1,462 matches
-
putorius"), viezure ("Meles meles"), liliacul pitic ("Pipistrellus pipistrellus"), liliacul cu picioare lungi (Myotis capaccinii), liliacul mic cu potcoavă (Rhinolophus hipposideros); Reptile și amfibieni: șarpele de alun ("Coronella austriaca"), șarpele orb ("Anguis fragilis"), șopârlă de câmp ("Lacerta agilis"), gușter ("Lacerta viridis"), șopârla de ziduri ("Podarcis muralis"), năpârcă ("Natrix natrix"), ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata"), tritonul comun transilvănean ("Triturus vulgaris"), brotacul-verde-de-copac ("Hyla arborea"), broasca-roșie-de-pădure ("Rana dalmatina"), broasca râioasă brună (Bufo bufo); Nevertebrate: melc de livadă ("Helix pomatia"), fluturi din speciile: ("Euphydryas aurinia, Lycaena dispar, Maculinea
Măgurile Băiței () [Corola-website/Science/331305_a_332634]
-
Kentrosaurus aethiopicus" e considerată singura specie. Când Hennig a numit noul său stegosaurid, el a ales să sublinieze vasta armură dermică în numele generic al speciei. Din greacă kentron / κέντρον, care înseamnă "vârf ascuțit" sau "ghimpe", și sauros / σαῦρος care înseamnă "șopârlă", Hennig a creat Kentrosaurus (/ ˌkɛntrɵsɔrəs / Ken-Tro-sawr-əs), adăugând aethiopicus la numele ștințific, pentru a indica proveniența din Africa. Kentrosaurus a fost descris de către Edwin Hennig în 1915, dar la scurt timp, o controversă a apărut în legătură cu numele său, care este foarte
Kentrosaurus () [Corola-website/Science/324999_a_326328]
-
sănișoara, leurda, slăbănogul) și multe specii din floră de primăvară (pâștița, floarea paștelui, găinușe, brebenei, vioreaua). Fauna este diversificata în specii de: mamifere (lupul, mistrețul, vulpea, căprioara, iepurele, veverița, viezurele), păsări (mierla, gaița, pițigoiul, privighetoarea, grangurele, ciocănitoarea, fazanul) și reptile (șopârla de câmp, șarpele orb, gușterul, broască). Fauna apelor este reprezentată de diferite specii de pești (păstrăvul, lipanul, mreana, cleanul, scobarul) și păsări de apă (rate, lișițe) Istoria prezenței umane pe teritoriul județului se pierde în negura vremurilor. Cel mai vechi
Județul Sălaj () [Corola-website/Science/296667_a_297996]
-
sau sauropodele (sauro- + -pod, "picior de șopârlă"), este un infraordin al saurischienilor. Ei au avut gâtul foarte lung, cozi lungi, capete mici (în raport cu restul corpului), si picioare foarte groase. Sauropodele sunt remarcabile pentru dimensiunile enorme ale unor specii, grupul incluzând cele mai mari animale care au trăit
Sauropoda () [Corola-website/Science/324865_a_326194]
-
dinozaurilor (exceptând păsările), au dispărut la sfârșitul Cretacicului. Resturi fosilizate de sauropozi au fost găsite pe fiecare continent, inclusiv în Antarctica. Numele a fost inventat de O.C. Marsh în 1878, și este derivat din limba greacă, înseamnând "picior de șopârlă". Sauropodele (sau sauropozii) sunt unul dintre grupurile cele mai cunoscute de dinozauri, datorită dimensiunilor lor mari. Descoperirile fosilelor complete de sauropozi sunt rare. Multe exemplare sunt aproape complet lipsite de cap, vertebre de la coadă și membre. Sauropodele au fost animale
Sauropoda () [Corola-website/Science/324865_a_326194]
-
inimă (de unde a primit și numele), care nu au putut fi identificați, dincolo de faptul că proveneau de la o reptilă mare, necunoscută anterior. Owen a crezut că Cetiosaurus a fost o reptilă marină gigant, legată de crocodilii moderni (numele său înseamnă "șopârlă balenă"). Un an mai târziu, când Owen a inventat numele Dinosauria, nu a inclus Cetiosaurus și Cardiodon în acest grup. În 1850, Gideon Mantell a recunoscut natura dinosauriană a mai multor oase atribuite lui Cetiosaurus de către Owen. Mantell a observat
Sauropoda () [Corola-website/Science/324865_a_326194]
-
a numit Diplodocus. Pe baza aceastei descoperiri, Marsh a creat un grup nou care să conțină Diplodocus, Cetiosaurus și rudele lor, pentru a le diferenția de celelalte grupuri majore de dinozauri. Marsh a numit acest grup "Sauropoda", sau "picioare de șopârlă". Clasificarea sauropodelor s-a stabilizat în mare parte în ultimii ani, deși există încă unele incertitudini, cum ar fi plasarea lui Euhelopus, Haplocanthosaurus, Jobaria și Nemegtosauridae. Cladogramă după o analiză prezentată de către Sander și colegii săi în 2011.
Sauropoda () [Corola-website/Science/324865_a_326194]
-
vibrațiile indică prezența unei insecte, păianjenul aleargă deasupra apei și o apuca cu chelicerele. Acești păianjeni vânează diferite insecte acvatice sau semiacvative, cei mai mari și mai norocoși prind și pești mici . Prădătorii principali ai păianjenilor pescari sunt păsările și șopârlele. Libelulele, de asemenea, au fost observate capturând păianjeni tineri. Specii de viespi din familia Pompilidae parazitează acești păianjeni. Ele efectuează o înțepătură pentru paraliza păianjenul, apoi depun ouăle în opistosomă. După eclozare, larvele viespei consum păianjenul de viu, din interior
Dolomedes () [Corola-website/Science/319366_a_320695]
-
din ce in ce mai rar. Dintre păsări, cele mai răspândite sunt: cioară, coțofana, graurul, cucul, guguștiucul, sticletele, rândunica, privighetoarea, bufnita, fazan, etc. <br> Fauna acvatică se găsește în pârâul și Baltă Cocioc, se compune din: pești (plătica, lostrița, crapul, roșioara, caras), broaște, șerpi, șopârle. <br> În partea de nord a localității se află amenajată o pescărie, unde se pot întâlni crap românesc și fitofag. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Vărăști se ridică la locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când
Comuna Vărăști, Giurgiu () [Corola-website/Science/300449_a_301778]
-
Upupa epops"), cuc ("Cuculus canorus"), codroș de munte ("Phoenicurus ochruros"), mărăcinar ("Saxicola rubetra"), mărăcinar negru ("Saxicola torquata"), pănțăruș ("Troglodytes troglodytes"), pitulice de munte ("Phylloscopus collybita"); Reptile, amfibieni și pești: vipera ("Vipera berus"), vipera cu corn ("Vipera ammodytes"), balaur ("Coluber jugularis"), șopârla de pădure ("Lacerta praticola"), șopârla de ziduri ("Podarcis muralis"), sălămâzdra de uscat ("Salamandra salamandra"), broască verde de pădure ("Rană esculenta"), ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata"), clean ("Squalius cephalus"), clean mic ("Leuciscus leuciscus"), lipan ("Thymallus thymallus"), păstrăv de munte ("Salmo trutta fario"). În
Cheile Cernei (sit SCI) () [Corola-website/Science/333950_a_335279]
-
codroș de munte ("Phoenicurus ochruros"), mărăcinar ("Saxicola rubetra"), mărăcinar negru ("Saxicola torquata"), pănțăruș ("Troglodytes troglodytes"), pitulice de munte ("Phylloscopus collybita"); Reptile, amfibieni și pești: vipera ("Vipera berus"), vipera cu corn ("Vipera ammodytes"), balaur ("Coluber jugularis"), șopârla de pădure ("Lacerta praticola"), șopârla de ziduri ("Podarcis muralis"), sălămâzdra de uscat ("Salamandra salamandra"), broască verde de pădure ("Rană esculenta"), ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata"), clean ("Squalius cephalus"), clean mic ("Leuciscus leuciscus"), lipan ("Thymallus thymallus"), păstrăv de munte ("Salmo trutta fario"). În arealul sitului este semnalată prezenta
Cheile Cernei (sit SCI) () [Corola-website/Science/333950_a_335279]
-
în comporație cu mărimea corpului. Penajul are un colorit frumos, verde, albastru sau roșu. Cuibăresc în scorburi, crăpături de stânci sau pe malurile apelor und sapă galerii pentru cuib. Speciile mai primitive au fost arboricole și se hrăneau cu insecte, șopârle, rozătoare mici, pe când cele mai evoluate s-au specializat pe vânarea peștilor, pe care-i pândesc de pe un arbore de pe malul apei și îi prind prin plonjare verticală în apă. În România trăiește o singură specie Pescărușul albastru (Alcedo atthis
Alcedinidae () [Corola-website/Science/317731_a_319060]
-
lup cenușiu ("Caniș lupus"), râs ("Lynx lynx"), cerb ("Cervus elaphus"), căprioara ("Capreolus capreolus"), pisica sălbatică ("Felis silvestris"), jder ("Martes martes"), nevăstuica ("Mustela nivalis"), viezure ("Meles meles"), hermelina (Mustelea erminea), veverița ("Sciurus carolinensis"); Reptile și amfibieni: șarpele lui Esculap ("Elaphe longissima"), șopârla de câmp ("Lacerta agilis"), gușter ("Lacerta viridis"), șopârla de munte ("Lacerta vivipara"), năpârca ("Natrix natrix"), vipră ("Vipera berus"), ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata"), tritonul cu creasta ("Triturus cristatus"), salamandra carpatica ("Triturus montandoni"), brotacul-verde-de-copac ("Hyla arborea"), broasca-roșie-de-munte ("Rană temporaria"), broasca-roșie-de-pădure ("Rană dalmatina"); Pești
Cușma (sit SCI) () [Corola-website/Science/331203_a_332532]
-
Cervus elaphus"), căprioara ("Capreolus capreolus"), pisica sălbatică ("Felis silvestris"), jder ("Martes martes"), nevăstuica ("Mustela nivalis"), viezure ("Meles meles"), hermelina (Mustelea erminea), veverița ("Sciurus carolinensis"); Reptile și amfibieni: șarpele lui Esculap ("Elaphe longissima"), șopârla de câmp ("Lacerta agilis"), gușter ("Lacerta viridis"), șopârla de munte ("Lacerta vivipara"), năpârca ("Natrix natrix"), vipră ("Vipera berus"), ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata"), tritonul cu creasta ("Triturus cristatus"), salamandra carpatica ("Triturus montandoni"), brotacul-verde-de-copac ("Hyla arborea"), broasca-roșie-de-munte ("Rană temporaria"), broasca-roșie-de-pădure ("Rană dalmatina"); Pești: mreana vânata ("Barbus meridionalis"), zglăvoaca ("Cotus gobio"), porcușorul
Cușma (sit SCI) () [Corola-website/Science/331203_a_332532]
-
1834, Insula Lord Howe era deja locuită de coloniști care trăiau din comerțul cu navele aflate în trecere. Odată cu europenii, au sosit aici și șobolanii, care au înotat până la țărm de pe corabiile naufragiate. Pe insulă au găsit hrană din abundență - șopârle, păsări, insecte, care nu se puteau apăra împotriva lor; astfel șobolanii au distrus cinci specii de păsări și au adus în pragul extincției rase unice de șopârle gecko și scincus officinalis, precum și unele insecte-bețigaș. Dar Piramida lui Ball, aflată la
Piramida lui Ball () [Corola-website/Science/332007_a_333336]
-
înotat până la țărm de pe corabiile naufragiate. Pe insulă au găsit hrană din abundență - șopârle, păsări, insecte, care nu se puteau apăra împotriva lor; astfel șobolanii au distrus cinci specii de păsări și au adus în pragul extincției rase unice de șopârle gecko și scincus officinalis, precum și unele insecte-bețigaș. Dar Piramida lui Ball, aflată la aproximativ 20 km sud de Insula Lord Howe, a rămas intactă. Ambarcațiunile îi dau ocol, în vreme ce pasagerii o admiră cu uimire. Păsările nu sunt însă intimidate de
Piramida lui Ball () [Corola-website/Science/332007_a_333336]
-
carolinensis"), iepure de câmp ("Lepus europaeus"), pârș ("Glis glis"); fâsă de pădure ("Anthus trivialis"), șoimul rândunelelor ("Falco subbuteo"), brumăriță de pădure ("Prunella modularis"), mugurar ("Pyrrhula pyrrhula"), vânturel roșu ("Falco tinnunculus"); șarpele de alun ("Coronella austriaca"), șarpe de casă ("Natrix natrix"), șopârlă de câmp ("Lacerta agilis"), broasca roșie de munte ("Rana temporaria"), broască râioasă brună ("Bufo bufo"), broasca verde de pădure ("Rana esculenta"); clean ("Squalius cephalus"), boiștean ("Phoxinus phoxinus"), zglăvoc ("Cottus gobio"), moioagă ("Barbus meridionalis petenyi"). Printre speciile de plante care vegetează
Aninișurile de pe Tărlung () [Corola-website/Science/330019_a_331348]
-
șoarece ("Myotis blythii"), liliacul comun ("Myotis myotis"), pârșul cu coada stufoasă ("Dryomys nitedula"), chițcanul de câmp ("Crocidura leucodon"), chițcanul de apă ("Neomys fodiens"), chițcanul mic de apă ("Neomys anomalus"). Reptile și amfibieni: șarpele de alun ("Coronella austriaca"), gușter ("Lacerta viridis"), șopârla de ziduri ("Podarcis muralis"), vipera cu corn ("Vipera ammodytes"), șopârla de munte ("Lacerta vivipara"), vipră ("Vipera berus"), ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata"), broască râioasă verde ("Bufo viridis"), broasca roșie de munte ("Rana temporaria"), broasca mare de lac ("Rana ridibunda") și tritonul de
Bârzavița () [Corola-website/Science/325758_a_327087]
-
stufoasă ("Dryomys nitedula"), chițcanul de câmp ("Crocidura leucodon"), chițcanul de apă ("Neomys fodiens"), chițcanul mic de apă ("Neomys anomalus"). Reptile și amfibieni: șarpele de alun ("Coronella austriaca"), gușter ("Lacerta viridis"), șopârla de ziduri ("Podarcis muralis"), vipera cu corn ("Vipera ammodytes"), șopârla de munte ("Lacerta vivipara"), vipră ("Vipera berus"), ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata"), broască râioasă verde ("Bufo viridis"), broasca roșie de munte ("Rana temporaria"), broasca mare de lac ("Rana ridibunda") și tritonul de munte ("Triturus alpestris") . Specii de păsări protejate (enumerate în anexa
Bârzavița () [Corola-website/Science/325758_a_327087]
-
Fund în anul 2005 să declare lacul ca un lac amenințat din punct de vedere ecologic. Crocodilul de Nil a fost complet exterminat din lacul Victoria. aici continuă însă să trăiască numeroși varani, excelenți înotători care amintesc de niște mari șopârle preistorice. Lacul Victoria este un adevărat paradis pentru cercetătorii care se ocupă cu studiul fluturilor și altor insecte.
Lacul Victoria () [Corola-website/Science/304051_a_305380]
-
stâncărie (rogoz verde, floare de colț). În trăiesc numeroase animale sălbatice: urs, mistreț, cerb, râs, vulpe, jder, veveriță, pisică sălbatică, capră neagră. Păsările sunt reprezentate prin vultur, acvilă de munte, uliu, privighetoare, cinteză, scatiu, iar reptilele prin vipera comună și șopârla de munte (Lacerta vivipara).
Masivul Ciucaș () [Corola-website/Science/306403_a_307732]
-
razele X și gamma, generate de temperatura extremă dominantă în vecinătatea găurii negre alimentată continuu de către discul său de acreție. Primul blazar a fost descoperit în 1968. Astronomii au detectat un semnal cu provenind de la un obiect straniu din constelația Șopârla, cunoscut atunci sub numele de BL Lacertae, luat (în mod eronat) drept o stea variabilă. Acest blazar este unul dintre cele mai apropiate de Terra, la o distanță de 900 de milioane de ani-lumină.
Blazar () [Corola-website/Science/332907_a_334236]
-
mari și puternici, maronii la culoare și suprafața granulată. Masculii sunt mai mari și dinți de pe pieptini (organe senzoriale) sunt mai numeroși. În sălbăticie, scorpionul imperial se hrănesc, în primul rând, cu termite. El este cunoscut consumând șoareci mici și șopârle. Scorpionul imperial sapă galerii subterane cu ajutorul primelor două perechi de picioare. O vizuină poate fi mai mult decât un tunel sub o piatra, ea poate avea o adâncime de metri. În sălbăticie, acești scorpioni pătrund în mușuroaiele termitelor și zidesc
Scorpion imperial () [Corola-website/Science/319349_a_320678]
-
Spre deosebire de alte insectivore, erinaceidele hibernează în sezonul rece; atunci, bătăile inimii scad de la 188/minut la numai 21/minut. Trăiesc prin păduri, tufișuri, parcuri urbane, stepe și deșert. Se hrănesc mai ales cu insecte, râme, moluște (melci, limacși) , broaște, reptile (șopârle, șerpi), uneori pui și ouă ale păsărilor care cuibăresc pe sol (prepelițe și fazani), șoareci, vătui, hoituri, ocazional - jir, ghindă, păstăi, prune, mere. În genere, sunt animale folositoare. Sunt răspîndite în Africa, Europa și Asia, spre nord până la limita pădurilor
Erinaceide () [Corola-website/Science/332717_a_334046]
-
glandarius"), mierla ("Turdus merula"), cioară de semănătura ("Corvus frugilegus"), rândunica ("Tachycineta bicolor"), vrabie ("Passer domesticus"), cuc ("Cuculus canorulus"), cinteza ("Fringilla coelebs"), uliu-păsărar ("Accipiter nisus"); Reptile și amfibieni: vipera cu corn ("Vipera ammodytes"), șarpele de alun ("Coronella austriacă"), năpârca ("Anguis fragilis"), șopârla de câmp ("Podarsis laurica"), broasca-țestoasă de uscat ("Testudo hernmanni"), broască țestoasă de baltă ("Emys orbicularis"), ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata"), tritonul cu creasta ("Triturus cristatus"), brotacul verde de copac ("Hyla arborea"), salamandra ("Salamandra salamandra"). În vecinătatea parcului se află numeroase obiective de
Geoparcul Platoul Mehedinți () [Corola-website/Science/327238_a_328567]