779 matches
-
terenurile neproductive limitrofe, acest lucru constituind o sursă de poluare a aerului, solului și apelor de suprafață. Surse de poluare, de producere a molimelor reprezintă și cimitirele prezente în intravilan (Chișcăreni,Hălceni, Mitoc) sau în imediata apropiere a zonelor locuite (Șipote, Iazu - Vechi). Astfel, în ceea ce privește poluarea aerului, principalii poluatori de pe teritoriul comunei Șipote sunt :Centrul de Vinificare, atelierele mecanice, sectoarele zootehnice, morile și brutăriile (amplasate în intravilan),cu atât mai mult cu cât acestea din urmă funcționează după tehnologii învechite. La
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
solului și apelor de suprafață. Surse de poluare, de producere a molimelor reprezintă și cimitirele prezente în intravilan (Chișcăreni,Hălceni, Mitoc) sau în imediata apropiere a zonelor locuite (Șipote, Iazu - Vechi). Astfel, în ceea ce privește poluarea aerului, principalii poluatori de pe teritoriul comunei Șipote sunt :Centrul de Vinificare, atelierele mecanice, sectoarele zootehnice, morile și brutăriile (amplasate în intravilan),cu atât mai mult cu cât acestea din urmă funcționează după tehnologii învechite. La acestea se adaugă și zonele periferice pe care se depozitează, necontrolat, deșeuri
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
a activităților antropice . Astfel, pe versanții de la Chișcăreni, Iazu - Vechi, Iazu - Nou, precum și zona cuprinsă între drumul județean și Valea Miletinului, la Hălceni, solurile sunt afectate de eroziuni de suprafață și de adâncime,precum și de alunecări de teren. Între satele Șipote și Chișcăreni, între trupurile izolate ale satului Iazu - Vechi și la vest de satul Iazu -Nou, solurile sunt supuse fenomenelor de băltire. Excesul de umiditate și salinizarea ce afectează solurile din zonă sunt importanți factori naturali de degradare, necesari a
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
de platforme organizate de depozitare a gunoaielor și nici de zone de gospodărire comunală sau un sistem organizat de salubritate, aceste deșeuri menajere, de origine biologică și, respectiv, de natură industrială sunt depozitate neorganizat, pe terenuri neproductive. Pe teritoriul comunei Șipote nu s-au semnalat suprafețe împădurite a căror calitate să fie afectată de poluare. Cea mai mare importanță ecologică o reprezintă cele 30 ha de pădure, existente pe teritoriul comunei Șipote. Valoroasă prin importanța sa ecologică și, totodată, un potențial
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
sunt depozitate neorganizat, pe terenuri neproductive. Pe teritoriul comunei Șipote nu s-au semnalat suprafețe împădurite a căror calitate să fie afectată de poluare. Cea mai mare importanță ecologică o reprezintă cele 30 ha de pădure, existente pe teritoriul comunei Șipote. Valoroasă prin importanța sa ecologică și, totodată, un potențial de agrement o reprezintă pădurea Mitoc. Această pădure are o influență pozitivă în special,asupra aerului din zonă. V.2. Măsuri de combatere a degradării, de protecție și conservare a mediului
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
special,asupra aerului din zonă. V.2. Măsuri de combatere a degradării, de protecție și conservare a mediului În raport cu intensitatea disfuncționalităților sunt necesare măsuri de protecție, pentru a stopa, îndeosebi, degradarea solurilor, a apei, a vegetației. Astfel, pe teritoriul comunei Șipote sunt mai mult decât necesare lucrări de combatere a degradării solurilor,ca urmare a activităților antropice și a unor fenomene naturale. Pentru aceasta e necesară întreținerea și menținerea în stare de funcționare a lucrărilor agrosilvice pentru fixarea terenului, combinate cu
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
Pentru aceasta e necesară întreținerea și menținerea în stare de funcționare a lucrărilor agrosilvice pentru fixarea terenului, combinate cu măsuri hidrotehnice. Pentru solurile afectate de degradare prin exces de umiditate e necesară asanarea/drenarea bălților din zona cuprinsă între satele Șipote și Chișcăreni, între trupurile izolate ale satului Iazu -Vechi, precum și zona cuprinsă între drumul județean și Valea Miletinului la Hălceni. Pentru solurile afectate de eroziuni de suprafață și de adâncime e necesară plantarea zonelor de versant unde se manifestă alunecări
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
ghiocelul ( Galeanthus nivalis), încadrându-se în categoria de vulnerabilitate „V” (vulnerabil). Punerea în practică a pachetului de măsuri de mai sus și respectarea legislației de mediu va aduce în următorii ani schimbări vizibile ale calității factorilor de mediu din comuna Șipote. În privința monumentelor istorice, pe lista C.N.M.I. figurează la capitolul ―Monumente istorice și de arhitectură”,și satul Șipote din comuna Șipote:Curtea boierească;Biserica Sf. Ioan cel Nou (1507), cu refaceri parțiale în sec. XVIII;ruinele curții Luca Arbore (sec.XV
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
măsuri de mai sus și respectarea legislației de mediu va aduce în următorii ani schimbări vizibile ale calității factorilor de mediu din comuna Șipote. În privința monumentelor istorice, pe lista C.N.M.I. figurează la capitolul ―Monumente istorice și de arhitectură”,și satul Șipote din comuna Șipote:Curtea boierească;Biserica Sf. Ioan cel Nou (1507), cu refaceri parțiale în sec. XVIII;ruinele curții Luca Arbore (sec.XV). În această listă pot fi incluse și ruinele curții boierești de la Hălceni, precum și clopotnița de la Chișcăreni. Pe
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
sus și respectarea legislației de mediu va aduce în următorii ani schimbări vizibile ale calității factorilor de mediu din comuna Șipote. În privința monumentelor istorice, pe lista C.N.M.I. figurează la capitolul ―Monumente istorice și de arhitectură”,și satul Șipote din comuna Șipote:Curtea boierească;Biserica Sf. Ioan cel Nou (1507), cu refaceri parțiale în sec. XVIII;ruinele curții Luca Arbore (sec.XV). În această listă pot fi incluse și ruinele curții boierești de la Hălceni, precum și clopotnița de la Chișcăreni. Pe teritoriul comunei Șipote
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
Șipote:Curtea boierească;Biserica Sf. Ioan cel Nou (1507), cu refaceri parțiale în sec. XVIII;ruinele curții Luca Arbore (sec.XV). În această listă pot fi incluse și ruinele curții boierești de la Hălceni, precum și clopotnița de la Chișcăreni. Pe teritoriul comunei Șipote nu sunt în prezent instituite zone de protecție. Cap. VI. CONCLUZII La capătul unui constant efort de analiză a raporturilor dintre mediul natural, populație și economie, în cadrul comunei Șipote putem desprinde următoarele concluzii: Condițiile naturale favorabile vieții ( solurile fertile, pășunile
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
curții boierești de la Hălceni, precum și clopotnița de la Chișcăreni. Pe teritoriul comunei Șipote nu sunt în prezent instituite zone de protecție. Cap. VI. CONCLUZII La capătul unui constant efort de analiză a raporturilor dintre mediul natural, populație și economie, în cadrul comunei Șipote putem desprinde următoarele concluzii: Condițiile naturale favorabile vieții ( solurile fertile, pășunile bogate, apa Miletinului, formele de relief colinar) au permis constituirea unei comunități umane încă din Preistorie. Descoperirile arheologice atestă o locuire neîntreruptă pe teritoriul actual al comunei Șipote începând
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
comunei Șipote putem desprinde următoarele concluzii: Condițiile naturale favorabile vieții ( solurile fertile, pășunile bogate, apa Miletinului, formele de relief colinar) au permis constituirea unei comunități umane încă din Preistorie. Descoperirile arheologice atestă o locuire neîntreruptă pe teritoriul actual al comunei Șipote începând din Paleolitic, iar la mijlocul secolului al XV-lea (18 februarie 1445) apare prima mențiune documentară asupra satului reședință. Capitolul despre populație cuprinde analiza componentelor demografice cu evoluția sau involuția lor, cu factorii care le influențează. Analiza populației comunei
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
începând din Paleolitic, iar la mijlocul secolului al XV-lea (18 februarie 1445) apare prima mențiune documentară asupra satului reședință. Capitolul despre populație cuprinde analiza componentelor demografice cu evoluția sau involuția lor, cu factorii care le influențează. Analiza populației comunei Șipote evidențiază o evoluție fluctuantă în timp, care urmează în general, linia modificărilor economice și sociale din viața localității. Transformările demografice de după 1989 pun în evidență importante modificări privitoare la ritmul de creștere a populației și la relativa îmbunătățire a situației
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
poate constitui unul din factorii favorizanți în dezvoltarea comunei, chiar dacă poziția geografică a acesteia nu este una ideală, manifestându-se o anumită perifericitate (comuna fiind situată la limita nordică a județului Iași). Nu trebuie neglijate nici resursele agricole ale comunei Șipote, care fac obiectul capitolului „Viața economică”, agricultura fiind principalul mijloc de subzistență a locuitorilor comunei. În plan agricol s-ar cuveni o dezvoltare a culturii plantelor si zootehniei, în mai mare măsură, având în vedere specificul pedoclimatic favorabil pentru anumite
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
protecției și conservării mediului) și face o serie de propuneri pentru rezolvarea acestora. În acest mod se urmărește modernizarea localității prin preluarea beneficiilor orașului, atât cât este posibil, dar și punerea în valoare a spațiului și patrimoniului rural al comunei Șipote. În prezent, perioada de tranziție și redresare economică se reflectă asupra tuturor aspectelor socio- economice.
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
-ncărcat di añi apuagârți chinetlu, / Prit cheari sturnăroasi mași izvurlu, șcretlu, / Suschiră și-nviseadză cupii picurărești...” (Bană astimtă). Și într-o transpunere liberă: „Pustiul doarme pe munții aromânilor / Și încărcate de vremi, dorm și pădurile de pini, / Prin întunecoase pripoare doar șipotul biet / suspină visând și el la turme de mioare...” (Viață stinsă). Alte poeme, cele mai multe studii politice sau cu caracter istoric, amintirile și câteva texte eseistice au fost încredințate fratelui său, Carol Papanace, care le-a publicat în țară, după 1989
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288675_a_290004]
-
al metamorfozelor perpetue: „pe ghergheful Înalților cedri se urzește brocartul poemului”, „visul plăpînd ia forma zăpezilor din zboruri”, „frunzele sunt fluturii verzi adormiți În cuvinte”, „elanul se imprimă În arbore și-n slovă”, „cu un toiag Învie În literă un șipot”, „e seva care urcă În glas și În tulpină”; poetul e Îndemnat să „ridice luna” și să „onduleze nisipul”, „cad În cerneală cheile destinului”, „În glas se-ntorc ținuturi”, pictorul „cu un deget atinge oceanul cu o mînă tăcerea / din
[Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
mai frecvente. De foarte multe ori, miraculoase mutații se petrec „precum la atingerea baghetei” (Brățara nopților), a „nuielei fermecate” („Ca o nuia fermecată privirea peste pianul colinei” - Zodiac, XI) sau a „toiagului” magic („Cu un toiag Învie În literă un șipot” - Zodiac, III). Tot ce se poate deștepta, prin atingere, izbire, deschidere, răscolire etc. viața secretă, amorțită, a lucrurilor se bucură de atenția poetului, pentru care acestea devin, În consecință, surse de energie sonoră, muzicală (clape, strune, arcușuri), de ecouri așteptate
[Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
finalul cunoscutei secvențe (XI) a tipografiilor: „Tipografii, / Cutii pentru bijuteriile visului / Evantalii de ape / Glastre pentru buruiana inimii sălbatecă / Oglinzi În care imaginea sufletului se adună /.../ Cărțile sunt Încă umede de sărutul mașinelor /.../ Cărțile vin pe buzele mele ca toate șipotele / Ca toate păsările / Cărțile: cîte lacăte la poarta de stejar a solitudinii / Cărțile: cîte trepte spre ferestruica deschisă nevăzutului”... Urmînd imediat Brățării nopților, Zodiac indică deja - deși menținînd Încă multe „barochisme” de pînă acum, Începutul unei anumite degajări de supraîncărcarea
[Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
sud-est de actualele sate Vatra și Hudești, la intersecția drumurilor care vin din cele două sate, în apropiere de locul numit „La brazdă. Suprafața acestei așezări este de aproximativ 10 ha, terenul are o înclinație spre sud-est, este în apropierea șipotului de la Cresneanu și nu departe de apa Bașeului. Așezarea neolitică de aici poate fi considerată leagănul apariției celor două sate-Hudești și Vatra-care cu timpul s-au tras tot mai mult către pădure. în partea de nord a acestei așezări s-
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
în trecut, în aval de iezăturile de la Bașeu și Axinte, unde în timpul verii se scăldau băieții din satele învecinate. Toponimul vine de la gluboco(slav)-adânc. Budăi(La Budăi) îloc situat în partea de sud, lângă iazul Axinte, unde exista un șipot amenajat într-un trunchi de copac. Pârâul se varsă în iazul Axinte. Burăchioaia-teren arabil în lunca Prutului la vest de satul Baranca. Numele vine de la soția unui locuitor numit Burache. Buțincu (La Buțincu)tarla de teren arabil în partea de
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
Pâraiele Cucului-mai multe pârâiașe care izvorăsc din pădurea Floroi și se varsă în Pârâul Floroi. Pârâul Ursoiu-izvorăște din Pădurea Ursoaia, are o lungime de 3 km., se unește cu Pârâul Floroi în mijlocul satului Alba și se varsă în Bașeu. Pârâul Șipotului - pârâu ce izvorăște din satul Mlenăuți. La izvoare sunt amenajate țevi de metal prin care curge apa, de unde îi vine și numele. Pârâul Morii-izvorăște din apropierea satului Stânca, având o lungime de 1,5 km. Pe cursul său a existat o
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
loc și care apare menționat în Catagrafia de la 1774. Șesul Movilei-loc situat în partea de sud-vest a satului Alba. Pe acest șes se află Movila care marchează hotarul dintre comuna Hudești și satul Comănești. Șes înseamnă loc neted, larg, neinundabil. Șipote (La Șipot)-locuri din centrul satelor Hudești, Mlenăuți, Vatra, și Alba unde există izvoare puternice amenajate cu țevi de metal, cu uluce de lemn sau treuci de beton pentru adăpatul vitelor și pentru spălatul rufelor în trecut. Șipot este toponim
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
care apare menționat în Catagrafia de la 1774. Șesul Movilei-loc situat în partea de sud-vest a satului Alba. Pe acest șes se află Movila care marchează hotarul dintre comuna Hudești și satul Comănești. Șes înseamnă loc neted, larg, neinundabil. Șipote (La Șipot)-locuri din centrul satelor Hudești, Mlenăuți, Vatra, și Alba unde există izvoare puternice amenajate cu țevi de metal, cu uluce de lemn sau treuci de beton pentru adăpatul vitelor și pentru spălatul rufelor în trecut. Șipot este toponim de origine
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]