864 matches
-
poate fi sesizat) comparând situația actual) a Americii cu cea a marilor puteri de dinainte. Atunci cand Marea Britanie era cel mai puternic stat din lume, din punct de vedere economic, procentul avuției investite de ea în str)în)țațe îl dep)șea, de departe, pe cel care reprezint) acum partea care-i revine Americii în lume. În 1910, valoarea investițiilor britanice totale în str)în)țațe era de o dat) și jum)țațe mai mare decât cea a venitului s)u național
[Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
rapid să creezi titluri sintetice care imitau riscurile titlurilor reale, dar care nu reflectau și costurile de cumpărare și menținere a împrumutu ril or reale. Titlurile ris cante puteau fi, deci, multiplicate mult peste sto cul real de pe piață. Tran șele superioare ale CDO urilor mai prost cotate obțineau cotații maxime . În felul acesta, s au creat mai multe pasive de grad AAA decât act ive . Într-un final, produsele sintetice au ajuns responsabile pentru jumătate din volumul titlurilor comercializate. Mania
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
5). La cotul mâinii drepte, peste oase, s-a descoperit un alt recipient, respectiv o ceașcă bitronconică, cu două torți trase din buză și moderat supraînălțate. Torțile sunt din bandă subțire și formează, pe arcuirea superioară, o albiere, ca o șea. Pe gât are ca decor patru caneluri, dispuse orizontal, paralele, cu un spațiu între ele, destul de îngust. Corpul este, de asemenea, decorat cu caneluri verticale și cu patru proeminențe, mici, plate, iar între ele un spațiu de circa 10 cm
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
Ursului, era preferatul meu (vreo 50-60 km dus întors). Treceam podul, după vreo 10 kilometri ajungeam la confluența Siretului cu Moldova (ascunsă de perdele de copaci), pe drum drept. După podul peste Siretul îmbogățit cu apa Moldovei, începeam urcușul în șea gâfâind, mândru nevoie mare când depășeam localnicii care, probabil istoviți de muncile la câmp, sau de cine știe ce griji, mergeau pe lângă biciclete. Urcam un deal, apoi îl coboram, recuperând timpul pierdut la urcat, odihnindu-mi picioarele. Plecasem de acasă fără intenția
Periplu pe bicicletă by Mihai Ştirbu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1781_a_92271]
-
care n-am ocolit-o, deși o mai văzusem. Încercam să-mi închipui traiul într-o bucată de stâncă scobită, mereu în frig sau soare, singur și poate bolnav. Odată atinse obiectivele din zonă, înainte de a urca din nou în șea, trebuia să mâncăm. Am ales un local mai salubru decît altele, numai că în timp ce luam masa, pe neaștepate, ca la munte, începu o ploaie cu picături imense (cel puțin așa le vedeam noi, necăjiți că ni se dădeau
Periplu pe bicicletă by Mihai Ştirbu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1781_a_92271]
-
cât mai puțin, riscând să rămân fără ea (se puteau uza saboții, cablul de frână se rărea). Mai aveam de trecut munții de încă două ori. Regretând că nu puteam admira peisajul spectaculos, bine sprijinit în pedale, ședeam fixat pe șeaua din piele, în timp ce bicicleta mă purta cu viteza maximă acceptabilă, permisă instinctiv de înclinarea drumului, de curbele deosebit de periculoase, care nu se mai sfârșeau. Vântul îmi șuiera la urechi. Înaintea fiecărei curbe periculoase, fără voie încercam să- mi închipui ce
Periplu pe bicicletă by Mihai Ştirbu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1781_a_92271]
-
vale - cred că vreo 50 km. / oră), dacă eram obligat să depășesc vreo căruță pe drumul relativ îngust. Numai că acolo, chiar în fața intrării în curtea casei memoriale, când să cobor de pe bicicletă, tragedie: mi s-au agățat pantalonii de șea și s-au descusut între picioare. Destul de mult... Speriat, analizam dezastrul. Chiar cu mare grijă, și când mergeam se vedea ruptura! Să mai și urc pe bicicletă, nici vorbă. Primul gând: imposibil să mai ajung la Miclăușeni. Supravegheat cu atenție
Periplu pe bicicletă by Mihai Ştirbu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1781_a_92271]
-
-mi petreceam vacanțele, mă bucuram când soseau cu mașina cei din oraș. Un unchi, înainte de a avea mașina, venea până acolo deseori cu bicicleta, pe când avea vârsta mea de acum (sau, poate apropiată de ea). Spunea că mai cobora din șea la deal. după câțiva ani, în care bicicleta fusese uitată, mă întrebam dacă voi face la fel... N-a fost cazul. Am constatat însă altceva. Am realizat, prin dreptul fântânii, că unchiul meu nu mai era de vreo șapte ani
Periplu pe bicicletă by Mihai Ştirbu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1781_a_92271]
-
și de cealaltă parte a drumului. Era un loc bun pentru un popas, numai că nu prevăzusem ceva: casa era păzită de vreo câțiva câini. Făcându-și datoria, unul se apropiase periculos de mult, deși eu eram calm, coborâsem din șea, plasând strategic bicicleta între mine și el. Însă, după cum ziceam, erau mai mulți câini. M-au înconjurat, lătrându-mă și apropiindu-se. Erau crescuți în pădure, obișnuiți să înfrunte (poate) lupii, și nu-nțelegeam ce aveau cu mine. Voiam să
Periplu pe bicicletă by Mihai Ştirbu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1781_a_92271]
-
secularistă, în care bacilul e numai una din multele arme letale, nu văd lupta contra antraxului ca pe o cruciadă, dimpotrivă, înțe‑ leg de ce o cruciadă poate adânci răul făcut de antrax, așa cum măsuri nesăbuite luate împotriva ciumei în ora‑ șele Evului Mediu european măreau numărul de victime și nu reușeau să stăvilească flagelul“. Foarte impresionant, dar la ce vă referiți ? A.M.P. : La situația de după 11 septembrie, ale cărei rezul‑ tate le vedem și azi, în Orientul Mijlociu, unde nu se
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
grataragiului care oficiază și hotărăște peste gusturile și poftele noastre. Trebuia să alergi mult, vericule, până găseai un grătar bun, când trebuia să te ajute puțin și Întâmplarea, mai mare peste toate bunurile lumești, să bați străzile, maidanele și ora șele, ziua, noaptea, pe viscol, ploaie sau arșiță, să fii la curent cu ultimele descoperiri șoptite la ureche Între inițiați și să te Înțeleagă numai din ochi birtașul și grataragiul, care vor nea părat să știe cu cine au de-a
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
pe mine. "Tu ești boier Cupcici?!" a izbucnit în lacrimi muierea ce nu mă mai recunoștea. M-o batjocorit Vodă, bombăne înciudat și stupește o flegmă între morminte, grijuliu să nu-și afle vreo pricină cu mortul. M-o bătut șeaua de s-o luat pielița curului numai bășici-bășici, carne vie! Pe brânci, când mă oblojește muierea cu lapte bătut și miere, urlu cale de trei poște, că nu te văd de usturime! Numai pe burtă dorm; mă perpelesc și gem
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
bântui o drăgălașă de ciumă neagră. M-aș mulțumi și c-o lingoare leșinată, n-aș zice ba și măcar de-o pârdalnică de pântecariță cufurită cu sânge, că bieții turcaleți mai mult pe vine, pitiți prin tufișuri, decât în șeaua cailor... Dă, Doamne, bine! Și, uite-așa, cătinel-cătinel, pe cale, îi vlăguim, îi împuținăm, îi sângerăm, îi înfricoșăm, îi însetăm, îi înfometăm, îi facem neoameni și-i ademenim la lupta cea mare pe viață și pe moarte de la Valea Albă, unde
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
crudă ca să se frăgezească, spuneau ei. După câteva zile o mâncau chiar fără să o frigă. Aveau sulițe lungi În care fluturau coame de păr de cal și de pe care sângele nu se usca niciodată. Ucideau tot ce le ie șea În cale, ardeau satele, necinsteau bisericile În care in trau călare. Pe femei le siluiau sau le duceau În robie. Măce lăreau copiii. În urma lor rămânea numai sânge. Sânge, cenu șă și ulii rotindu-se deasupra mormanelor de leșuri. Simeon
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
în zorii neguroși ai nopții de fugă; a venit, a zguduit și frânt gratiile, a scoborât pe fata de boer cu ochii adânci și cu sufletul furtunos, a scoborât-o din închisoarea zilelor reci și pustii, a pus-o în șea înnaintea lui și s-a dus înnainte, tot înnainte spre ani de necunoscută soartă, spre câteva clipe de viforoasă fericire câteva clipe care prețuiau cât zeci de ani de soartă necunoscută și vrăjmașă poate. 18 Iunie, Duminică [BĂILE BĂLȚĂTEȘTI] Despre
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
cu trupul său lung și cu picioarele sale scurte. Este așa de nedumerit că comandă un regiment, este așa de pierdut cu firea, încât de multe ori poate își închipuie că domnia sa este un cal care duce un animal în șea, pe spatele sale. Căci calul este un nobil animal. Asta se știe din cartea marelui și vechiului maestru naturalist. Având în vedere noblețea animalului, domnul maior n-ar fi mâniat să se schimbe în calul său, când silueta generalului se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
statului și nației. D. Inculeț s-a arătat atuncea destul de greoiu față de o atare indicație. Pe urmă însă, mai târziu, după unire primind invitația de a încăleca pe cal, a făcut o sforțare așa de remarcabilă, încât a sărit dincolo de șea. Astăzi se simțește bine cu oligarhia liberală. Nu-i fac d-lui Inculeț din aceasta o crimă, mai ales că și alții au înțeles tot așa de bine lucrurile. Afară de asta am a-i mulțămi d-sale pentru o anecdotă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
laiță. Unde i-s picioarele Pune-i capul. Iar unde i-i capul Pune-i picioarele. Să n-aibă stare Nici alinare, Cum n-a avut Maică-sa când l-a născut, Cu sudori pe frunte Cu poalele sumte Cu șelele frânte. Cum s-a zbuciumat maică-sa Pân-ce l-a născut Așa să se zbuciume și el Pân-ce n-a veni la mine. Iar la mine de-o veni Cu dânsul când oi grăi Ca cu mir l-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
cu cât înaintează acest brav popor”, „poporul ca gardă civică a Republicei”, „în Piața Unirii plină de popor”, „o parte din popor, cu polițaiul și un taraf de lăutari”, „sunt sublime momentele când un popor martir sfarmă obedele și cătu- șele tiraniei ă...Ă și - te pupă ! O !”, „și să spargă o oală cu poporul lui”, „ Încet-încet, cu ultimii cârnați, cu ultimele fleici și oale, se strecură și poporul martir ...”, „ alergăturile cu poporul” etc.. Poporul sau mai precis Boborul devine expresia
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
Dumnezeu de limpezimea primului ochi de apă pe lângă care trecea, trebuie să fi fost oglinda tăului Doamnei, precum și de bogăția de păstrăvi curcubeu din primul mare lac de munte ce-i va apare-n cale. Se vede că Dumnezeu trecuse șeaua Doamnei și măsura deja cu pașii Lui fermi țărmurile lacului nostru Bâlea. Și cum de-aci se observa bine în vale primul sat, se gândi Bunul nostru Părinte s-o ia într-acolo, pe malul râului ce se desprindea din
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
care mai fusese de multe ori în munte iarna, după lemne pentru casă. Iar ca să admire priveliștea de sus, urcase numai acum o săptămână, chiar în ziua de crăciun, împreună cu alți flăcăi de-ai satului până sus la Iezer, dincolo de Șeaua Caprei, numai pentru a-și desfăta privirea cu priveliștea țării de dincolo și de dincoace de creastă. Mai făcuse pe călăuza și pentru alți drumeți, iar domnul Mock administratorul îi încredințase cheia cabanei pentru întreaga iarnă, imediat ce s-a așezat
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
a munților Făgărașului în special. Peste 80 la sută din caprele negre trăitoare în Făgărași, hălăduiesc pe crestele ce limitează comuna noastră în partea ei de sud,și în zonele stâncoase pe Bâlea, pe Vânătoarea lui Buteanu, pe Doamnei, pe Șeaua Caprei, pe Paltinul. E declarată monument al naturii. Vânarea ei se face în condiții, de asemenea, cu totul speciale. Iepurele, (Lepus europaeus), mamifer rozător cu blană cenușie, brună, vânat pentru calitatea cărnii sale și pentru blana din care se confecționează
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
texte care să reflecte viața frumoasă și Îmbelșugată a muncitorimii și țărănimii, făcându-se abstracție de cotele agricole Împovărătoare și de traiul mizerabil al locuitorilor zonelor rurale dar și a celor din zonele urbane. k. „Și-a Încălecat pe-o șea” Nu fusese vorba de o piesă de teatru cu acest nume ci de un spectacol de estradă scris de N. Constantinescu și G. Voinescu, În care pigulitorii greșelilor ideologice deciseseră eliminarea următoarelor pasaje, numerotate cu litere mici: „a) Din tabloul
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
unui cal. Veniți cu mine, domnule locotenent major, m-a Întrebat gazda. Se mai pune problema, i-am răspuns. Ne așteaptă caii afară. Până la unitate era o distanță de circa o jumătate de kilometru. Dar, eu nam călărit niciodată cu șea. Nu-i nimic. Mergem mai Încet și calul este foarte blând. Am Încălecat și la Întrebarea locotenentului “Sunteți gata?” am dat semnalul de plecare. El era Înainte, căci cunoștea mai bine orașul decât mine; eu În urma lui. După doar câțiva
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
doi versanți: vestibular și oral. Versantul vestibular se modelează și se întinde până în zona de reflecție a mucoasei mobile, și va fi îngroșat marginal și corect modelat, pentru a pune în valoare tonicitatea musculaturii orofaciale. Acest versant poate lipsi din șeaua frontală atunci când creasta edentată din aceasta zonă este proeminentă. La nivelul tuberozităților și al tuberculului piriform, șeaua acrilică va acoperi aceste zone biostatice (fig. 2.4). Versantul oral va trebui să aibă o înălțime egală cu cel vestibular, pentru ca șeaua
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]