783 matches
-
pe care goldăneștenii îl cunoșteau de la ostașii Armatei Roșii, pe care aceștia îl făcuseră de nenumărate ori, plesnindu-și sonor în beregată, acolo sus, unde erau cocoțați, în turelă, pe tancurile eliberatoare. Înțeleseră toți și mai cu seamă paharnicul cu ștergar de in și cu busuioc la garafă, care-i turnă de băut, pe dată, o cană gospodărească de horincă, trasă de două ori. Singur Nicanor Galan n-avea astâmpăr deplin în inima lui, nerăbdările mânându-i gândul la pepenii care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
el și vestonul și caftanul vrâstat în dungi late, ca de două degete, nu a bolborosit nici un fel de versete cu binecuvântări, către pleoapa roșie a Răsăritului. A luat, însă, ca orice om de rând, pentru spălat, apă limpede și ștergar nou de bumbac, el mai întâi, și pe urmă Iov, și Koșon, cel tărcat la straie. Tot așa, nu ziseră nimic, nici în capul mesei. Păreau că nici nu văd și nici nu le pasă de puii rumen-aurii, în pielițe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
fiecare zi vorbeam. Tot decada la luna, voi venit paravion și vizitat la Caterina nostra... În Chitul acela, cu rânjet lucitor, încape cât într-un siloz pentru colectat cereale: fote vrâstate cu florile câmpului, cămăși de borangic galben, ca aurul, ștergare de in, lungi de să înconjuri ograda cu ele, velințe de lână vopsită în zeamă de coajă de stejar și în fiertură de lemn roșu de arin... Profetul cerceta cu ochii mijiți și un chimir bătut în mărgele multicolore, care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
a trupului. În Leac Învinsese deja literatura, sufletul Îi era intoxicat, bântuit de un alt demon decât cel al hormonilor. Rareori mai avea nevoie să schimbe bateriile lanternei lui rusești, rareori se mai Îngrijea să-și aducă În așternut un ștergar. Nu mai scria pentru sine, pana lui aparținea deja celor mulți. Mulți și nesățioși, aproape venerându-l pe Leac. Care de-abia mai reușea să-și onoreze publicul. Pornografia e un drog, a Înțeles el Încă de la 13 ani. Și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
-
părul blond tăiat scurt, conform tunsorii regulamentare de recrut, își face de lucru cu o țigară scoasă dintr-unul din nenumăratele buzunare ale salopetei de zbor. Amândoi arborează zâmbete reținute. Lângă ei, pe o masă pătrată, obișnuită, acoperită cu un ștergar alb, un fund uriaș de lemn susține o mămăligă rotundă și aurie ca un soare, din care ies aburi calzi, îmbietori. Mirosul apetisant al sarmalelor din castronul adânc, stropite din belșug cu smântână, poate face marți chiar și glandele salivare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
îmbrobonată. Abia mai suflă și printre buzele întredeschise se strecoară un fir subțire de sânge. E rănit la șold și umăr. Iovuț caută în sacul de merinde după un pansament. Uitase că nu mai avea așa ceva de mult. Scoate un ștergar și presează rana mare de la șold. Își desface vestonul și trage fâșii lungi din poala cămășii. Improvizează un bandaj legat strâns, pe după gât și umeri. Rănitul ridică încet pleoapele și ca prin ceață, ochii lui deslușesc trăsăturile fratele său mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
Actul important ce Încheie perioada celor trei zile este considerat În literatura de specialitate masa ursitoarelor, pregătită de către moașă după un ritual respectat cu strictețe. Ea așează Între ferestre sau În colțul dinspre răsărit al Încăperii masa, acoperită cu un ștergar, sau cu o fată cu cusături ce ,avea rânduite pe ea: trei pâinișoare de făină de grâu unse cu miere, cu trei fire de busuioc, un pahar cu vin, un blid de grâu, brăcirile moașei. Brâul simbolizează ideea de fecunditate
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
plecarea soțului și năruirea palatelor. Fata rămâne singură, plângând. Ioniță le roagă pe prietenele sale, Sf. Vineri, Sf. Miercuri și Sf. Luni, să-i spună fetei cum să procedeze ca să-l găsească. Fata ajunge până la urmă la Sf. Duminică, spală ștergarele și podelele de la biserică, mătură florile, și-i răspunde că mărul a făcut toate acestea. Sfânta Duminică Îi dă mărul, fata, după ce-l pune În sân, Îl scapă și fuge după măr. Îl ajunge, apoi se oprește la rădăcina a
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
sticlă in toate casele. Acum oameni și-au făcut case noi și nu le-au mai păstrat. M-am gândit că felul de a picta e legat de sufletul nostru al ardelenilor și că o casă fără picturi pe sticlă, ștergare și blide n-are nici un farmec.” Născut pe 26 iulie 1944 în localitatea Aruncuta, comuna Suatu, jud. Cluj. Studii: Liceul de cultură generală, Cluj. Debut artistic - 1977 Bibliografie și reprezentare grafică: Arta plastică de amatori, Ed. Meridiane, București, 1980; Vasile
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
ductului grafic. O lecție la care a ajuns implicit Ionici a fost aceea a elocventei ritmului obținut prin suprafețele compacte de lucrătură în peniță, alternate de suprafețe neatinse. Cu ele evocă pregnant țesături și scoarțe așezate pe culme, blide și ștergare, vatra ce-i adună pe oameni in jur, în șezători, în datini, tot ce înseamnă pentru Ionici, sublimat, adevărul despre Oaș.”( Vasile Savonea - Arta naivă în România, Ed. Meridiane, București, 1980, pag. 91) Istrate Maricela 1960 Pictor „Pictura naivă este
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
țării de adopție, adesea izolați, cei din diaspora nu-și uită țara. Mediul familial este sanctuarul în care se adună mănunchiul părintesc al exilaților. Aici s-a rezidit o patrie. În multe case la intrare, pe perete se află un ștergar peste care stă o tavă de lemn încrustat. În odăi fotolii acoperite cu perne și carpete cu motive românești. Pe unde se poate se etalează bibelouri: lupoaica, ploscuțe, un oltean cu cobiliță, păpuși cu fețe bănățene sau clopuri maramureșene, învelitori
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
sticlă in toate casele. Acum oameni și-au făcut case noi și nu le-au mai păstrat. M-am gândit că felul de-a picta e legat de sufletul nostru al ardelenilor și că o casă fără picturi pe sticlă, ștergare și blide n-are nici un farmec.” Născut pe 26 iulie 1944 în localitatea Aruncuta, comuna Suatu, jud. Cluj. Studii: Liceul de cultură generală, Cluj. Debut artistic - 1977 Bibliografie și reprezentare grafică: Arta plastică de amatori, Ed. Meridiane, București, 1980; Vasile
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
ductului grafic. O lecție la care a ajuns implicit Ionici a fost aceea a elocventei ritmului obținut prin suprafețele compacte de lucrătură în peniță, alternate de suprafețe neatinse. Cu ele evocă pregnant țesături și scoarțe așezate pe culme, blide și ștergare, vatra ce-i adună pe oameni in jur, în șezători, în datini, tot ce înseamnă pentru Ionici, sublimat, adevărul despre Oaș.”( Vasile Savonea - Arta naivă în România, Ed. Meridiane, București, 1980, pag. 91) Istrate Maricela 1960 Pictor „Pictura naivă este
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
se răcească puțin, apoi se scot din formă și se așează cu fața în jos. Se țin la temperatura camerei până la răcirea completă după care se întorc și se pun pe o placă din lemn și se acoperă cu un ștergar. Ingrediente pentru 30 porții: 1 Kg făină 400 ml lapte 250 g zahăr tos 6 ouă (din care se folosesc 6gălbenușuri și 3 albușuri 60 g drojdie 50 g ulei 75 g unt 25 ml rom 30 g coaja de
Plante Aromatice și Bucătăria specific Moldovenească by Marinescu Magda, Ţibulca Eugenia [Corola-publishinghouse/Science/91519_a_92392]
-
monografice cu privire la satul Dodești, rămase fiului său Sorin Popa. Mereu în căutare, de la motivele ornamentale, de la culorile de pe oale a trecut la etnografie, mânat de dorința de a descoperi costumul național local. Analizând scoarțele vechi, culorile naturale folosite, cusăturile de pe ștergarele vechi etc., a readus în folosință pentru Dodești costumul național, pe care îl presupunea dispărut, nu de multă vreme. După desenele și indicațiile lui, maistra echipei, Achelina Beuran, a organizat toată treaba cu femeile din sat. Costumul pentru femei se
Victor Ion Popa și comuna Dodești by MIHAI APOSTU () [Corola-publishinghouse/Science/91678_a_93468]
-
Actul important ce încheie perioada celor trei zile este considerat în literatura de specialitate "masa ursitoarelor", pregătită de către moașă după un ritual respectat cu strictețe. Ea așează între ferestre sau în colțul dinspre răsărit al încăperii masa, acoperită cu un ștergar, sau cu o fată cu cusături ce ,avea rânduite pe ea: trei pâinișoare de făină de grâu unse cu miere, cu trei fire de busuioc, un pahar cu vin, un blid de grâu, brăcirile moașei". Brâul simbolizează ideea de fecunditate
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
plecarea soțului și năruirea palatelor. Fata rămâne singură, plângând. Ioniță le roagă pe prietenele sale, Sf. Vineri, Sf. Miercuri și Sf. Luni, să-i spună fetei cum să procedeze ca să-l găsească. Fata ajunge până la urmă la Sf. Duminică, spală ștergarele și podelele de la biserică, mătură florile, și-i răspunde că "mărul a făcut toate acestea". Sfânta Duminică îi dă mărul, fata, "după ce-l pune în sân", îl scapă și fuge după măr. Îl ajunge, apoi se oprește la rădăcina a
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
fiecare cu sens/sensuri și formă proprie (forme proprii); de exemplu, din turc. mahramá a rezultat maramă (,,voal fin de borangic, cu care se acoperă capul"), iar din acesta a rezultat năframă (,,bucată de pînză folosită ca basma, batistă sau ștergar"). Lexicalizarea cunoaște aspecte particulare, specifice fiecărei limbi și presupune mai multe etape: configurarea prin transfer, textualizarea, adoptarea în uz și generalizarea (standardizarea). Lexicalizarea prin transfer apelează la mecanisme universale ale creației lingvistice, precum împrumutul lexical, care presupune transferul integral (conținut
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
în funcție de preferința vorbitorilor. În general, acordul cu N1 este mult mai acceptabil decât acordul cu N2: (113) a. O felie de salam era unsă / ??uns cu un ketchup extrem de iute. b. O bucată de cozonac era acoperită / *acoperit cu un ștergar. c. O gură de vin i se părea îmbietoare / ??îmbietor. Aceleași substantive partitive pot fi folosite și în sintagme partitive, cu prepoziția din (o felie din salam, o bucată din cozonac, o gură din vin). În sintagmele partitive, acordul este
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
locale. 92. Chioșcurile, compartimentele sau pavilioanele de desfacere a produselor alimentare vor fi înzestrate cu dulapuri (vestiare), pentru îmbrăcămintea personalului, chiuvete pentru spălatul mîinilor, lăzi de metal cu capac pentru strîngerea gunoiului și cu materialul necesar pentru întreținerea curățeniei (matură, ștergare, făraș, săpun, soda, dezinfectante etc.). 93. Mesele de desfacere a alimentelor se vor confecționa din beton sclivisit, mozaic sau din scîndura groasă, bine încheiată. Mesele vor fi prevăzute cu acoperișuri care vor depăși dimensiunile meselor cu cel puțin 75 cm
ORDIN nr. 91 din 21 februarie 1974 privind stabilirea normelor de igiena în producţia, prepararea, depozitarea, tranSportul şi desfacerea alimentelor şi băuturilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120670_a_121999]
-
de mezdrit, dulgherie, tioc pentru gresie, alias toc, exploatarea în sine a propriei comori, brîie, bete, hacle, piepteni de lînă, tocălie, drugă, ea îndrugă, tendeici, întinde, suveică, furci de tors, erau și de doi metri, fuior de in, țesături de ștergare, merindar, tindeu de cap, șerpar, brîu, pieptare, codul de identificare natural veșmintele, catrințe cu trup vînăt, era nevoie de om în cultură, diorama Cervantes în lupta cu morile de vînt, inițial personajul la împăiat, apoi exponatul, perechea de tineri a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
literele rococo 1900 în eticheta staționării curente, fac compoziția di sărățăli și fac fel di fel di! o să mă ajutați oleacă, nu, Andrieșenii biserica albă, turla patru muchii dungate, pînă să intre în sat șoseaua pomană în coșnițele acoperite cu ștergar, gîlma locuită biserică și peste ea tot biserică, mii de kilograme de făină, căruțaș, i-am dat doi lei, du-te și bea! frecați-vă pe genunchi, v-am pupat, sănătate de sufletul părinților, Paraschiva-Ioan părinții mñei! ies harbujii, de-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
și flutură în vîrf de catarg, munții cu muchea de nori îngroșată, "Țara Nouă SRL. Tractoare și Mașini Agricole" cu Tuns Nr. 1, te scarpini după ceafă, Horlăceni "trudo-zi" semicalc în Basarabia, troița trup sfîrșit de culori duse de ploaie, ștergarul legat deasupra, Zvoriștea 100 două căruțe tractează caii în trap ușor, Hănțești 17, la volumul autobuz-pădure reluăm calculele de precizie cu Laconic vîrful aisbergului, dealul-pădurea în urcare pe căruța Zvoriștea 412, persistă și fără ea, codrul tînăr de epicentrul Eminescu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
pune o ie sau pânza pentru o ie și deasemenea un chindeu și o față de masă, iar pe cea de a treia creangă, care se face, cum am zis, numai dacă între timp a apărut vreun moștenitor, se așează un ștergar și o cârpă în ciurele țesută în război. De asemenea în fiecare creangă se mai așezau patru colaci împletiți în formă de scară, iar pentru preotul care a fost chemat să binecuvinteze Masa, se pregătește o naporojnă -colac făcut în
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
om cărăbănit dus căscat nesimțit, nepăsător cătrăniță chibrituri cârpuță batistă cefăi(a) a clefăi, a mînca cu zgomot celar cămară, casă dosnică chelteu coș de nuiele fără toartă cheptar vestă din piele de oaie, miel chimodie de râsul lumii chindeu ștergar cioaclă sanie cu care se trag lemnele de pe coastă în vreme de vară cioareci pantalon bărbătesc din lână piuată cioci ciorapi ciorecei ciorapi din pănură purtați de femeile bătrâne ciurariu țigan corturar ciorsăi(a) a se scărpina, a se freca
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]