1,046 matches
-
instituții publice, magazine, piețe; Excursii pe teme ecologice sau teme cuprinse în programele școlare; Vizionări: filme, teatre, spectacole, muzicale, sportive; Competiții inter-clase, inter-școli cu conținut cultural, artistic, sportiv; Programe distractive Audiții: povești, concerte, muzică, spectacole; Vizionări: programe tv, video, diafilme; Șezători, serbări, teatru de păpuși, dramatizări; Acțiuni proprii de proiectare și organizare a timpului liber. a) Salutul - mod de comunicare Salutul este prima manifestare de curtoazie cu care se întâmpină pe cineva. Deși formele de salut sunt vechi de când lumea, salutul
Ghid metodic pentru activitățile de terapii în educația specială a copiilor cu cerințe educaționale speciale(CES) by Mihai Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/1189_a_2278]
-
povestiri ale lui Vasile Voiculescu, vestind pana unui mare prozator. Și tot aici a debutat poetul și rom anci erul I. Valerian, ajuns director la revista bucureșteană „Viața literară”. Aici, în această atmosferă de la Florile Dalbe s-a format răsfățatul șezătorilor literare, fecundul de mai târziu Vict or Ion Popa... Să mai aducem și alte argumente că presa de l a Bârlad a fost mare? În ziarele de la Cernăuți și Herța scriau destul de des G. Tutoveanu, G. Pallady, G. Ponetti de la
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
C.Talaz, C. Vlădescu Răcoasa, Gr. Veja, Romulus P. Voinescu, N.N. Vasiliu, C. Zancu. La Bârlad, unde G.Nedelea „redacta ziarul Mol dova ”, la 17 ianuarie 1931, menționa că Academia Bârlădean ă de sfășura cea de-a optzeci și doua șezătoare literară cu public, la ea conferențiind Ion Scurtu de la ziarul „Curentul” din București, trimis al lui Pamfil Șeicaru, alt mentor cult ural al Bârladului. Prieten al unor scriitori bârlădeni, până și „lui Perpessicius îi plăcea să se declare, în taină
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
și apreciază că literatura română n-ar fi decât expresia caracteristică a sufletului țărănesc și a civilizației pastorale, coordonatele identitare ale etnosului nostru fiind ilustrate estetic de poezia lirică (sublimare a doinei populare) și de povestirea născocită în zvon de șezătoare (sunt amintiți ca reprezentativi pentru spiritul locului Creangă, Dragoslav, Sadoveanu). În consecință, civilizația modernă (adică civilizația romanului, la care visa Lovinescu) pare a nu fi izbutit încă să producă, în spațiul românesc, o literatură și o ideologie. Astfel că finalul
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
și puncte din frontiera hărții noastre psihice"94. Celălalt e din Bizu și face elogiul ruralității și al moldovenismului: "[...] din această ambianță de târg moldovenesc s-a plămădit, astfel, literatura noastră, asimilându-i caracterul rural sau periferic, cu zvon de șezători și perspective de munți violeți. Confortul saloanelor parchetate, al policandrelor de cristal [...] n-a produs o literatură și o ideologie; vântul sufletului și talentului românesc bate încă prin coșurile căsuțelor turtite, cu mușcate pe prispă, cu ochiuri de geam cârpite
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
un fel de bar cu terasă și discotecă. În realitate, e o cârciumă a satului. De tradiție și cultură, nici vorbă. Frumoasele costume naționale făcute în casă, în care fetele și flăcăii din sat se îmbrăcau de sărbători sau la șezători, nu mai pot fi văzute decât la muzee sau în magaziile marilor teatre din oraș. Nu mai sunt nici grajdurile și nici curțile oamenilor cu diferite acareturi. Pe locul lor s-a turnat asfalt, s-au construit vile și garaje
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
46. Voiculescu V., Toate leacurile la îndemână, București 1937. 47. Voronca Elena N., Datinele și credințele poporului român, Cernăuți, 1903. 48. Vrabie Gh., Folcloristica română, București, 1968. 49. Vrabie Gh., Folklorul, obiect, principii, metodă, București 1970. 50. Revista de folclor "Șezătoarea", Fălticeni, 1892-1929. 51. Revista "Tudor Pamfilie", Dorohoi, 1922. 52. Revista de folclor "I. Creangă", Bârlad, 1908-1921. 53. ***, Poezii populare din toate țările, adunate din colecțiune, reviste și ziare, București. Evoluția vocabularului psihiatric popular Relativ numeroasele referiri, descrieri și observații privitoare
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
Iar eu s-ascult pe gînduri și să mă uit de lume, Cu mintea s-umblu drumul poveștilor ce-aud."124 Se știe, de la fratele său, Matei, că basmul Călin Nebunul a fost auzit de poet la Agafton, la o șezătoare de tors lînă, acasă la maica Zenaida 125. Perpessicius fixează vechimea acestui manuscris, cu aproximație, tot în anul 1869126. Iată că nu numai în copilărie, ci și la vîrsta aceea de aproape douăzeci de ani, el încă trăia într-o
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
p. 233). Pentru fiecare dintre cele patru domenii sau cadre de dezvoltare, comunitățile își pot crea instituții și structuri de asociere locală: comunități profesionale și cooperative, instituții de sănătate și programe de educație pentru sănătate, asociații cetățenești, religioase și artistice, șezători, biblioteci, muzee etc. PRECIZĂRI METODOLOGICE Am ales ca studiu de caz pentru problematica acestei lucrări satul Drăguș (județul Brașov) din două motive: Drăgușul este un sat intrat deja în istoria cercetării sociologice din România deoarece aici s-a desfășurat, în
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
similar, fetele care lucrează la poștă și cele care sunt vânzătoare la magazinele din sat formează grupuri informale de petrecere a timpului liber. În anul 1990, Lavinia Rogozea, pe atunci directoare a școlii din sat, a încercat să reînvie tradiția șezătorilor. Timp de aproape zece ani, șezătorile, la care participau femeile din corpul profesoral al școlii și al grădiniței și o serie de alte femei dornice, se desfășurau sâmbăta seara, pe rând, la casele „membrelor”. Se tricota, se cosea, se discuta
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
și cele care sunt vânzătoare la magazinele din sat formează grupuri informale de petrecere a timpului liber. În anul 1990, Lavinia Rogozea, pe atunci directoare a școlii din sat, a încercat să reînvie tradiția șezătorilor. Timp de aproape zece ani, șezătorile, la care participau femeile din corpul profesoral al școlii și al grădiniței și o serie de alte femei dornice, se desfășurau sâmbăta seara, pe rând, la casele „membrelor”. Se tricota, se cosea, se discuta, se cânta, se făceau gogoși și
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
al grădiniței și o serie de alte femei dornice, se desfășurau sâmbăta seara, pe rând, la casele „membrelor”. Se tricota, se cosea, se discuta, se cânta, se făceau gogoși și se bea vin. În vara anului 2000 însă lidera acestor șezători, Lavinia Rogozea, a suferit o tragică pierdere, fiul ei murind într-un accident de mașină la doar 32 de ani. De atunci, ea nu s-a mai simțit în stare să mobilizeze și să organizeze aceste întâlniri și, astfel, tradiția
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
Lavinia Rogozea, a suferit o tragică pierdere, fiul ei murind într-un accident de mașină la doar 32 de ani. De atunci, ea nu s-a mai simțit în stare să mobilizeze și să organizeze aceste întâlniri și, astfel, tradiția șezătorilor s-a destrămat din nou. 3) Asociația sportivă veche și puternică: există în sat o echipa de fotbal, „Săgeata Drăguș”, care joacă în divizia județeană. Înființată la începutul anilor ’80, echipa a fost susținută de conducerea CAP Drăguș, care întreținea
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
un lider preocupat de întărirea legăturilor sociale și de menținerea modelelor de cooperare la nivelul comunității. Fosta directoare a școlii din sat, lider informal incontestabil al satului, a avut capacitatea de a reînființa și de a menține modelul asociativ al șezătorii, într-o perioadă pe care chiar ea o caracterizează ca fiind una a profundei diminuări a coeziunii între membrii comunității. Preotul, de cinci ani venit în sat, „inventează tradiții” și sporește, în cadrul unor acte rituale, numărul contactelor sociale bazate pe
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
antisociale sau să se atârne de dorința de a se afilia unui grup”. 23. Estimați poziția culturii române pe axa individualism - colectivism. Încercați să vă argumentați punctul de vedere. Gândiți-vă, de pildă, la: relațiile de familie (familia extinsă), hora/șezătoarea/apartamentul de bloc, prietenia/amiciția; la expresii cum ar fi noi și-ai noștri; aveți-vă ca frații; a fi în rândul lumii; a urma calea bătută; la proverbe, cum ar fi Ajută-ți părinții că și ei te ajută
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
de la mână”, s-au „ajutat unul pe altul”, și-au dat „o mână de ajutor” sau „au făcut clacă unii pentru alții”), mâncarea și obiectele date de pomană au fost o formă de ajutor pentru cei săraci din sat; biserica, șezătoarea, hora, cârciuma a fost spațiul de apropiere sufletească - aici se consumau evenimentele importante din viața comunității, se împărtășeau emoțiile, se deprindeau meșteșugurile, se petrecea. Prezența în aceste spații era forma de participare la viața comunității. Colectivitatea îl sancționează pe cel
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
stă (6); școală (6); ședere (6); picior (5); stai (5); suport (5); tare (5); așezare (4); confortabil (4); înalt (4); jilț (4); mare (4); pat (4); picioare (4); rotile (4); rupt (4); a sta jos (4); stabilitate (4); stricat (4); șezătoare (4); tron (4); 4 picioare (3); cu rotile (3); liniște (3); rege (3); relax (3); șezi (3); stau (3); vechi (3); așez (2); așeza (2); așezămînt (2); bază (2); de birou (2); bucătărie (2); cameră (2); computer (2); cursuri (2
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
a privi; rămîne; reședință; larînd; rotile; rural; sat; saună; scaunul; sectă; serviciu; sfert; somn; pespate; spate; spunînd; a sta la sfat; a sta timpul în loc; stabilitate; stagna; stai; static; statornic; statornicie; staționa; stau; stă degeaba; stopare; suspans; șa; șa (cal); șezătoare; șezlong; șosea; taifas; timp; timpul; trist; TV; umbla; la umbră; unu; vara; a vedea; vine; zadarnic (1); 804/190/51/139/0 și: sau (71); cu (63); ce (41); dacă (39); conjuncție (31); împreună (29); iar (28); încă (26); dar
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
justa apreciere a valorii școlarilor” făcută prin clasificarea realizată de ei înșiși, judecarea faptelor elevilor de un tribunal școlar, îndeplinirea unor însărcinări publice încredințate elevilor pentru a asigura bunul mers al clasei, organizarea unor comitete școlare pentru a desfășura serbări, șezători, pentru a încropi biblioteci școlare - iată „acțiuni” care contribuiau la dezvoltarea „solidarității umane”. Se cerea, din partea profesorilor, să „născocească” mijloace variate pentru a „provoca” învățarea socială prin „momente trăite”. Această „organizare activistă” a vieții clasei și școlii contribuia la formarea
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
formarea unui comportament participativ, la dobândirea competenței în abordarea fenomenelor sociale. În diferite numere ale publicației Seminarului sunt inserate rapoarte de activitate ale elevilor privind îndeplinirea obligațiilor lor referitoare la curățenia școlii, igiena elevilor, activitatea artistică, culturală, practică, desfășurarea unor șezători sau întreceri sportive. Iată, în nr. 5/1927 al Buletinului se publică rapoarte asupra „activității practice” a elevilor (cartonaj, împletituri din sfoară, modelaj, tâmplărie) în atelierele școlii, cum sunt legătoria de cărți și cizmăria. Echipa de electricieni raportează despre montarea
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
s-au procurat 20.813 de volume, 3231 de obiecte de muzeu, s-au împărțit țăranilor 35.637 de cărți de popularizare, s-au prezentat în fața oamenilor din sat 597 de piese de teatru, s-au ținut 5.628 de șezători, 3.004 de serbări, s-au înființat 344 de școli noi. Contactul cu satul a inspirat teze de doctorat, au fost studiate și monografiate 626 de localități. Valoarea științifică, etică, pedagogică a experienței realizate de D. Gusti prin Serviciul Social
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
la îndemâna poporului, iar învățătorul un „apostol cultural al neamului”. El a lărgit funcțiile școlii, prevăzând-o cu noi arii de activitate: cursuri pentru adulți, în vederea combaterii analfabetismului la sate; bibliotecă rurală, cuprinzând atât cărți pentru școlari, cât și pentru adulți; șezători culturale, organizate de învățători cu elevii, vizând atât educația artistică, muzicală, literară și fizică a acestora, cât și educația patriotică și culturală a adulților; cercuri culturale și conferințe populare pentru cultura adulților; organizarea de obști, cooperative și bănci populare pentru
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
ocupații (apicultură, sericicultură), construcții edilitare, înființarea unui atelier pentru reparația mobilierului, îngrijirea patrimoniului cultural al comunei, excursii, înființarea bibliotecilor individuale, îmbogățirea bibliotecii căminului cultural, păstrarea și promovarea portului local, a jocului și cântecului popular românesc, o bogată activitate artistică (teatru, șezători), înființarea muzeului sătesc, înfăptuiri de interes obștesc (dispensar, plantație cu 350 pomi fructiferi), culegere de folclor local etc. Cea mai mare realizare a fost însă „încadrarea satului la acțiunile școalei”, formarea unui curent de opinie în favoarea programului propus de școală
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
scenă permanentă pentru teatru școlar și sătesc, un aparat cinematografic, proprietatea căminului, achiziționat prin „donațiunile” unor intelectuali și instituții, s-a organizat „o echipă de sport”, s-au pus bazele unui muzeu. În fiecare duminică s-au ținut întruniri și șezători, programul fiecărei întâlniri fiind următorul: apelul membrilor, o lecție publică (istorie, geografie, instrucție civică), știri din țară și străinătate, discuții asupra nevoilor locale și a măsurilor ce trebuie luate. Iar în final: „împărțirea de cărți în mod gratuit”, cărți dăruite
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
lui D. Gusti, sau de diferite ministere și instituții. Chiar din primul an, biblioteca număra 568 de volume, cele mai multe broșuri de popularizare a cunoștințelor folositoare din domeniul agriculturii, sănătății etc. Se încurajau însă și lecturile din lucrări de beletristică, la șezători s-au făcut lecturi din Popa Tanda de Ion Slavici și Amintiri din copilărie de Ion Creangă. S-a urmărit, de la început, aspectul economic, înființându-se o Casă de Economie pe lângă cămin. În bugetul pe 1927 s-au prevăzut premii
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]