899 matches
-
rășcovii sau pânișoarele pe plită, pândeam până bureții lăsau un fel de zeamă în pălăria lor, pe care eu o sorbeam repede repede, ca să nu mi-o ia sora-mea înainte. După ce mâncam asemenea bucate gustoase, ieșeam afară, mergeam în șopronul cu lemne, luam toporul și începeam să desfac buturuga adusă, în bucăți-bucăți, mai mari sau mai mici, pe care le stivuiam în grămadă, după dimensiuni, de unde un braț sau două de lemne le d uceam în casă. La așezam în fața
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
și ivit înaintea noastră s-au recomandat că vin din partea primăriei și a postului de jandarmi. Cel de la primărie s-a și răstit la noi și ne-a impus închirierea - mai bine zis ocuparea, rechiziționarea - unei camere și a unui șopron, ca să fie cazați oameni și cai. ne-a transmis dispoziția, fără nici un fel de comentarii și au plecat. A doua zi ne am și trezit la poartă cu patru soldați germani și doi cai, o rasă cum nu mai văzusem
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
duceam tot cu mai multe lipsuri. Pentru mine și mama a fost un rai în zilele acelea. Mâncam bunătăți pe care nu le-am întâlnit niciodată în viața noastră, de până atunci. De caii pe care îi băgaseră într un șopron aveau grijă și le dădeau fân din belșug, iar ei aveau și ovăz pentru ei și îi alimentau cu dărnicie. Când le-au sosit trenul, despărțirea lor de noi a fost marcată de gesturi de adevărată duioșie, semn că ne
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
vântului, fie din motivul că era secetă. Mă uit în grajd - vaca nu, vițelul nici el, în coteț porcul lipsea, în coteneața păsărilor doar cele trei găin i dădeau să iasă în ogradă, ca să se hrănească. m-am îndreptat spre șopronul unde țineam lemnele de foc. Ca să mi domolesc nervii, să mă temperez deci, am pus mâna pe top or și am început să sparg câțiva butuci, lemne de foc pe ntru mama, corect - pentru noi amândoi. Apoi, m-am dus
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
tot nimic și în mine a început să se strecoare puțină teamă în fața ferestrelor negre și a tăcerii. Nu aveam unde dormi, nu-mi rămânea decât drumul întoarcerii. Dar sania pentru care venisem? Să fie în pod, să fie în șopron? Pe întuneric, bâjbâind, o găsesc în podul șopronului, o leg cu un capăt de frânghie luat de nu știu unde, mai bocănesc de câteva ori pe la geamuri și, cu regretul lucrului neisprăvit, apuc drumul pe întoarcere, de data asta pentru a scurta
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]
-
se strecoare puțină teamă în fața ferestrelor negre și a tăcerii. Nu aveam unde dormi, nu-mi rămânea decât drumul întoarcerii. Dar sania pentru care venisem? Să fie în pod, să fie în șopron? Pe întuneric, bâjbâind, o găsesc în podul șopronului, o leg cu un capăt de frânghie luat de nu știu unde, mai bocănesc de câteva ori pe la geamuri și, cu regretul lucrului neisprăvit, apuc drumul pe întoarcere, de data asta pentru a scurta, renunț la șosea și o iau de-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]
-
și de multe ori, cei de pe marginea Hușului, din Corni. Tata meșterea acolo, cu un neamț bătrân, Johan, și la fierărie. Locuința noastră era alcătuită din două odăi și un antreu lung ce se mărginea cu fierăria, în spatele casei un șopron în care, vara, era bucătăria, lângă șopron o salcie mare, nu era gard. În fața casei spre apus se afla clădirea morii, pe lângă moară se strecura, prin ierburi și păpuriș, un pârâiaș. Destul de plin și în timpul verii, mai la vale spre
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]
-
Hușului, din Corni. Tata meșterea acolo, cu un neamț bătrân, Johan, și la fierărie. Locuința noastră era alcătuită din două odăi și un antreu lung ce se mărginea cu fierăria, în spatele casei un șopron în care, vara, era bucătăria, lângă șopron o salcie mare, nu era gard. În fața casei spre apus se afla clădirea morii, pe lângă moară se strecura, prin ierburi și păpuriș, un pârâiaș. Destul de plin și în timpul verii, mai la vale spre răsărit, iazul, lângă iaz, lângă îngrăditura dreptunghiulară
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]
-
să semene la anul pe pământul de colo, de dincolo, de pe deal, din vale, de pe șes, apoi pe cele din jurul casei. Vorbesc o limba plină de regionalisme, condensata fonetic, amestecata parcă cu peisajul specific, în tonul ogrăzii mari și a șoproanelor largi. Peste sunetul vocilor, se suprapune adesea vocea unui nepot venit să-și întâmpine drăgăstos bunicul. El se ridică în capul oaselor, să-l simtă duios. Bunica pregătește grăbita cană cu laptele crud, proaspăt, muls de la vacile din bătătura. Apoi
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
prima celulă de la penitenciar, tot așa Îmi aduc aminte de primul meu companion de roaba, cu care m-am Înțeles perfect cât am lucrat Împreună (vreo zece zile), un cetățean la vreo 40 de ani. De la magazie (de fapt un șopron, care avea numai acoperiș) iau Împreună cu colegul meu roaba, hârlețul și lopată și, după ce normatorul ne fixează porțiunea de pământ ce trebuia s-o lucrăm, colegul meu se oprește, pune hârlețul și lopată În roaba și foarte ceremonios mi se
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
luncii și de mai departe. Bălțile din regiunea aceasta, deși puțin întinse, totuși au destule suprafețe acoperite cu papură și stuf, din care oamenii satelor vecine își îndestulează cea mai mare parte a nevoilor de construcție (acoperișuri de case și șoproane, garduri, perdele, rogojini, coșuri, etc.ă și combustibil. Din peștele prins în apa Prutului ori în bălți și prutețe, oamenii din Drânceni, Leușeni, Râșești, Cioara, Pogănești și Stănilești își completează mari părți din regimul lor alimentar. În epoca marilor revărsări
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
Holban, clucerul Buzdugan, pitarul Micle, Pavel și Teodor Neculau, Mihalache Zott, Dimitrie Manole, Ioan Curuilan, Gheorghe Ghibănescu, Dimitrie Ciușmegiu, Donciu Vasiliu, Costache Buzdugan, Ivanciu Anastasiu, Hriste, Neculai Stan, Ștefan Deniș, Petrache Boldescu, Stoian Gheorghiu și alții, „neguțitori cu tărăbi și șoproane, deși unii se află boieriți”. Avram Aronovici ținea la 27 septembrie 1850 otcupul eratului cântarului de 12 ani, de pe la 1838. În 1847 a luat în otcup și cele două salhanale amplasate pe imașul târgului obligându-se să răspundă anual 5200
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
cu vecina și a venit direct în antreu. A luat bobocul, i-a dat repede apă, l-a pălmuit, dar în zadar. Închidea ochii, gata să-și dea duhul. Fără să stea mult pe gânduri mama l-a dus în șopron, l-a pus pe lemnar și mi-a zis: Ține-l bine de cioc! Să nu-l scapi! Dintr-o singură lovitură, i-a zburat capul peste lemne. Eu cu ochii închiși nedumerită de cele întâmplate, m-am repezit la
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
și-apoi o luai la bifurcația drumului, spre stânga, spre Haraiț. Mătușa avea gospodărie nouă, casă în două table, cu fațadă în flori, acoperită cu țiglă roșie; lângă casă era o șură mare cu grajd, bucătărie de vară și un șopron cu multe acareturi. În grajd avea multe vite și-n ocol păsări, care mai de care mai moțate. Sub streașina șurei o mulțime de cuști pentru porumbei. Cel mai mult însă mă atrăgeau la ei stupii de albine. Aveau dublu
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
că focul a fost pus ca blestem, al unora certați cu legea, cărora tata nu le-a putut mereu intra în voie, cu plata impozitelor. Ograda fiind foarte largă, flăcările nu s-au extins la casă, bucătărie de vară, cotețe, șopron. Cu ajutorul sătenilor care aveau atelaje bune, șura cârciumarului a fost mutată sus pe deal, la noi în curte. Într-o săptămână, meșterii Fârștit și Constantin a Ilenei, ajutați de o echipă de săteni au montat-o la loc, dar am
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
în curte, o dată la două zile fierbeam câte un cazan cu bostani (tăiați bucăți, după ce le scoteam sâmburii). Amestecați cu cartofi și chișleag, alcătuiau o masă bună, chiar dulce. Când dădea frigul, bostanii îi mutam pe aria șurii sau în șopron. La majoritatea le scoteam sâmburii și-i puneam pe niște scânduri la uscat (să aveam în serile lungi de iarnă ce ronțăi). La transfer, avea loc și o riguroasă selecție. Mama își alegea câțiva, cu coaja subțire, pentru plăcinte și
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
am zărit vreo trei puișori mici, gălbiori cu piciorușele în găoace de ou. Am plecat repede în casă să-i spun mamei minunea. Mama nu știa nimic de acest cuibar, nici de cloșcă și puișori. A venit cu mine în șopron și a văzut cu ochii ei ce se întâmplase. Auzi și ea glasurile subțirele ale puișorilor. Mama a luat măsurile de rigoare: am pregătit împreună ceva de mâncare pentru cloșcă (boabe de grâu și firimituri de pâine) și un vas
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
sfârșit de septembrie. O zi minunată de toamnă, cu cer senin și un vântuleț ușor. Numai bună de muncă. Tata ne-a programat pentru culesul merelor și perelor. Mama a pregătit coșurile și gălețile. Eu cu Oltea am scos din șopron scările și le-am dus în livadă. Ilie și Vasile, vecinii noștri, au venit să ne ajute. Au proptit câte o scară de meri și peri, au luat câte o găleată cu toartă și s au urcat atenți în pomi
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
Înghe țat, și un gând nebunesc Îi trecu prin cap. Voia s-o dez groape și s-o aducă acasă... Plecă cu capul descoperit și ochii goi, cu straiul cernit pe care nu-l lepădase de la Înmormântare. Slugile ascunse În șopronul din fundul curții se uitau În urma lui, clătinând din cap cu milă. Trecu, fără să se uite nici În dreapta, nici În stânga, prin curtea Înghețată, peste podeț, și se Îndreptă spre lac. Dincolo de podul cel mare, pe o costișă, se afla
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
părul cărunt apăru În fața ușii. Johannes Îi șopti ceva la ureche și bărbatul se Închină cu smerenie În fața nobilului stăpân, poftindu-i pe Înalții domni să intre. Conrad și minis terialii pășiră Înăuntru, iar ceata slujitorilor se adăposti Într-un șopron de lângă colibă. Se făcuse foarte frig, și după atâtea ceasuri, oamenii Înghețaseră bocnă. Înăuntru era cald și mirosea puternic a fum. Se vedea că gazda se străduise din răsputeri să facă curat. Laița era așter nută cu fân proaspăt și
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
am aflat ce gânduri au și am vrut să vă dau de veste. Au prins sluga pe care o trimisesem cu știre grabnică la Înălțimile Voastre. Veniți cu mine, o singură clipă, dacă aveți bunăvoință... Neidhard Își conduse stăpânul În spatele șopronului, la un stejar uriaș. Acolo, atârnat de o cracă se afla ceva ce odinioară fusese un trup omenesc. Era slujitorul meu credincios. I-au smuls pielea de pe corp până le-a mărturisit unde și de ce l-am trimis. Apoi l-
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
grâu din apropiere, și le spulberă crestele ca pe niște capete îngrozite, cu părul vâlvoiu. Pe ploae mergem înainte, culegând cu cizmele tot noroiul drumurilor fără prund. La satul Plugari, prin umezeală, prin ploae, soldații intră prin ogrăzile sărace, prin șoproanele strâmte, într-un sat nenorocit băntuit parcă nu de mult de o năvălire tătărască, băntuit în adevăr din vechi vremuri de nemila arendașilor și a proprietarilor. Din ploaea și din răceala aceia, flămând și ostenit, când mă văd la lumină
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
lupte. Stăpânitorii de eri erau scoși din bârloguri, alungați pe uliți, împușcați și tăiați. Petliuriștii, inferiori în număr, au părăsit răpede câmpul de luptă. Bolșevicii au pus stăpânire pe oraș și au tras cu boi undeva la adăpost, supt un șopron, cele patru tunuri care le sprijineau acțiunea... Îndată au început, firește, a se face o nouă rânduială. O listă de trădători și suspecți a ieșit la iveală, cu execuțiile de rigoare. Perchezițiile și confiscările au început din nou... Toate aceste
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
cu două sau patru roți; 25 a ghivosî, a presa cu picioarele un obiect, ființă etc cu picioarele; 26 traistă, săculeț; 27 a pune șițe de brad (scânduri subțiri, dranițe); 28 La un sanatoriu; 29 loc unde se depozitează porumbul; șopron, șură; 30 Evenimentele din România anului 1907 nu au avut un caracter revoluționar; 31 autografia-procedeu prin care se reproduce pe piatră litografică sau pe o hârtie specială; 32 a văcsui-a unge încălțămintea cu vacs și a o lustrui; 33
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
a excava și transporta argilă și calcar, a consuma cărbune, petrol ori gaze - nu puține - pentru ardere și, În sfârșit, pentru alt transport; tot atâtea surse de poluare. Iar după ce se face o casă, se adaugă, tot din beton, un șopron, apoi o alee, chiar și cotețul porcului și cușca câinelui. Și, colac peste pupăză, generația următoare, dacă nu chiar și aceea prezentă, va fi nemulțumită: va dărâma și reconstrui; asta, pentru că evoluția e mai rapidă astăzi, iar ceea ce a fost
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]