822 matches
-
Bidaru nu-l mai interesa nici miting, nici revoltă, nici numele bărbosului. Problema era pentru el mult mai gravă. Trebuia să facă rost de pantofi cât mai repede posibil. Avea de străbătut mai multe străzi și bulevarde centrale ale capitalei, șchiopătând din cauza tocului, în timp ce lumea se uita la el ca la un trăsnit. S-a retras într-un gang, a scos cu mare greutate și celălalt toc ce stătea proțăpit de talpă și nu vroia să se despartă de ea, l-
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
are rol de structurare a întregului text poetic, ca în poezia Numi presimți? de L. Blaga sau întrun stănescian Poem din volumul O viziune a sentimentelor: Spunemi, dacă te aș prindentro zi / și țiaș săruta talpa piciorului, / nui așa că ai șchiopăta puțin, după aceea, / de teamă să numi strivești sărutul?... - În opera epică, interogațiile retorice sunt, frecvent, autoadresate, inserate în monologuri interioare ce sondează incertitudinile eroilor, dând glas unor dileme: Sunt ceasuri de când mă gândesc. Și nu pot face nimic. Să
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
erau stăpâniți de moarte, El ne-a arătat că toți vom învia în trup, într-o clipită, la trâmbița cea din urmă”. (Sf. Grigorie de Nyssa, Despre desăvârșire, către monahul Olimpiu, în PSB, vol.30, p. 472) „Căci, oare de șchioapătă cineva, va șchiopăta și după înviere? Iar dacă cineva și-a pierdut un ochi în viața aceasta, va învia lipsit de vedere? Căci cum, va zice acela, am lepădat stricăciunea, dacă urmările ei se păstrează și stăpânesc mai departe mădularele
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
moarte, El ne-a arătat că toți vom învia în trup, într-o clipită, la trâmbița cea din urmă”. (Sf. Grigorie de Nyssa, Despre desăvârșire, către monahul Olimpiu, în PSB, vol.30, p. 472) „Căci, oare de șchioapătă cineva, va șchiopăta și după înviere? Iar dacă cineva și-a pierdut un ochi în viața aceasta, va învia lipsit de vedere? Căci cum, va zice acela, am lepădat stricăciunea, dacă urmările ei se păstrează și stăpânesc mai departe mădularele noastre? Cred că
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
în act și sens în devenire. Ca oameni, o sorbim prin toți porii. Astfel, realul și sensul merg mînă în mînă, pe calea către adevăr. La fel, știința și filosofia, precum cele două picioare necesare mer sului, chiar dacă unul va șchiopăta mereu... Nu putem acorda fizicianului, sau biologului, întreaga libertate, trebuie să ne mai uităm, din cînd în cînd, peste umărul lui, altfel vom avea în curînd o paradigmă a petelor de pe ouăle ariciului de mare. Gîndirea împreună și schimburile de
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
mai vadă doar „alături de fiecare personaj, un soi de dublu al său, îmbrăcat exact ca el. Toate aceste dubluri de o neliniștitoare imobilitate, figurate - chiar dacă numai unele dintre ele - de manechine, vor ieși treptat din scenă, într-un ritm lent, șchiopătând, în timp ce personajele-actori se vor însufleți dintr-odată, scuturându-se ca trezite dintr-un somn adânc”. În prelungirea unei tradiții a neliniștii: practica apariției și a dublului Manechinul, automatul, fantoșa se plasează astfel, în epoca experimentală a Teatrului Alfred Jarry, în
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
lumina se lăsa pe dealurile acum Înconjurate de fumul exploziilor, Într-un halou prăfos și auriu, și Începea să-i fotografieze pe primii bărbați ce se Întorceau din vârf ori erau aduși jos de camarazi, lăsând În țărână urme roșii, șchiopătând, susținându-și oblojelile și bandajele de pe răni, mudari de noroi și sânge, loviți de schije, orbi Înnebuniți care Își duceau mâinile la ochi, lovindu-se de toate cele la coborâre. Olvido era tot așa, În genunchi, când Faulques se ridicase
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
adevărat. Câinele și pisica sunt prea umanizate ș...ț, fac figură de trădători” (III, 255). Cu câteva excepții, Cioran trăiește revendicându-se de la mitul bunului sălbatic și al paradisului originar din care va fi căzut. E un demon căzut, care șchioapătă; histrionic, ștrengar uneori, ipocrit din fatalitate, impostor prin damnare, probabil că suferea de strabism. Dacă nu șchiopăta, dacă nu suferea de strabism, atunci va fi fost la mijloc numai o greșeală a naturii. Numai că, în legătură cu ipostazierile acestea ale adevărului
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
excepții, Cioran trăiește revendicându-se de la mitul bunului sălbatic și al paradisului originar din care va fi căzut. E un demon căzut, care șchioapătă; histrionic, ștrengar uneori, ipocrit din fatalitate, impostor prin damnare, probabil că suferea de strabism. Dacă nu șchiopăta, dacă nu suferea de strabism, atunci va fi fost la mijloc numai o greșeală a naturii. Numai că, în legătură cu ipostazierile acestea ale adevărului în originar, Cioran are o revelație, sinonimă unei dezamăgiri. La un moment dat, suntem pe la începutul lui
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
și surzi pe ritmurile acuzelor solitare. Fiind liberi, nu mai suntem solidari. Nici măcar față de necesitatea organică de a extirpa răul comun. O amnezie malignă ne moleșește luciditatea. Nu mai punem întrebări, nu mai căutăm răspunsuri. Ne-am obișnuit să mergem șchiopătând și nu ne miră deloc că nu mai putem alerga. În cele din urmă, am ajuns în ipostaza anihilantă în care verdictul asupra delațiunii să nu mai aibă semnificație. Cred cu tărie în judecata morală. Lucidă, asumată, rațională. Fără călăi
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
L., 1967; "Către Ieronim", Eminescu, 1970; "Inima reginei", Eminescu, 1971; "Poezii", Editura Cartea Românească, 1973; "Crini pentru domnișoara mireasă", Editura Cartea Românească, 1973. Poemele Ilenei Mălăncioiu evocă întâmplări, pentru a ne sugera stări afective: drumul este întunecat și boii timpului șchioapătă din cauza potcoavelor care-i rănesc; la răscruce, berbecii se împung și îi taie drumul, generând un sentiment nostalgic: "Eu am plecat din munte prea devreme/ și mi-au amestecat pe drumul lung/ De bunăvoie turmele în suflet/ Să vadă și
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
are rol de structurare a întregului text poetic, ca în poezia Numi presimți? de L. Blaga sau întrun stănescian Poem din volumul O viziune a sentimentelor: Spunemi, dacă te aș prindentro zi / și țiaș săruta talpa piciorului, / nui așa că ai șchiopăta puțin, după aceea, / de teamă să numi strivești sărutul?... - În opera epică, interogațiile retorice sunt, frecvent, autoadresate, inserate în monologuri interioare ce sondează incertitudinile eroilor, dând glas unor dileme: Sunt ceasuri de când mă gândesc. Și nu pot face nimic. Să
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
Cînd îți crapă tălpile, ți-i făcut. în ziua de Paști, sculîndu-se oamenii din așternut, nu calcă pămîntul gol, ci pe ceva așternut, ca peste vară să nu-i usture tălpile. Cînd gîdili pe cineva la tălpi, nu crește. Dacă șchioapătă vreun cîne, purcel, mîță etc., zvîrlind în ei, pune mîna cu care ai zvîrlit sub talpa piciorului, că le trece. Mîncînd cineva talpă de huhurez, își pierde mintea. Talpă de huhurez dau femeile necinstite bă rbaților, spre a nu le
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
căruia se organizează locul din romanul Inimi cicatrizate este doamna Wandeska care, la fel ca doamna Chauchat din romanul lui Mann, nu este nici bolnavă dar nici sănătoasă, concentrând ,, în sine toate puterile destabilizatoare ale paratopiei literare"211: ,, Când umblă șchiopătează. Ea ar prefera acum să rămâie aici printre bolnavi, unde toți au câte ceva, decât să fie un obiect de curiozitate printre oamenii sănătoși"212. În aceeași situație, sunt și Tonio, ,,un argentinian... și el vindecat de mult, dar preferând aerul
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
se plânge avocatului că medicul care l-a tratat în urma unui accident de motocicletă se face vinovat de malpraxis medical. M. precizează că a fost operat întrucât avea piciorul rupt și, ca urmare a acestei operații efectuate necorespunzător, în prezent șchiopătează vizibil. În urma intervievării amănunțite a clientului sau, avocatul află că M. își mai rupsese și anterior același picior și că, de asemenea, a trebuit să-i fie înlocuit ghipsul, care se spărsese, întrucât a încercat să meargă normal deși doctorul
MALPRAXISUL MEDICAL by RALUCA MIHAELA SIMION () [Corola-publishinghouse/Science/1374_a_2741]
-
faptul că survin într-un moment în care capitalismul însuși cunoaște cea mai lungă criză structurală din întreaga sa istorie, ca și cele născute din propriile noastre erori, ezitări și malversațiuni. Astfel cum spunea Joan Robinson "economia își urmează drumul șchiopătînd, cu un picior în ipoteze neverificate și cu celălalt în sloganuri neverificabile"5. Dacă ar fi să judecăm în termenii marilor etape, ai marilor mișcări economice, observabilă este deocamdată doar vremea unei rapace acumulări primitive de capital, pe orice cale
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
cu intervalul, reprezintă o dislocare ce-i ruinează unitatea interioară. Prin urmare, orice tentativă de identificare cu sine, asumată prin cuvînt, nu va face decît să agraveze această diferență de sine, acest ultim stadiu al diaforei. Eul scindat face să șchioapete funcția auctorială cea care, în mod obișnuit, atestă coerența și legitimitatea spuselor antrenînd în acest dezechilibru certitudinea noastră de cititor potrivit căreia discursul este proprietatea exclusivă a unui enunțător unic. Deci discursul nu mai apare ca topos esențial al eului
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
stăpânul că Wilhelm se apropie și că el nu poate fi ucis, fiindcă "s-a schimbat". Metamorfoza este uluitoare: "chiar atunci, într-o liniște și-o înmărmurire ce cuprinse toată încăperea, se putu vedea intrând în sala tronului, singur și șchiopătând, un șobolan mare și roșu, care semăna leit la chip cu Wilhelm Temerarul, Duce de Brabant". Terifiantul cu substrat (aparent) de poveste se sfârșește într-o parabolă cu nuanțe politice, anticipând, straniu, romanul Șobolanul, elaborat, în 1979, de Andrzej Zaniewski
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
determina pe Văd, cum l-ar determina dacă s-ar referi la subiect: Văd clipind (eu). În acest caz, din urmă, gerunziul are o legătură determinativă cu acțiunea verbală fie prin continuitate fortuită: vorbește râzând, fie prin una cauzală: merge șchiopătând. Pe de altă parte însă, în: Văd lumina lucind, gerunziu atributiv lucind are și un sens adverbial, exprimând o circumstanță care oglindește nu o însușire directă a acțiunii verbale - ca în: privesc clipind - ci una a obiectului direct al acțiunii
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
altă direcție. În unghiuri drepte se află mașini Datsun ruginite, transformate în tejghele doldora de pături vechi, alămuri, găleți, perii, sacoșe, cărți. Pe aici trec tineri pe patine cu rotile, strecurîndu-se printre pietoni în cîrje, unii complet fără picioare sau șchiopătînd. Vizitatorul va fi impresionat de arta locală de a transforma banchete jupuite din mașini în scaune stradale, precum și de hotelurile luxoase păzite de oameni cu mănuși albe și costume gri, elegante. Pe ziduri sînt postere cu imagini ale unor martiri
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
patruzeci de ani, era mai scurt decât toți oamenii scurți, cu capul de tot mare, cu fălcile ieșite și cu ochii înfundați în cap și îi ziceau Pupăză pentru că era cam tont de felul lui și umbla crăcit, încât parcă șchiopăta de amândouă picioarele. Pe omul viu oamenii îl evitaseră, și mort fiind vor proceda la fel. Discret se inserează în mintea cititorului ideea că altundeva se ascunde explicația pedepsirii atât de drastice a morarului. Oamenii veniți la priveghi, unde se
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
povestirii garantează controlul asupra diversității elementelor: asigurând coeziunea, aceasta permite atât memorarea, cât și lizibilitatea enunțurilor. Să luăm exemplul unei povestiri foarte scurte: (2) Trebuie să faceți semn șoferului Doamna aștepta autobuzul. Domnul aștepta autobuzul. Trece un câine negru care șchioapătă Doamna se uită la câine Domnul se uită la câine Și în acest timp autobuzul trecu Raymond Queneau, Courir les rues, Gallimard, 1967 Acest scurt text prezintă interes prin faptul că nu respectă întocmai ordinea canonică a macro-propozițiilor. Titlul corespunde
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
isonul doar din tropăitul cizmelor și era sigur că ochii lui sunt reci. O milă cumplită îl cuprinse. Îi era milă de ea, de el, de Nicos mirele, de Sofula nu. Sofula învinsese. Și-o amintea venind spre el seara, șchiopătând, în brațe cu Gheorghios care mirosea a lapte și cumva a pui. O să i dea basmaua jos și-o să-i despletească părul ca să-l sărute șuviță cu șuviță. Ce diavol l-a stăpânit până acum? Îi venea să cadă în
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
vârfuri; mers pe călcâie; mers pe vârfuri cu genunchii ușor îndoiți; mers pe partea externă a labei piciorului; mers pe partea internă a labei piciorului; mers cu vârfurile spre interior; mers cu vârfurile spre exterior; mers cu încrucișarea picioarelor; mers „șchiopătat” (cu un picior pe vârfur și celălalt pe călcâi); mers cu genunchii ușor îndoiți și încrucișarea picioarelor; mers cu ridicarea alternativă a genunchilor la piept; mers cu ridicarea alternativă a picioarelor înainte, lateral sau înapoi; mers cu ridicarea unui genunchi
Gimnastică de bază by Cristina-Elena Moraru () [Corola-publishinghouse/Science/1149_a_1946]
-
Vreau să-mi cumperi doar cinci kg de gogoșari, numai pentru mine, atât. Merg cu tine, cu mașina, promit să fiu cuminte! - Chiar nu te doare nimic? - Puțin, coapsa dreaptă și glezna piciorului drept, dar merg, nu vezi? - Ei, cam șchiopătezi! - Îmi trece, mă doare un pic glezna, nu este umflată! Când venim de la cumpărături Îmi pun gheață pe coapsă și pe gleznă. - Nu, tu stai acasă, În pat! Merg numai eu la cumpărături! Fiul meu mi-a adus o pungă
Pete de culoare by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91516_a_107356]