832 matches
-
priceperilor și deprinderilor, oboseală redusă în timpul activității, grad de funcționalitate a cunoștințelor și deprinderilor, nivel superior al rezultatelor obținute. Promovând un învățământ diferențiat și personalizat se asigură condițiile identificării și dezvoltării aptitudinilor fiecărui elev pentru un domeniu sau altul. Mica școlaritate este perioada în care începe structurarea caracterului, organizarea trăsăturilor caracteriale, conturarea unor dominante; copilul fiind capabil să-și dirijeze voluntar conduita, să-și fixeze scopuri în mod autonom. Acum se pun bazele cognitiv - morale ale caracterului. Câmpul interacțional se îmbogățește
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
prietenie și colaborare. „Structurile interrelaționale ce se constituie la nivelul grupului formează matricea de bază a socializării la această vârstă”, iar „coordonarea mecanismului cooperare - competiție constituie una din preocupările principale ale dascălului” (I. Nicola, 1996, p. 109). Principalele achiziții ale școlarității mici, sintetic prezentate, subliniază rolul decisiv al procesului de învățământ în dezvoltarea psihică, cognitivă, afectivă, volitivă, relațională a copilului. Unitatea și convergența demersurilor școlii și familiei în acest sens constitui cerința de bază a complexului proces de modelare socioculturală a
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
noțional, ce se prezintă asemenea unui act de imaginație legat de conținutul esenței. Se consideră că înclinația creativă primară este întemeiată pe reflectarea intuitivă, pe tendința de descoperire a noului, pe încrederea instinctivă în forțele proprii. De-a lungul micii școlarități se disting două stadii de dezvoltare a imaginației. Stadiul inițial este definitoriu pentru primele două clase și se caracterizează prin aspectul încă imperfect, sărac în detalii, al imaginilor creatoare. Datorită experienței de viață limitate școlarul realizează combinații de imagini superficiale
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
și a desenării suprapuse a obiectelor din desen. De asemenea, serbările școlare, cercurile de creație de diferite tipuri devin preocupări de actualitate. La școlarul mic, jocul încorporează forme noi de fantezie și incită la activitatea instrumentală pentru joc. Pe parcursul micii școlarități, în strânsă legătură cu imaginația retrospectivă se dezvoltă și imaginația creatoare. Astfel, școlarul poate introduce modificări în subiectul unei povestiri, poate generaliza și comprima aspectul imaginilor, datorită influențelor proceselor gândirii și memoriei verbal - logice asupra imaginației. Producțiile imaginative capătă un
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
un sentiment de siguranță care să îi permită copilului să stabilească raporturi corespunzătoare cu mediul înconjurător și deci să pornească cu dreptul pe drumul vieții. Familia are, de asemenea un rol important și în inițierea și sprijinirea copilului pe drumul școlarității. A fi părinte, așadar nu este deloc ușor, de multe ori apărând dificultăți. Această carte se dorește un sprijin orientativ, un posibil răspuns la întrebarea: „Cum să mă port cu copilul meu?”. Cartea tratează sintetic, într-un limbaj accesibil tuturor
Abecedarul părinţilor by Elena Bărbieru, Xenofont Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/766_a_1573]
-
un model pozitiv prin respectul pe care îl acordă școlii. Astfel, efortul depus de copil la școală se va încununa de succese remarcabile. Ca părinți, fiți parteneri de nădejde ai copilului și el va deveni un elev model! 3. Perioada școlarității este propice afirmării personalității? Responsabilitatea părinților este de a-l face pe copil să înțeleagă ce rol joacă relațiile cu cei din jur în devenire sa ca adult responsabil. Anii de școală coincid cu un moment important în dezvoltarea personalității
Abecedarul părinţilor by Elena Bărbieru, Xenofont Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/766_a_1573]
-
cei din jur în devenire sa ca adult responsabil. Anii de școală coincid cu un moment important în dezvoltarea personalității și vor fi de neuitat. 4. Copilul care crede că învățarea se contopește cu școala, va continua învățarea după sfârșitul școlarității? Responsabilitatea părinților este aceea de a-i arăta copilului că învățarea este un proces care ne însoțește pe tot parcursul vieții. 5. Un copil care nu-și propune ceva, nu are nici un plan, se va bucura de succese? Copilul nu
Abecedarul părinţilor by Elena Bărbieru, Xenofont Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/766_a_1573]
-
specifice dimensiunilor creativității. În baza modelului luat ca și cadru se referință în lucrarea de față și prezentat ulterior (modelul ecologist), înainte de a face primele demersuri de educație a creativității elevilor, este necesară o definiție operațională a creativității la vârsta școlarității. În acest sens considerăm creativitatea ca un proces complex prin care se focalizează întreaga personalitate a elevului, implicând calități ale proceselor de cunoaștere, atitudinale, afective, voliționale, de personalitate, corelate cu caracteristicile specifice sarcinilor și contextelor educaționale și având drept rezultat
Creativitate şi îndemânare by Amalia Farcaş. () [Corola-publishinghouse/Science/689_a_1281]
-
mic Perioada de intrare a copilului în școală corespunde caracteristicilor unei faze de tranziție, ocupând o poziție centrală în configurația tabloului copilăriei. Intrarea în școală înseamnă exercitarea unor influențe hotărâtoare ale factorilor specifici asupra întregii dezvoltări a copilului. Vârsta micii școlarități mai este cunoscută și ca „vârsta rațiunii”, vârsta cunoașterii. Ea corespunde perioadei de vârstă cuprinsă între 6 și 10 ani. Este ultima fază a copilăriei ce coincide cu prima etapă școlară. Sub aspectul dezvoltării fizice trebuie reținuți în primul rând
Creativitate şi îndemânare by Amalia Farcaş. () [Corola-publishinghouse/Science/689_a_1281]
-
experiențe concrete. Intelectul, ca formațiune psihică deosebit de complexă, cuprinde procese și activități psihice variate (gândire, limbaj, memorie, atenție), care oferă posibilitatea desprinderii de stimulul concret ce acționează direct asupra organelor de simț, permițând astfel, depășirea experienței senzoriale. În perioada micii școlarități are loc o dezvoltare a senzațiilor. Se înregistrează progrese ale capacității de recepționare a sunetelor înalte și ale capacității de autocontrol a propriilor emisiuni vocale. Senzațiile elevului mic se subordonează noului tip de activitate învățarea. Ele se vor modela în funcție de
Creativitate şi îndemânare by Amalia Farcaş. () [Corola-publishinghouse/Science/689_a_1281]
-
loc în viață) și se formează motivația intrinsecă (curiozitate epistemică, interes cognitiv). În ceea ce privește personalitatea școlarului mic aceasta progresează în sensul consolidării și formării de noi însușiri caracteriale și a cristalizării mai clare a imaginii de sine. În general, pe perioada școlarității mici, personalitatea, deși încărcată de responsabilități relativ numeroase și dificile, traversează o perioadă de expansivitate. Forțele fizice și psihice ale copilului încep să se exprime și să provoace acestuia o autodezvăluire a posibilităților, situație care îl mulțumește pe copil și
Creativitate şi îndemânare by Amalia Farcaş. () [Corola-publishinghouse/Science/689_a_1281]
-
mulțumește pe copil și-i creează conștiința unei mari independențe. Stadiul se diferențiază de următorul prin faptul că operațiile mintale rămân dependente și limitate de conținutul pe care-l pot prelucra și anume materialul concret. Specificul creativității la vârsta micii școlarități Ca activitate psihică în structura fenomenelor psihice creația nu apare doar pe treptele mai înalte ale ontogenezei ci, în forme specifice, se manifestă de foarte timpuriu. Încă din preșcolaritate, dacă nu chiar mai devreme, se poate vorbi de acel potențial
Creativitate şi îndemânare by Amalia Farcaş. () [Corola-publishinghouse/Science/689_a_1281]
-
A susținut neobosit ideea că, în demersul nostru educațional, esențială este includerea copiilor cu deficiențe de auz în programe terapeutice și recuperatorii, de la vârste mici. Educarea copilului surd de la vârste cât mai fragede constituind recuperarea acestuia cu succes, pe parcursul școlarității sale. De multe ori, depistarea tulburărilor de auz, în primul an de viață, constituie excepția și nu regula. Este știut că vârsta medie la care se identifică deficiențele congenitale de auz, la copii este de doi-trei ani, această depistare tardivă
C?ntecul neauzit al ?oaptelor rostite by Faighel Cezara [Corola-publishinghouse/Science/83993_a_85318]
-
curând, acest concept s-a situat în centrul atenției specialiștilor implicați în politicile curriculare și în proiectarea curriculum-ului pentru învățământul preuniversitar. Astfel, a apărut necesitatea regândirii modelului de proiectare, în concordanță cu scopurile și cu specificul noului tip de școlaritate, precum și în acord cu dimensiunile noutății menționate anterior care ar trebui să caracterizeze curriculum-ul de liceu. Centrarea demersului de proiectare curriculară pe obiective a devenit nesatisfăcătoare în raport cu scopurile pe care încearcă să și le asume noul model de proiectare
Competenţa profesională în sistemul educaţional by Marin Pânzariu, Andrei Enoiu-Pânzariu () [Corola-publishinghouse/Science/734_a_1172]
-
concrete ale elevului. Din această perspectivă, anumite competențe pot fi social determinate, ca un răspuns la nevoile concrete ale comunității în care funcționează școala, iar relația școală - parteneri sociali poate avea ca efect o creștere a transparenței actului didactic în cadrul școlarității neobligatorii. Din punct de vedere al politicii educaționale, se stimulează dezbaterea pentru identificarea acelor valori și practici sociale dezirabile pe care ar trebui să le promoveze școala pentru a asigura succesul absolvenților săi. Din perspectiva psihologiei, se integrează ultimele progrese
Competenţa profesională în sistemul educaţional by Marin Pânzariu, Andrei Enoiu-Pânzariu () [Corola-publishinghouse/Science/734_a_1172]
-
de nou năsouți, însoțite de reacții reprobabile. Evident, îu asemenea împrejurări, adoptarea unor atitudini moralizatoare din partea părinților poate duce la efecte contrare color scontate, fixând și chiar dezvoltând aviditatea caracterială a copilului disimulată prin atitudinea de gelozie. b. În perioada școlarității pot apărea unde manifestări identice sau asemănătoare celor întâlnite la vârsta preșcolară, iar consecințele lor pot fi cu atât mai mari cu cât și vârsta subiecților, sau exigențele sociale, sunt mai mari. Însă, la această etapă de vârstă, copilul poate
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
manifestări legate de starea de aviditate negativă a copilului, cum ar fi cea relevată de gestul transformării notelor, din bune, în , și mai bune, chiar dacă un astfel de gest s-ar explica prin aspirația părinților la note maxime. La vîrsta școlarității, se pot manifesta unele tipuri de minciună cu caracter patologic, care au la bază, de regulă, vanitatea și uneori perversiunea. Practic, gravitatea minciunii trebuie apreciată în funcție de intenția de a înșela.Între formele acesteia amintim simularea, ca modalitate a nesincerității, și
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
cu altele, astfel încât procesul să funcționeze ușor, elastic și complet." " Problema risipei" în educație nu este aceea a banilor sau a risipei de bunuri. Aceasta, desigur contează, dar risipa principală este aceea făcută cu viața umană, cu viața copiilor în timpul școlarității și după aceea! Întrebarea "Cum poate fi evitată risipa de energie umană?" ar trebui să și-o pună atât părinții cât și educatorii oficiali. Însă, în ordinea rolului asumat, primii sunt părinții. A fi părinte înseamnă ca tinerii care întemeiază
Prevenire, remediere şi înlăturare a dificultăţilor de adaptare şcolară by Paraschiva Butuc, Constantin Butuc () [Corola-publishinghouse/Science/91586_a_93260]
-
remedierea și înlăturarea dificultăților de adaptare școlară se pot realiza prin: - Sporirea rolului învățământului preșcolar; Statisticile pedagogice arată că aproximativ jumătate din rebuturile școlare constatate în ciclul primar și gimnazial își au originea în diferențele prezentate de copii în debutul școlarității (disponibilitatea de a comunica cu ceilalți din jur, cunoștințele și deprinderile minime necesare însușirii scriscititului, familiarizarea cu rigorile unui program școlar organizat). - Stabilirea unor relații strânse de parteneriat între școala și familie, deoarece pentru mulți elevi factorii eșecului școlar se
Prevenire, remediere şi înlăturare a dificultăţilor de adaptare şcolară by Paraschiva Butuc, Constantin Butuc () [Corola-publishinghouse/Science/91586_a_93260]
-
mult regimul de viață al copilului de 6 ani cu activități intelectuale și răspunderi sociale, noul său statut conduce la restrângerea într-o măsură considerabilă a timpului său de joc liber și introducerea unor obligații de natură intelectuală. Până la vârsta școlarității, chiar și în activitățile de grădiniță, preocuparea de bază a copilului era jocul, fie el liber la alegere sau condus de educatoare. Nici situația nouă de școală, nu schimbă radical situația. Copilul de 6 ani, școlar fiind, are încă nevoie
Prevenire, remediere şi înlăturare a dificultăţilor de adaptare şcolară by Paraschiva Butuc, Constantin Butuc () [Corola-publishinghouse/Science/91586_a_93260]
-
deplasări de coloană. La 6 ani este sensibil, dificil, instabil, obosește ușor, are indispoziții la alergii, dar se reduc bolile contagioase. Sporește îndemânarea, crește forța musculară. II.2.2. DEZVOLTAREA PSIHICĂ A ȘCOLARULUI MIC Comparativ cu alte perioade, în mica școlaritate, transformările se fac lent și nespectacular, dar totuși ele sunt fundamentale pentru evoluția ulterioară a copilului. Este, în primul rând, interesantă latura orientării generale, concretizată în abandonarea unor interese pregnante manifestate în perioada preșcolară, ca desenul și modelajul. Școlarul mic
Prevenire, remediere şi înlăturare a dificultăţilor de adaptare şcolară by Paraschiva Butuc, Constantin Butuc () [Corola-publishinghouse/Science/91586_a_93260]
-
constituie o direcție prioritară a pregătirii copilului pentru școală prin întreaga activitate din grădiniță. Intrarea în școală impulsionează dezvoltarea cognitivă a copilului; învățarea devine acum tipul său fundamental și sistematic de activitate. Dezvoltarea intelectuală este evidentă iar spre sfârșitul micii școlarități, autoevaluarea capacităților sale cognitive este tot mai realistă, întrucât progresează spiritul critic și cel autocritic. Copilul capătă capacitatea de a distinge între lumea fictivă și cea reală. În aceste condiții, este tot mai evidentă formarea concepției realiste, logice. În gândire
Prevenire, remediere şi înlăturare a dificultăţilor de adaptare şcolară by Paraschiva Butuc, Constantin Butuc () [Corola-publishinghouse/Science/91586_a_93260]
-
cauză, serioase dificultăți în realizarea sarcinilor intelectuale. Aceste însușiri fizice sunt esențiale pentru dezvoltarea, intelectuală a copilului, unele fiind strâns legate de însușirea mijloacelor fundamentale de comunicare umană - limbajul, lectura, scrierea, mijloacele de exprimare artistică - prin mișcare. Privind perioada de școlaritate, dezvoltarea fizică interesează atât activitățile școlare propriu-zise, cât și aproape în egală măsură, pe cele extrașcolare. Atitudinea în favoarea luării în considerare a dezvoltării fizice a subiecților în procesul de instruire și educare și-a dobândit confirmarea pregnantă prin includerea parametrilor
Prevenire, remediere şi înlăturare a dificultăţilor de adaptare şcolară by Paraschiva Butuc, Constantin Butuc () [Corola-publishinghouse/Science/91586_a_93260]
-
de joc la învățătură, dar, real, faptul că trecerea și adaptarea la noua situație pot să decurgă inegal de la un copil la altul ne permite să admitem ca valide două situații: cea a copiilor la care premisele necesare trecerii la școlaritate s-au maturizat, dar formal, ei rămân, însă, preșcolari, deși pot să realizeze activitatea de învățare; cea a copiilor la care premisele trecerii cunosc o oarecare întârziere în formarea lor, deși, formal, ei au început să desfășoare noua formă de
Prevenire, remediere şi înlăturare a dificultăţilor de adaptare şcolară by Paraschiva Butuc, Constantin Butuc () [Corola-publishinghouse/Science/91586_a_93260]
-
multitudinea datelor și faptelor istorice, evitându-se astfel: Învățarea mecanică, repetarea sau confuzia. Un rol deosebit de important În asimilarea corectă a noțiunilor Îl are reprezentarea timpului În istorie, fiind cunoscut faptul că școlarii mici, mai ales În primele clase ale școlarității Întâmpină greutăți În reprezentarea acestuia. Formarea reprezentărilor și noțiunilor În legătură cu timpul istoric se realizează cu dificultăți În această etapă școlară, Întrucât elevii Între 6 și 10 ani nu apreciază corect scurgerea timpului. Dacă În clasa I se observă dificultăți mari
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Simina Grigoruţă, Elena Semen () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93547]