1,136 matches
-
Emma Încerca să deschidă ușa, dar nu reușea, căci Antonio blocase centralizat ușile. Se aplecă peste ea și-i adulmecă mirosul binecunoscut al corpului ei și al șamponului de mere și parfumul acela Îl excită și-l impresionă. Îi apăsă șervețelul pe gură cu duioșie, cu ură, repetând Într-una iartă-mă, n-am vrut, iubire, nu voiam să-ți fac rău - și În același timp era totul adevărat și nu era, pentru că așa trebuia să se Întâmple. Emma primi șervețelul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
șervețelul pe gură cu duioșie, cu ură, repetând Într-una iartă-mă, n-am vrut, iubire, nu voiam să-ți fac rău - și În același timp era totul adevărat și nu era, pentru că așa trebuia să se Întâmple. Emma primi șervețelul dacă nu din alt motiv, măcar pentru a-și tampona sângele care-i picura de pe buză pe bărbie și se prelingea pe gât și ar fi pătat cămașa - ar fi pătat-o, iar generalul și-ar fi dat seama, ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
drept care era considerată rană lacero-contuzivă cu diferite echimoze vindecabile În opt (8) zile, cu condiția să nu apară complicații. În ceea ce privește cauza, raportul se limitase să noteze: violență fizică declarată. Nimic altceva. Emma aruncă bandajul În coșul de gunoi. Umezi un șervețel În jetul de apă și-și tamponă gura Îndelung, căci poate astfel nu avea să se umfle mai tare. Poate, cu un strat generos de ruj, avea să acopere copcile. Dacă Kevin o va săruta, va simți o durere acută
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
Întors pe dos se goli zgomotos. Mănuși din latex, pungi de plastic, banderole galbene, semnul triunghiular indicînd o situație critică... Răvăși partea din spate a mașinii căutînd ceva cu care să se șteargă la gură. Degeaba. Deși umilit, acceptă recunoscător șervețelul de hîrtie pe care i-l Întinse Marie. - E primul cadavru pe care-l văd, mormăi el, deloc mîndru de o mărturisire care dovedea lipsa lui de experiență. Mi-e atît de ciudă... Marie era gata să-i spună că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
În ajun, la cafenea. Ea făcu ochii mici. Fratele ei se bătuse din pricina ei. Pentru ea. Pentru Marie... - Dacă l-aș fi luat pe sus azi-noapte pe Gildas, În loc să-l bag la zdup pe scriitor. Dacă... Restul se pierdu În șervețelul Kleenex. Simți nevoia să-i spună tînărului jandarm că el nu avea nici o vină, că regretele erau inutile. În loc să facă asta, luă una din pungile de plastic și strecură Înăuntru, cu delicatețe, biletul găsit În mîna lui Gildas. Trebuia să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
se Încurce. Se Încruntă văzînd-o că Încearcă să se ridice. - Nu te mișca, mă duc să chem ajutoare. Dar Marie se ridică totuși. Îi contemplă hainele pîrjolite, sîngele care lăsase o dîră pe obrazul Înnegrit de fum și scoase un șervețel de hîrtie pe care i-l aplică cu fermitate pe arcadă. - Știu bine că voi, cei de aici, aveți capul tare, dar aș prefera să te vadă un medic. - În caz că ai uitat cumva, Îți amintesc că singurul medic de pe insulă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
foaia care ieșea din fax. Se uită pe furiș În jur. Fersen era În biroul lui, ocupat cu verificarea returului video al camerelor de luat vederi, Annick trăncănea cu el, liniștită acum cu tot acel material instalat la sit... Cu șervețelul de hîrtie, Séphane Încercă să șteargă maioneza. Cu regret, era cea mai bună... Își Întrerupse gestul și descifră textul aureolat cu grăsime. - Nu se poate! Știți ceva? SÎngele care a curs pe menhir nu e cel al lui Nicolas! Lucas
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
bronzat. Nici măcar să aibă un ten luminos. La fel de bine mi-aș putea pune biluțe în păr, pretinzând că tocmai am coborât din avionul care m-a adus din Barbados. Mă mai privesc preț de câteva clipe, după care scot un șervețel demachiant și-mi șterg pudra până când am iar fața albă, cu umbre cenușii. Înapoi la normalitate. Fata de la raionul de farduri a pomenit de mai multe ori de cearcănele întunecate de sub ochii mei. Ideea e că dacă n-aș avea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
masa goală ușor confuz. — Pentru cine e martini-ul ? — Trebuia să fie pentru fratele meu... — Adică pentru Nokia, spune Lorraine săritoare, arătând spre mobil. Urmează o pauză - apoi, profesionist și cu chipul impenetrabil, chelnerul așază băutura în fața telefonului, împreună cu un șervețel de cocktail. Îmi vine să râd - doar că simt că mă înțeapă ceva în ochi și nu sunt prea sigură că pot. Chelnerul pune celelalte cocktailuri pe masă, după care se retrage. Urmează o pauză stânjenitoare. — Păi, ce să zic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
referă. Lumea mea s-a redus la mine și la greșeala comisă și la ce am de gând să fac în legătură cu asta. — A ! Ai dreptate. Da ! Mă străduiesc să-i surâd și-mi șterg pe șest palmele umede cu un șervețel. Pun pariu că încă nu te-ai obișnuit cu ideea ! Se reazămă de dulap. Am niște șampanie în frigider, pregătită pentru marele moment. — Ăă... foarte frumos ! Sinceră să fiu, Maggie, chiar trebuie să-mi văd de... — A. E vizibil ofensată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
sunat nimeni. Și nu am nici un mesaj. L-am verificat la fiecare două secunde. Am băgat vasele în mașina de spălat și, după cam cincizeci de încercări, am reușit s-o pornesc. Și am șters cățeii de porțelan cu un șervețel. În afară de asta, n-am făcut decât să mă plimb încolo și-ncoace prin bucătărie. Am renunțat aproape imediat la „sandvișurile pentru un prânz lejer”. M-am chinuit ore întregi să tai două franzele - și am rămas cu zece bucăți uriașe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
enervat. Femeie proastă ce ești ! — Îmi cer mii de scuze, spun pe tonul cel mai fâstâcit de care sunt în stare. Îmi pare foarte, foarte rău. Pur și simplu... mi-a scăpat din mână. Încep să șterg cafeaua cu un șervețel, având grijă să o împrăștii bine și pe restul documentelor. Nu mai avem copii ? întreabă unul dintre indivizi, și îngheț. — Erau pe nenorocita asta de masă, spune brunetul exasperat. Va trebui să le mai printăm o dată. — Știți ceva, dacă le
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
brațe o tavă cu mini-eclere și mă împinge efectiv spre ușile batante spre sala unde e petrecerea. Simt o împunsătură de panică. Nu. Nu pot să intru acolo. Nici într-o mie de ani. — Categoric ! Vreau doar să... iau niște șervețele pentru cocktailuri. Încerc să mă dau câțiva pași în spate, însă ea mă înșfacă de braț. — Ba nu ! Tu ai vrut slujba asta ! Acum muncește ! Mă împinge atât de tare că intru clătinându-mă în încăperea ticsită de oameni. Mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
albastră împăturită pe care am adus-o la subraț. E spălată și călcată. Gata pentru următoarea menajeră. Trish ia uniforma și o copleșește brusc tristețea. Sigur că da, spune, cu glas tremurător. Îți mulțumesc, Samantha. Își șterge ochii cu un șervețel. — Gata, gata spune Eddie, bătând-o ușor pe spate. Dar și el are ochii umezi. O, Doamne, acum îmi vine și mie să plâng. Vă mulțumesc foarte mult pentru tot, le spun printre suspine. Și îmi pare rău că vă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
să-ți mulțumesc, îi șoptesc. Pentru tot ce ai făcut. — Tu ai făcut totul singură. Mă strânge tare. Sunt foarte mândră de tine. — Și să știi că nu e ultima oară când ne mai vedem. Îmi șterg ochii cu un șervețel, rugându-mă să nu mi se fi scurs machiajul. O să mă-ntorc mai repede decât crezi. O să vin în vizită în câte weekenduri am să pot... — Lasă-mă pe mine. Îmi ia șervețeul și mă șterge la ochi. — Mersi. Îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
să-ți spun că... — Mi-ai zis că ești sigură că voi Întîlni pe cineva. Ai crezut În mine. Și uite că s-a Întîmplat ! Încep să-i strălucească ochii. Scuză-mă, Îmi șoptește, și-și șterge ochii cu un șervețel. SÎnt un pic copleșită. — Vai, Katie... Nu știu, pur și simplu simt că sînt Într-un moment de cotitură. Că viața mea se va schimba curînd În bine. Și ăsta e numai meritul tău, Emma ! — Serios, Katie, spun fîstîcită. Exagerezi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
se poate. Jack ia o gură de Evian din sticla de lîngă el, se șterge la gură și o privește. Știi că am găsit sloganului „Nu te opri“ În două minute, Într-un bar, unde l-am scris pe un șervețel ? — Da, știm, murmură tipul cu ochelari fără ramă. — Nu sînt de acord să vindem o băutură pe care sînt desenate niște ovare. Punct. Expiră adînc, apoi Își trece o mînă prin părul ciufulit. După care Își Împinge scaunul În spate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
cînd pufnesc și mă apucă un nou acces de rîs, mă doare burta de la cît am rîs și ajunge să mă uit doar la el și izbucnesc Într-un nou hohot de rîs. Îmi curge nasul și n-am nici un șervețel... Va trebui să-mi suflu nasul pe hîrtia cu ovarele... — Emma, ce cauți tu cu tipul ăla ? — Poftim ? Ridic ochii, Încă rîzÎnd, și abia acum Îmi dau seama că Jack nu mai rîde. Mă fixează, cu o expresie impenetrabilă pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
atît de proastă. Incredibil de proastă. Evident că nu eram suflete pereche. Evident că nu era sincer interesat de persoana mea. Evident că nu m-a iubit niciodată. Mă săgetează un fior cumplit de durere și scotocesc disperată după un șervețel. — Nu-ți fă griji, draga mea ! spune o tanti corpolentă din stînga mea, Îmbrăcată Într-o rochie uriașă imprimată, cu model cu ananas. Nu te merită ! Du-te acasă, spală-te pe față, bea o ceașcă de ceai... De unde știți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
să se folosească de mine. Povestea de dragoste a fost doar o făcătură ordinară. Iar acum am ajuns bătaia de joc a tuturor. O, Doamne. Mă Înțeapă iar ochii. — Ești OK, Emma ? spune Katie, privindu-mă stresată. Uite, ia un șervețel. Începe să scotocească prin portfard. Și niște gel de ochi. — Mersi, spun, Înghițind În sec. Îmi pun niște gel pe pleoape și mă forțez să respir adînc, pînă cînd mă calmez. — Cred că ești extrem de curajoasă, spune Katie, privindu-mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
de fericire. De luni de zile n-am mai văzut-o atît de fericită. SÎnt atît de mîndră de ea ! Spre groaza mea, simt că-mi dau lacrimile. Iar acum Începe să-mi curgă și nasul. N-am nici măcar un șervețel. Doamne, ce jenant ! O să trebuiască să-mi trag nasul, așa cum fac mamele la piesele de Crăciun. Nu mai lipsește decît să mă ridic repede și să fug lîngă scenă cu camcorderul și să zic „Bună, scumpetea lu’ mama, fă-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
cu reducere. Jemima rămîne fără aer. — Ba nu-i adevărat ! spune, și tot sîngele Îi năvălește În obraji. — Ba da. Am văzut sacoșa, nu mă las. Și am să mai fac public și faptul că odată ai cerut șervet, În loc de șervețel. Jemima Își acoperă gura cu mîna. — ... și perlele tale sînt perle de cultură, nu perle adevărate... — ... și nu gătești niciodată singură mîncarea pe care o servești la petreceri, cu care te dai atît de mare... — ... iar poza aia cu tine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
În seara aceasta, Ravelstein, cu mâna lui tremurătoare, a completat cecul, Într‑o stare extatică. Chelnerul adusese o dată cu nota de plată un platou cu trufe de ciocolată, iar Ravelstein părea topit când a văzut‑o pe Rosamund Învelind Într‑un șervețel micile sfere presărate cu praf de cacao și vârându‑le În poșetă. - Ia‑le! Ia‑le pe toate! a Îndemnat‑o Ravelstein, comediantul evreu. Apoi, ridicându‑și vocea spartă, de petrecăreț nocturn: Astea sunt suveniruri comestibile. Fiecare trufă pe care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
fost când ți‑ai băgat trufele În poșetă! Cu cât erai mai neconvențional, cu atât Îți atrăgeai admirația lui Ravelstein. Mai târziu, avea să‑i spună lui Rosamund: - Nu‑mi mai face mutrele astea de domnișoară de pension Învelită În șervețele de mătase dantelată! Doar te‑am văzut șterpelind ciocolatele alea la „Lucas‑Carton”. Adevărul este că‑l Încântau delictele minore și nonconformismele. Sub fațada preferințelor lui, Încolțeau Întotdeauna idei. De astă dată ideea era că o purtare uniform adecvată e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
să vâre femeia în sac. Acum îl cosea la gură cu un ac mare de cojocărie, cu fir roșu, strălucitor. Bărbat de trecere A zărit-o în îmbulzeala de sus, de la laborator. Își ținea borcănelul cu „coprocultură“ învelit într-un șervețel roz. Când dădu șervețelul deoparte, își puse mănușile de ațică. Îl intrigă ce zări în borcănel: câteva bobițe intens negre, ca măslinele de 105, fără sâmburi. Dietetice. „Nasol“, își spuse, urmărind-o cum strângea borcăneleul în căușul palmelor ridicate spre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]