3,279 matches
-
inima, pentru că oamenii d-aia ne primeau, să-i colindăm, și aveau mare încredere în urarea noastră iar noi le ziceam: Vă urăm cum se cuvine / Pentru anul care vine / Holde mari / Cu bobul des / Și pe creste / Și pe șes! Am vorbit și despre boii, care trăgeau plugul de fier: MV.: Erau aleși boii cei mai frumoși, dar și cei mai Fig. nr.3. Buhaiul desenat de bătrân rezistenți. La gât li se puneau cănăfei roșii, albaștri și alte culori
CERCETARE REALIZATĂ ÎN ANUL 1996, LA AZILUL DE BĂTRÂNI DIN COMUNA SMEENI, JUDEŢUL BUZĂU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372735_a_374064]
-
est devenu realite plusieurs annees après son depart de Roumanie. De longs pèlerinages, en commençant par leș camps des refugies de Yougoslavie et d'Italie, ensuite l'aventure française, qui a eu son impact le plus puissant, le Canada avec șes leçons de vie et ensuite leș États-Unis ont reuni dans son âme des souvenirs que leș ailes du temps n'ont jamais reussi " effacer. Îl raconte tous ces souvenirs avec plaisir și on a l'occasion de lui en parler
OCTAVIAN CURPAŞ [Corola-blog/BlogPost/372673_a_374002]
-
est devenu realite plusieurs annees après son depart de Roumanie. De longs pèlerinages, en commençant par leș camps des refugies de Yougoslavie et d'Italie, ensuite l'aventure française, qui a eu son impact le plus puissant, le Canada avec șes leçons de vie et ensuite leș États-Unis ont reuni dans son âme des souvenirs que leș ailes du temps n'ont jamais reussi " effacer. Îl raconte tous ces souvenirs avec plaisir și on a l'occasion de lui en parler
OCTAVIAN CURPAŞ [Corola-blog/BlogPost/372673_a_374002]
-
păstorii nimerit, că umblându păstorii de la Ardeal, ce să chiiamă Maramoroș, în munți cu dobitoacile , au dat de o hiară ce se chiamă bour și după multă goană ce au gonit-o prin munți cu dulăi, o au scos la șesul apei Moldovei. Acolea fiindu și hiara obosită, au ucis-o la locul unde se chiamă acum Bourenii, dacă s-au discălicat sat. Și hierul țării sau pecetea cap de bour se însemnează. Și cățeaoa cu care au gonit fiara aceia
„ … DE LA RÎM NE TRAGEM …” de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2169 din 08 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372933_a_374262]
-
cuvântul Domnului către Zorobabel, și sună astfel: ,, Lucrul acesta nu se va face nici prin putere, nici prin tărie, ci prin Duhul Meu, zice Domnul oștirilor! Cine ești tu, munte mare, înaintea lui Zorobabel? Te vei preface într-un loc șes. El va pune piatra cea mai însemnată în vârful templului, în mijlocul strigătelor de: ,,Îndurare, îndurare cu ea!” Cuvântul Domnului mi-a vorbit astfel: ,,Mâinile lui Zorobabel au întemeiat casa aceasta, și tot mâinile lui o vor și isprăvi; și veți
MAI PRESUS DE PUTEREA UMANĂ de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 2036 din 28 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371115_a_372444]
-
ei considerând ca fiind o formă de comunitate perimată prin felul cum funcționa, dar din punct de vedere național, pe acea vreme, era celula de bază a societății. Acest tip de asociere este cu preponderență în zona munților deoarece la șes și câmpie deja totul fusese acaparat de moșieri. Ea nu se referă în mod expres doar la păduri ci la întreaga localitate și reprezintă o formă de comunitate dintre cele mai vechi. Autorul, pe baze de documentație, ne explică existența
ISTORIA MOŞNENILOR BREZOIENI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 846 din 25 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345989_a_347318]
-
rod al inimii și minții Sperand să-i fie auzită truda, Când cei din țară-s surzi an după an Senectutea-l prinde, expermentând sub steag american Îmblânzirea bătrânei doamne a Bărăganului, ce anul ăsta s-a răsfățat cumplit în șesuri și pe dealuri, lăsând pământul desgolit de rod și mâl în valuri Când glasul nu-i ecou în timp Atunci condeiul e din nou erou al gandurilor pe hârtie Ce umplu raftul azi cu scrieri multe din vise adunate iar
OMAGIU TATĂLUI MEU de CAMELIA TRIPON în ediţia nr. 1769 din 04 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/347880_a_349209]
-
grâului din câmpiile cu dropii. În ele burează aburii Dunării, vuiește marea, plesnesc peștii și lotcile, iar pescărușii și egretele rostogolesc pale și umbre, lebedele și nuferii înfloresc fluviul, pe când oglinda de sus scânteiază peste țara frumoasă, cu Dunăre, Mare, Șes și Carpați...! Folclorul Dobrogei are depuse în el cântecele Tulcei, între care cele ale Georgetei Nechifor sunt fructul netăcutelor bucurii și nerăbdatelor doruri ale pescarilor Dobrogei, îndrăgostiților, înveseliților ori întristaților ei... zugrăvesc peisajul grindului dintre Marea Neagră și Dunăre, șirurile rugilor
GEORGETA NICHIFOR CÂNTECE ÎNCUNUNABILE ÎN ŞI DIN SPIRITUALITATEA DOBROGEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347902_a_349231]
-
1923 et par Rhythmus 25 en 1925). Nous ne savons pas și l'artiste allemand est réellement venu à Bucarest. Ce que nous savons avec certitude, c'est que à partir de ce moment, la revue signala avec promptitude chacune de șes productions en recommandant leș parutions de la revue „G”. Cependant, Malte Hagener affirme que Richter est venu à Bucarest pendant une tournée de projections cinématographiques en Europe Centrale et de l'Est. Dadascope est la dernière œuvre cinématographique de Hans Richter
AVANGARDA REVIZITATĂ EDIŢIA A IV-A SESIUNEA A IV-A de IGOR MOCANU în ediţia nr. 1209 din 23 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347893_a_349222]
-
Après l’école primaire et le collège, elle suivit leș cours de la Faculté des Lettres de l’Université Alexandru Ioan Cuza Jassy - Roumanie, section langue roumaine-langue française. Passée professeur, madame Mossora enseigna dans nombre d’écoles jusqu’ 1990, lorsque - selon șes propres dires - elle eût le privilège de travailler l’école d’une maison d’orphelins dans le département de Jassy. Privilège qui lui a facilité la découverte de l’âme des enfants dans une mesure impossible d’atteindre nulle autre
PROFIL DE SCRIITOR de LELIA MOSSORA în ediţia nr. 42 din 11 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348896_a_350225]
-
enfant dans son éternelle recherche de la mère... De nos jours, madame Mossora enseigne dans une autre école, non loin de la merveilleuse vieille école ou elle travailla pendant neuf années et qui, malheureusement, n’existe plus. Elle passe son temps avec șes élèves, leș activités domestiques, șes écrits et le mirage de l’Internet, espace virtuel qui m’a offert son amitié et le privilège d’admirer șes œuvres poétiques! Dans un courriel, parlant poésie, elle m’écrivait ceci : Je n’ai
PROFIL DE SCRIITOR de LELIA MOSSORA în ediţia nr. 42 din 11 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348896_a_350225]
-
de la mère... De nos jours, madame Mossora enseigne dans une autre école, non loin de la merveilleuse vieille école ou elle travailla pendant neuf années et qui, malheureusement, n’existe plus. Elle passe son temps avec șes élèves, leș activités domestiques, șes écrits et le mirage de l’Internet, espace virtuel qui m’a offert son amitié et le privilège d’admirer șes œuvres poétiques! Dans un courriel, parlant poésie, elle m’écrivait ceci : Je n’ai pas fait grande chose dans
PROFIL DE SCRIITOR de LELIA MOSSORA în ediţia nr. 42 din 11 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348896_a_350225]
-
pendant neuf années et qui, malheureusement, n’existe plus. Elle passe son temps avec șes élèves, leș activités domestiques, șes écrits et le mirage de l’Internet, espace virtuel qui m’a offert son amitié et le privilège d’admirer șes œuvres poétiques! Dans un courriel, parlant poésie, elle m’écrivait ceci : Je n’ai pas fait grande chose dans la vie mais je m’enorgueillie de mes deux superbes enfants, du respect montré par mes anciens élèves lorsqu’ils me
PROFIL DE SCRIITOR de LELIA MOSSORA în ediţia nr. 42 din 11 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348896_a_350225]
-
al localității în care am ajuns și mai ales de ce am ajuns. I-am promis toate acestea încă mirată și confuză după care i-am transmis că o voi aștepta și nu voi sufla o vorbă nimănui. Era un imens șes acolo, nuanțele toamnei păreau mai frumoase ca niciodată, totul în jur era nuanțat în culorile ciocolatei și a ruginii, priveam fascinată în depărtare și admiram fiecare frunză, crenguță, floare ce îmi stătea în fața ochilor. Priveam spre imensul conac și așteptam
DECREŢEII de GABRIELA CENUŞĂ în ediţia nr. 421 din 25 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346337_a_347666]
-
imensul conac și așteptam să o văd pe Maria cum se întoarce să îmi relateze detaliu cu detaliu ce a trăit în acel infern, eram ferm convinsă că o voi înțelege. Iată-mă și acum, după 12 ani în fața aceluiași șes, cu privirea ațintită în aceeași direcție, cu aceeași așteptare în suflet. Speranța mea de a o revedea nu murise niciodată. Aveam acum vârsta ei și scrisoarea în mână. Scrisoare bine ascunsă atâția ani de ochii securității, care ne-a distrus
DECREŢEII de GABRIELA CENUŞĂ în ediţia nr. 421 din 25 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346337_a_347666]
-
octombrie 2012 Toate Articolele Autorului Ioan LILA You're sweet , baby. Le matin, je bois du café TA FLEUR DE PISSENLIT On entend un chant lointain, Et seul un rêve entre nous... Le ciel aux étoiles mûres Me séduit avec șes chuchotements. Je leș regarde toutes leș nuits Et me demande și elles șont mûres Comme țes seins doux, Où mon baiser veut être bercé... Et entre țes cuisses veloutées, Je désire boire mon café au lait. Ta douce fleur de
LE MATIN de IOAN LILĂ în ediţia nr. 645 din 06 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346375_a_347704]
-
a luat verde cămașă În a dorului de ape albastre. I-a țesut prin rădăcină Pomii ce se-nalță-n sus Soarele a venit cu lumină Și cu lună... după apus. A înălțat munți de granit A întins câmpii și șes Flori frumoase a împletit La poale de codru des Și ca operă de artă să fie Mai măreață decât toate A plămădfit și omenirea A dat viață, a dat moarte... (28.03.2011) Știri... Bolșevicii l-au comemorat pe Lenin
‚‚NATURA & ŞTIRI ... DE MARIA BURLACU de MARIA BURLACU în ediţia nr. 1452 din 22 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/345131_a_346460]
-
imaginată complicata funcționare a actualelor societăți hiperindustrializate și atât de poluate: purificarea aerului, fixarea solului (prevenirea alunecărilor de teren), filtrarea apei cu acest ideal filtru constituit din rețeaua complicată a rădăcinilor. Nu în ultimul rând, pâlcurile (perdelele) de păduri de la șes au un rol esențial în procesul de menținere a umidității solului și aerului în perioadele de secetă, precum și în procesul de apărare nu doar a culturilor, ci și a localităților de vânturile puternice din toate anotimpurile, respectiv de furia zăpezilor
CONTINUĂ MASACRUL PĂDURILOR ROMÂNEŞTI. PÂNĂ CÂND? de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 819 din 29 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345469_a_346798]
-
Modugno. ***** Bonheur Me réveiller - tous leș matins Respirer l'air de chaque saison Caresser la tete blonde de mon benjamin Voir să figure de bébé, ensoleillée Regarder mon ainé qui avale et absorbe des mots en deux langues et fait șes premiers pas Me languir de la voix, de l'étreinte de Meea, de Dădu, mes parents. Rire avec de bons amis Aimer quelqu'un qui m' aime pour de vrai Me délasser Me détendre quand s'effacent mes peurs Sentir du
FERICIRE/ BONHEUR/אושר-VERSIUNE TRILINGVĂ EBRAICĂ, ROMÂNĂ, FRANCEZĂ de ADINA ROSENKRANZ HERSCOVICI în ediţia nr. 1982 din 04 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377936_a_379265]
-
Acasă > Stihuri > Semne > SOARELE SINGURĂTĂȚII Autor: Râul Constantinescu Publicat în: Ediția nr. 1500 din 08 februarie 2015 Toate Articolele Autorului SOARELE SINGURĂTĂȚII O, singurătate, în splendoarea-ți vastă am rătăcit din șes spre creasta; salturi căderi meandre drum drept, prin toate spre mine mă-ndrept unde-n adâncuri floarea de mină beznele-o șlefuiesc în surdina Hațeg, 7 februarie 2015 Râul Constantinescu Referință Bibliografica: Soarele singurătății / Râul Constantinescu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593
SOARELE SINGURĂTĂȚII de RAUL CONSTANTINESCU în ediţia nr. 1500 din 08 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376000_a_377329]
-
flori de teiși-n aurori vin cei cu sufletul în palmăHațeg, 15 februarie 2015Raul Constantinescu... X. SOARELE SINGURĂTĂȚII, de Răul Constantinescu , publicat în Ediția nr. 1500 din 08 februarie 2015. SOARELE SINGURĂTĂȚII O, singurătate, în splendoarea-ți vastă am rătăcit din șes spre creasta; salturi căderi meandre drum drept, prin toate spre mine mă-ndrept unde-n adâncuri floarea de mină beznele-o șlefuiesc în surdina Hațeg, 7 februarie 2015 Râul Constantinescu ... Citește mai mult SOARELE SINGURĂTĂȚIIO, singurătate, în splendoarea-ți vastăam
RAUL CONSTANTINESCU [Corola-blog/BlogPost/376033_a_377362]
-
salturi căderi meandre drum drept, prin toate spre mine mă-ndrept unde-n adâncuri floarea de mină beznele-o șlefuiesc în surdina Hațeg, 7 februarie 2015 Râul Constantinescu ... Citește mai mult SOARELE SINGURĂTĂȚIIO, singurătate, în splendoarea-ți vastăam rătăcit din șes spre creasta;salturi căderi meandre drum drept,prin toate spre mine mă-ndreptunde-n adâncuri floarea de minăbeznele-o șlefuiesc în surdinăHațeg, 7 februarie 2015Raul Constantinescu... XI. PAINGII DIN RÂMA, de Răul Constantinescu , publicat în Ediția nr. 1495 din 03 februarie 2015. PAINGII
RAUL CONSTANTINESCU [Corola-blog/BlogPost/376033_a_377362]
-
se termină în vocală (a sau e). subst.> niśàj, -a s.m. logodna - niśaj>niśan-la- niśanlar (niśanladï) vb. tr. a logodi sèsi, -a s.m. glas, voce - șes i >ses-le- sesler (sesledi) vb. într. a glăsui, a grâi adj.> gozèr, ~à adj. cuminte - gozer>gozer-la- gozerlar (gozerladï) vb. tr. a cuminți śukàr, ~à adj. frumos - śukar>s
SUFIXUL -LA (-LE) de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 2191 din 30 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372654_a_373983]
-
în interiorul lui, ci mai sunt și zone noi după arhitectura blocurilor ridicate, mai apropiate ca formă de cele ale noastre. Mașina alerga cu viteză pe autostradă. Mare lucru nu prea aveai ce vedea. Zone de dealuri, alternând cu porțiuni de șes unde pământul era cultivat, imagini de localități rurale ce se derulau prin fața geamurilor mașinii, sau cursuri de apă. La vreo patruzeci de kilometri de mers pe autostrada numărul 4, au părăsit-o intrând pe un drum cu două benzi. Peisajul
ROMAN ÎN LUCRU de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1521 din 01 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373018_a_374347]
-
majoritatea zdrobitoare) trudeau nu glumă la boieri și pe palma lor de pământ ca să țină în picioare un bordei plin ochi de plozi. Cu toate astea, cu excepțiile total nesemnificative, ei nu măcelăreau pădurile, livezile și perdelele de protecție de la șes, ci, dimpotrivă, le iubeau, îngrijeau și protejau ca să le poată lăsa moștenire urmașilor postdecembriști, care - iată - într-un sfert de veac au făcut praf și pulbere din străduința ades încărcată de jertfă a mai multor generații de înaintași...) În plan
ESENŢA POLITRUCIANISMULUI ROMÂNESC de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1687 din 14 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373243_a_374572]