrăcați așa cum Îi văzusem pe plajă. A trebuit să strig ca să-i trezuesc, Întâi pe Neli, care strigă la rându-i la văr-miu și-l izbi În șale ca să-i dea drumul. O strângea În somn Între picioarele Încleștate, ca și cum l-ar fi urmărit și-n vis frica să n-o piardă. După ce o eliberă, veni Împleticindu-se și cu ochii cârpiți să-mi deschidă ușa țarcului ăla
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
geamăt de copil în suferință. În deschizătura ușii, s-a ivit mai întâi capul , tușei Stanca, soața uncheșului, strâns până la frunte într-o basma neagră, legată sub bărbie, și, încet, încet, se arătă în ușă și trupul bătrânei frânt de șale. O clipită, doar, cât o bătaie de inimă grăbită, îl privi speriată, iar cu amândouă palmele își înnăbuși un strigăt.. „Doamne, Dumnezeule !”, de frică pentru viața nepotului ei. Bătrânul zăcea în pat, cu o lumânărică aprinsă într-o ceașcă, la
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]