801 matches
-
de teama că minoră să nu sufere vreun șoc. După ce fetele au fost luate de către cei doi diriginți, reclamanta a afirmat că nu va mai insistă pentru a obtine executarea ordonanței din 14 decembrie 1994 și i-a cerut directorului școlii să o țină la curent în mod regulat cu rezultatele școlare ale fetelor. 73. Printr-o scrisoare din 31 ianuarie 1997 Ministerul Justiției din România, Autoritatea centrală română, a informat Ministerul francez al Justiției, Autoritatea centrală franceză, în legătură cu decizia sa
HOTĂRÂRE din 25 ianuarie 2000 în cauza Ignaccolo-Zenide împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/131966_a_133295]
-
fiecare fermă, brigadă, 3 stat, cooperative agricole secție, sector, atelier de producție, întreprinderi �� pentru mecanizarea agriculturii 3. Insitutii și organizații 1 Pînă la 250 de angajați 3 obștești 4. Idem 2 La fiecare 500 de angajați 3 5. Școli generale, școli 1 Pînă la 200 de elevi 5 profesionale, licee, școli de specializare postliceala 6. Idem 2 201-350 de elevi 5 7. Idem 3 Peste 350 de elevi 5 8. Instituții de învătămînt 1 Pentru fiecare facultate 5 superior 9. Internate
DECRET nr. 561 din 20 octombrie 1973 privind organizarea şi funcţionarea formalităţilor sanitare voluntare ale Societăţii de Cruce Roşie din Republica Socialistă România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/134596_a_135925]
-
o treaptă superioară a organizării și furnizării, în oficiile de forță de muncă, de servicii curente privind forță de muncă și adaptare industrială în cazul concedierilor masive; (b) întărirea informării și orientării profesionale în oficiile de forță de muncă și școli; și (c) îmbunătățirea flexibilității și capacității de raspuns a programelor de pregătire la cerințele sectorului privat, în așa fel incat aptitudinile muncitorilor angajați și ale șomerilor să fie reorientate către acelea care șunt cerute într-o economie de piață. 2
ACORD DE ÎMPRUMUT din 23 august 1995 (Proiectul privind forta de muncă şi protecţia socială) între România şi Banca Internationala pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/140141_a_141470]
-
unii sau de alții, avea loc în plină atmosferă a R enașteri i și a mișcării umaniste, când regi și prinți se întrec a se înconjura de artiști, de poeți, de savanți, de a întemeia bibliotec i, a org aniza școli și a încuraja cultura. O aripă a acestui avânt cultural atinsese și Cotnariul. Ștefan Bârsănescu apreciază că această școală latină ar fi fost înființată la Cotnari în martie-aprilie 1563. Profesorul Ioannes Sommer, născut la Pinna, o mică localitate saxonă, în
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
au succedat în decursul timpului, jertfa lor supremă pentru sănătatea oamenilor care au înnobilat așezământul spitalicesc cu numele lor. M-aș referi numai la câțiva dintre ei: dr. Ignat Markstein - primul medic de arondisment, magistru în „hirurgie” și acușer (mamoș), școlit la Universitatea din Viena; dr. Gheorghe Andreescu - doctor în chirurgie și obstetrică, fiul lui Bazil (Vasile) Andreescu, general doctor, aghiotantul lui Carol Davila; dr. Jack Ungar - timp de trei decenii a îngrijit bolnavii cu devoțiune exemplară; dr. Alexandrina Holban - a
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
indiferent că erau americani, sovietici, englezi, etc. Această minciună mare, cât un stat de dimensiunea Chinei, că „licuriciul” de la Washington luminează politicile statelor lumii nu mai este posibilă, în condițiile în care suzeranitatea națională este asigurată prin tratate internaționale. „Americâinii” școliți la Academia nerușinării și a sfidării popoarelor au început să fie considerați persoane indezirabile pretutindeni. Chiar în perioada suspendării președintelui Traian Băsescu, persoană obedientă față de S.U.A., consilierul secretarului de stat, domnul Philip Gordon și-a permis o vizită la București
AMERIC?INII, HUNIUNEA EUROPEAN? ?I POPEYE MARINARUL by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Science/84039_a_85364]
-
americană să-l repună în funcție? În ceea ce privește problemele etnico-teritoriale, tot România este acuzată de diverse organisme de profil că nu le rezolvă în mod corect, conform „Declarației Universale a Drepturilor Omului”. În Bulgaria, unde românii de pe Valea Timocului nu au școli în limba națională trebuind să meargă la Sofia în vederea instruirii în limba română, n-au voie să folosească limba maternă, fiind supuși la persecuții, ca și în Ungaria sau Voivodina sârbească, nimeni nu ia atitudine, Huniunea Europeană este oarbă și
AMERIC?INII, HUNIUNEA EUROPEAN? ?I POPEYE MARINARUL by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Science/84039_a_85364]
-
întîi cuibul. Omul, fiind parte a naturii, trebuie să se supună legilor ei. Procesul instructiv-educativ trebuie să se desfășoare după anumite legi, la fel cum fenomenele în natură se desfășoară după legile lor proprii. Orice abatere de la aceste legi dăunează școlii. Dimpotrivă, observînd legea căreia, după părerea lui, i se subordonează totul în natură, poate fi formulat principiul sau regula didactică bazată oarecum pe legea formulată la început: "Comenius ne învață să procedăm conform naturii, să observăm mersul ei, să scoatem
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
au apărut ca un act de protest contra sistemului aspru, cu disciplină rigidă din școala tradițională și ca un răspuns dat școlii intelectualiste și învățămîntului livresc, influențate de pedagogia herbartiană. Ele își propuneau, totodată, să revalorifice teoriile rousseauiste. Acestea erau școli de tip internat, ce permiteau copiilor să vină mai mult în contact cu natura, oferindu-le condiții pentru alternarea muncii intelectuale cu cea manuală, acordau atenție dezvoltării lor integrale, iar relațiile educator educat erau foarte apropiate de cele de tip
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
ofere mai mult decît celelalte școli posibilitatea de a desfășura unele activități manuale) și noi tehnici de instruire (tehnici care stimulează potențele și interesele latente ale elevului)"248. În 1899 Adolphe Ferrière creează Biroul Internațional al Școlilor Noi. El dă "școlii noi" următoarea definiție: "un internat familial stabilit la țară, unde experiența copilului servește de bază educației intelectuale, prin folosirea adecvată a lucrărilor manuale, și educației morale, prin practicarea unui sistem de autonomie relativă a elevilor". Regăsim, în această definiție, necesitatea
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
spiritului științific și tehnic. De aceea, învățământul german a susținut puternic impactul revoluțiilor industriale. În Prusia, accentul pus pe învățământul tehnic și științific este evidențiat de faptul că între 1850-1870, de pildă, o treime dintre elevii din învățământul secundar frecventau școli medii tehnice (Realschulen). La nivelul învățământului superior, specialiștii se formau în Technischehoch-schulen. Dezvoltarea societăților științifice, a revistelor de circulație internațională, congresele care reuneau periodic elitele cercetătorilor au permis circulația descoperirilor, confruntarea ideilor, făcând din Europa nucleul cercetării științifice. Germania se
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
ocupație. Ca să nu mai vorbim de promisiunea perfidă a „eliberării” de sub stăpânirea „păgânilor”. Creșterea conștiinței naționale a dus la reorientarea elitei spre Europa occidentală. Nu trebuie uitat faptul că generația de la 1848, care a pus bazele României moderne, s-a școlit în Vest. Spre Vest priveau ceva mai devreme și cronicarii moldoveni, și unele fețe luminate ale bisericii. Dacă nu ne mai place Vestul, o luăm spre Est, de unde ne vine lumina comunistoidului Sadoveanu? Desigur, sunt serioase probleme cu băncile, dar
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
ocupație. Ca să nu mai vorbim de promisiunea perfidă a „eliberării” de sub stăpânirea „păgânilor”. Creșterea conștiinței naționale a dus la reorientarea elitei spre Europa occidentală. Nu trebuie uitat faptul că generația de la 1848, care a pus bazele României moderne, s-a școlit în Vest. Spre Vest priveau ceva mai devreme și cronicarii moldoveni, și unele fețe luminate ale bisericii. Dacă nu ne mai place Vestul, o luăm spre Est, de unde ne vine lumina comunistoidului Sadoveanu? Desigur, sunt serioase probleme cu băncile, dar
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
frica în Dumnezeu, cât și dragoste pentru slove, au crescut și ajuns oameni mari pe care suntem datori să-i pomenim. Veronica Sahlean (de loc din Voroneț), o mână de femeie, a crescut unsprezece copii, din care trei i au „școlit” la Cernăuți, pleca de vineri dis-de dimineață, cu desaga cu de-ale gurii din care nu lipsea povidla făcută de cu toamnă din prune pe jos sau mai cu căruța ca sâmbătă să ajungă la „gimnaziu”, ca nu cumva copchiii
Învăţătorii Frasinului : din amintirile unei foste eleve by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1292_a_2103]
-
dreptului fundamental la învățare pe tot parcursul vieții. Pentru prima oară, în chip explicit, mediului preuniversitar și celui academic i se reglementează, ferm, structura, funcțiile, organizarea și funcționarea sistemului: învățământ preșcolar, primar, secundar și terțiar, public, privat și confesional. Iar școlii românești, i se direcționează, hotărât și limpede, arealul optim dezvoltării libere și armonioase a individualității, premisă sine qua non spre împlinire și dezvoltare personală, pentru cetățenie activă și inserție socială armonioasă, pentru, în cele din urmă, dezvoltări, realizări și împlinire
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
pregătit pentru prestigiosul Festival „George Enescu”; Viziune economicoasă, pragmatism lucid (stoparea defrișărilor de păduri, schimbarea centralelor pe lemne din școli pe alt gen de încălzire); Rigurozitate și preocupare asiduă în onorarea calității actului educațional; Un reper puternic (minstrul s-a școlit îndelungă vreme în Vest, din al cărui arsenal de practici performante s-a și nutrit benefic), coroborat și cu buna tradiție a învățământului românesc - aici regăsindu-se, majoritar și școlile Sucevei - sugerează posibile căi de referință; Este omul școlii care
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
mari, decât o carte propriu-zisă, Despre Securitate, România țara "ca și cum" (Humanitas, 2006) se înscrie totuși, într-o serie destul de lungă și de familiară de texte pe teme identitare. Abordată de aproape toți intelectualii români care au contat, de la cărturari enciclopediști școliți în Europa (Cantemir), scriitori dotați cu intuiție și simț de observație (Ion Ghica), la specialiști în științe socio-umane cu un instrumentar analitic elaborat (Drăghincescu, Motru), sau filosofi, eseiști (Vulcănescu, Noica, Cioran), ea se prelungește, și cu succes, până azi (Paleologu
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
în ochiul stâng. Ea era Comandanta de Detașament, poate de-aia. Cel mai mult am fost de Grupă. Și, după o săptămână, mi-au scăzut nota la purtare, mi-au luat șnurul roșu. Răsturnasem un butoi cu clor în buda școlii. Credeam c-o s-o iau de la taică-meu, când colo el și-a sunat cumnatul de la Bacău și s-a lăudat. Erau comici la telefon, tata a-nceput convorbirea cu: Alo, Vulturul?, aici Șoimul, recepție. Și unchiu: Recepție, Șoimu’, raportează
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2208_a_3533]
-
fugise de vreo lună, eu eram atât de singură, mă prinsesem în privirea lui ca într-o pânză de păianjen, cum să-l refuz? Discutam despre negustorii din piață. Deși ar putea părea o pradă ușoară pentru manageri ca noi, școlite pe afară și căutate de head-hunteri, aceștia trebuie tratați cu maximum de atenție. Primitivi cum sunt (dacă vă puteți imagina, nici măcar de Kotler n-au auzit), au ca atu un soi de viclenie ancestrală și sunt mereu dispuși să manipuleze
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2207_a_3532]
-
două, respectiv în trei zile ale săptămânii, publica nuvele ale unor scriitori importanți - Nicolae Gane, I. Negruzzi, Slavici -, cronici de teatru, relatări de la ședințele Junimii. Dar perioada de strălucire a „Curierului de Iași“ se leagă de numele unui redactor tânăr, școlit la Viena, căruia i-a fost încredințată misiunea de a ridica nivelul ziarului. Îl chema Mihai Eminescu. A lucrat aici un an, poate un an jumătate, de la începutul lui 1876 și până când după o ceartă cu directorul tipografiei și-a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2204_a_3529]
-
de euthanasie obligatorie, dar nu ca să murim mai repede, ci ca să trăim mai intens, mai adânc și mai În consens cu noi Înșine. BUCUREȘTI FAR WEST Alienare Daniel CRISTEA-ENACHE Una dintre tezele favorite ale ideologilor și activiștilor comuniști, fie ei școliți la Moscova sau la „Ștefan Gheorghiu“, era inimaginabila decadență a Vestului. În Occidentul „putred“, oamenii se droghează și se prostituează, caută și Întrețin excesul; milionari degenerați cumpără În neștire mărfuri de care nu au nevoie, În timp ce o mare de săraci
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2197_a_3522]
-
măsură. Iar noi facem lifting oglinjoarei. DAMELE GAZETIERE Emilia CHISCOP Înștiințare despre o nouă rubrică la gazetă În uriașa explozie mediatică de azi, cine-și mai aduce aminte de începuturile presei de la noi, când cu acordul ocârmuirii țariste, doi cărturari școliți în spiritul culturii europene editau cele dintâi gazete românești, spre luminarea nației, cunoașterea „înaintirilor minții omenești precum și cursul întâmplărilor lumei“? Expresia îi aparține lui Gheorghe Asachi, cel care, la 1 iunie 1829, scotea în târgul „Eșii“ „Albina Românească“, prima gazetă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2184_a_3509]
-
amintim și faptul că la unele școli din comună au avut loc și schimburi de experiență cu directorii de școli tot din raza Darabani, un fel de cerc pedagogic. O activitate mai deosebită în cadrul acestui cerc a fost Sărbătorirea centenarului Școlii Vatra desfășurată la data de 9 iunie 2002,sub conducerea prof. Gh. Apătăchioae pe atunci directorul Școlii Vatra. Toate aceste activități au avut ca scop perfecționarea metodelor de predare-învățare ale elevilor, metode de îmbunătățire ale educației elevilor, metode și procedee
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
acest spital a fost singura unitate medicală și de învățământ cu acest profil din București și din țară. Practic, istoria specialității de chirurgie plastică și reconstructivă este direct legată de acest spital unde toate generațiile de chirurgi plasticieni au fost școlite până la apariția, după anii 1995, unor servicii clinice de chirurgie plastică la Iași, Timișoara, Cluj, Craiova care au preluat și ele pregătirea postuniversitară în această specialitate. Anul 1990 a reprezentat un moment de răscruce în evoluția acestui spital care a
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
considerat tortură de organismele internaționale), pacienților abrutizați și aduși în situația de a nu putea urma tratamentele prescrise, din cauza condițiilor de detenție, de hrană sau a absenței medicamentelor etc. Medicii din sistemul penitenciar provin în special din rîndul medicilor militari școliți înainte de 1989, obișnuiți deja cu privațiunile inerente sistemului, aflați în pragul pensionării și greu adaptabili la tehnicile medicale și tratamentele moderne. Supraaglomerați prin turismul medical din închisori, căci spitalele sînt "mici paradisuri"216 sau "palate de cristal" (unde disciplina este
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]