130,509 matches
-
p. 258 (!)), titlurile sunt scrise când italic, când între ghilimele, anul apariției este indicat după pagini, locul editării unor lucrări este eronat ș.a.; toate dovedesc indubitabil cel puțin un lucru - că dl. Mîrșanu nu e încă familiarizat cu tehnica redactării științifice. Foarte probabil, dl. Dragoș Mîrșanu are o bună pregătire teologică; în domeniul istoriei antice, cu toată problematica impusă de cercetarea și scrierea ei (lecturi bogate, în primul rând ale izvoarelor și apoi ale bibliografiei impresionante, cunoștințe, metodă, corectitudine), el se
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
Observațiile pertinente și inovatoare fac din lucrarea d-lui Juan Ramón Carbó García o reală contribuție la istoria religiei provinciei Dacia, în special, și la studiul religiilor Imperiului Roman, în general. Acestă importantă lucrare ar trebui publicată și în spațiul științific românesc, pentru a fi accesibilă tuturor celor interesați de studiul Antichității clasice. Sorin NEMETI Universitatea “Babeș-Bolyai” Cluj-Napoca sorinnemeti@yahoo.com NICOLAE GUDEA, Christiana minora. Studii, articole și note în legătură cu creștinismul timpuriu din Dacia romană, Dacia postromană și unele provincii vecine
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
o întreagă categorie de traducători din literatura istoriografică străină care, absolvind, foarte probabil, vreo școală de limbi străine, se și cred îndreptățiți să traducă orice și care, cu acordul unor așa-ziși editori la fel de ignoranți, mercantili și fără nici o pregătire științifică, au îm pânzit rafturile librăriilor cu produsele lor deplorabile. Ediția de față nu face excepție. Cele două Ionițe, Irina și Cristina (interesant e că, deși pe pagina de titlu apar doi traducători, la p. 11 se citește Nota traducătorului [!]), traduc
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
din Boston”, cum e consacrat; în original, „the Museum of Fine Arts, Boston” (p. IV)), apare și aceasta: „controversă scolastică” (p. 13), ce ar reda, după engleza lor, expresia „scholarly controversy” din original (p. IV); corect ar fi fost „controversă științifică”. De altfel, cele două par să fi fost vrăjite de cuvântul „scholar” și derivatele lui, de vreme ce văd peste tot numai „scolastici”, precum ni se arată la p. 61, unde expresia „the ignorance of a scholiast” din cartea lui Bowersock (p.
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
VEST DIN TIMIȘOARA, CENTRUL DE STUDII DE ISTORIE ȘI ARHEOLOGIE „CONSTANTIN DAICOVICIU”, Bibliotheca Historica et Archaeologica Universitatis Timisiensis, XII, Editura Universității de Vest, Timișoara, 2010, 282 p., ISSN 1453-7419 Revista revistelor este o rubrică aflată în colaps la multe periodice științifice românești. Într-o vreme când nici măcar recenziile la cărți nu mai sunt luate în seamă în evaluarea muncii științifice, cine se mai încumetă, astăzi, să-și piardă timpul analizând conținutul revistelor de specialitate? Este regretabil că cei care au elaborat
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
Editura Universității de Vest, Timișoara, 2010, 282 p., ISSN 1453-7419 Revista revistelor este o rubrică aflată în colaps la multe periodice științifice românești. Într-o vreme când nici măcar recenziile la cărți nu mai sunt luate în seamă în evaluarea muncii științifice, cine se mai încumetă, astăzi, să-și piardă timpul analizând conținutul revistelor de specialitate? Este regretabil că cei care au elaborat sau semnat așa-zisele criterii de evaluare nu înțeleg că progresul disciplinei, emulația științifică, denunțarea imposturii în domeniu și
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
în seamă în evaluarea muncii științifice, cine se mai încumetă, astăzi, să-și piardă timpul analizând conținutul revistelor de specialitate? Este regretabil că cei care au elaborat sau semnat așa-zisele criterii de evaluare nu înțeleg că progresul disciplinei, emulația științifică, denunțarea imposturii în domeniu și formarea tinerilor cercetători se realizează printrun permanent dialog critic, prin supunerea diferitelor lucrări, indiferent de natura lor (monografii, volume colective, studii, reviste), unui riguros examen și printr-un exercițiu constant de citit și scris. În
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
critic, prin supunerea diferitelor lucrări, indiferent de natura lor (monografii, volume colective, studii, reviste), unui riguros examen și printr-un exercițiu constant de citit și scris. În ceea ce ne privește, vom continua să rezervăm o bună parte a activității noastre științifice și editoriale analizei literaturii de specialitate, urmând o tradiție care, cândva, făcuse din școala ieșeană de istorie modelul istoriografiei critice. Este și rațiunea pentru care am purces la formularea câtorva opinii pe seama celui de-al XII-lea volum din Bibliotheca
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
problematici de-a lungul anilor în mai multe numere ale periodicului în discuție o probează pe deplin. Fie că au înfățișat rezultatele investigațiilor de teren sau ale unor stagii preliminare de cercetare, fie că au adunat contribuții ale unor manifestări științifice, ele au făcut cunoscut comunității istoricilor Antichității romane din țară și străinătate aportul unui colectiv serios și entuziast, în care, alături de nume consacrate de arheologi și istorici, și-au găsit un loc onorabil tineri încă în formare sau deja ajunși
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
cunoscut comunității istoricilor Antichității romane din țară și străinătate aportul unui colectiv serios și entuziast, în care, alături de nume consacrate de arheologi și istorici, și-au găsit un loc onorabil tineri încă în formare sau deja ajunși la deplina maturitate științifică. Și cel de-al XII-lea tom din BHAUT este dedicat, în cea mai mare măsură, economiei provinciale. Sunt materiale care abordează o tematică diversă (economie agrară și urbană, vânătoare, meșteșugul prelucrării osului și cornului, sărbători rustice, organizarea activității meșteșugărești
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
sărbători rustice, organizarea activității meșteșugărești, cir culație monetară ș.a.). Valoarea lor este inegală, dar toate contribuie la trasarea tabloului unui domeniu extrem de important al vieții provinciei norddunărene. O mică secțiune de recenzii (p. 263-266) și o binevenită Cronică a activității științifice a Centrului de Studii de Istorie și Arheologie pe anii 2008-2010 (p. 267-276) întregesc conținutul volumului.
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
concordanțele gramaticale, lexicale și mai ales semantice dintre română și albaneză (de pildă, între supinul românesc și un tip de infinitiv albanez; între expesii și locuțiuni cu structură asemănătoare; în evoluții paralele ale sensurilor cuvintelor etc.). Sprijină contactele culturale și științifice româno-albaneze, bucurîndu-se de prestigiu în cercuri largi. Studiile sale intră în aria balcanisticii, dar vizează și reconstituirea cu prudență științifică a celei mai obscure zone a istoriei limbii române: elementul dac: Vocabularul autohton al limbii române, 1983; Cercetări asupra fondului
Cu bucurie, la aniversare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13042_a_14367]
-
infinitiv albanez; între expesii și locuțiuni cu structură asemănătoare; în evoluții paralele ale sensurilor cuvintelor etc.). Sprijină contactele culturale și științifice româno-albaneze, bucurîndu-se de prestigiu în cercuri largi. Studiile sale intră în aria balcanisticii, dar vizează și reconstituirea cu prudență științifică a celei mai obscure zone a istoriei limbii române: elementul dac: Vocabularul autohton al limbii române, 1983; Cercetări asupra fondului traco-dac al limbii române, 1995. I-a îndemnat și i-a sprijinit pe mulți tineri să cerceteze domeniul balcanistic și
Cu bucurie, la aniversare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13042_a_14367]
-
anul 1851 de William Watson, termen care reapare chiar în jurnalul fraților Goncourt prin referință la scrierile „științifico-fantastico-fono-literare” ale lui J.H. Rosny-Aîne. Cel mai vechi termen folosit la noi aparține lui E. Dăianu care, în 1897, propunea denumirea de „roman științific și geografic” într-un comentariu la romanele lui Jules Verne. Înainte de a intra în materia care face subiectul propriu-zis al cărții, Mircea Naidin realizează un adevărat tur de forță și pune pe tapet nu mai puțin de 100 de definiții
Controversatele origini ale SF-ului by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13020_a_14345]
-
unii precursori ai SF-ului, de alții contestați, precum și polemicile între autorii înșiși, cum este cea dintre Jules Verne și H.G. Wells. Citez o declarație drăguță a unui Jules Verne bosumflat: „Scrierile lui Wells nu se sprijină pe baze prea științifice. Într-adevăr nu există nici o legătură între operele sale și ale mele. Eu folosesc fizica. El inventează. Eu merg pe lună într-un obuz, eliberat printr-un tun. Aici nu există nici o invenție. El merge pe Marte într-o navă
Controversatele origini ale SF-ului by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13020_a_14345]
-
creșterii bunăstării. Dealtfel, într-o emisiune tv, experții noștri au demonstrat clar că doar la prima vedere chestiunea e ușor interpretabilă ca fiind vorba despre ramificația unui populism strategico-electoral. În realitate lucrurile nu stau deloc așa, fiindcă, în urma unei analize științifice, s-a dedus un adevăr incredibil de simplu (și doar fals funebru): reducerea la tăcere definitivă a tot mai mulți vârstnici, coroborată cu scăderea natalității, vor avea drept consecință firească, scăderea numărului de locuitori; însă, nivelul de trai al celor
Fabricarea sitelor de mătase din cozi de câine by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/13075_a_14400]
-
din Rădăuți, iar studiile universitare, absolvite În 1933, le-a făcut la Cernăuți (limba și literatura franceză și italiană). După câțiva ani de activitate didactica liceala, obține, prin concurs, o bursă de specializare În Italia, unde și-a continuat pregătirea științifică Între anii 1936 și 1938, fiind membru al prestigioasei Accademia di România de la Romă. Urmează cursuri la Facultatea de Litere și Filozofie, În specialitățile limba și literatura italiană (printre profesori, Giulio Bertoni), spaniolă veche și modernă și franceză. În Italia
Eminescu și Leopardi, mucenici ai neamului lor. In: Editura Destine Literare by Ioan Barbu () [Corola-journal/Journalistic/75_a_298]
-
că editorul trebuia (și trebuie!) să fie un intelectual specializat, rafinat și civilizat În toate demersurile lui - imediat practice sau de durată. Un asemenea protocol de indicatori atribuiți editorului mi-au fost induși de apariția unei cărți sobre, de ținută științifică indubitabilă, semnată Ion Nistor (București 2009, 304 pagini). Absența mea din țară În timpul ajungerii cărții În Str. Crișului 10, din Craiova, nu mi-a dat posibilitatea să cunosc pe de-a-ntregul temeinicia subiectelor tratate de Ion Nistor În volumul Consemnări
Clasicii – contemporanii lui Ion Nistor. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Marian Barbu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1447]
-
te uită ce citește mârlanul În ora de zoologie...l-a trimis ta-so la școală să Învețe carte, și el citește Moartea În Vacanță, roman de 15 lei, și.. JAP cu prăjina pe spinare. Fiind deja despărțiți În literar și științific eram numai 17 elevi În clasă și cum băncile erau pe două rânduri nu era departe fundul clasei, așa că nu era o problemă să rupă prăjina pe spinarea vinovatului. Să nu fiu Înțeles greșit, În liceu nu se bătea. Deși
Liceul Alexandru Lahovary - Vâlcea. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Virgil Sacerdoțeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1554]
-
Cerea Chemistry, 28:145152; 6. Banu, C. - 2008 Siguranță alimentră a alimentelor, Vol I, ÎI, Ed. Tehnică, București 7. Banu, C. - 2008 Tratat de inginerie alimentară, Ed. Tehnică, vol I, ÎI; 8. Banu, C. ș.a., 1993 - Progrese tehnice, tehnologice și științifice în industria Alimentară, Ed. Tehnică, București, vol I. 9. Banu, C. ș.a., 2002 - Calitatea și controlul calității produselor alimentare, Ed. Agir, București. 10. Banu, C., Butu, N., Sahleanu, V., Răsmeriță, D., Stoicescu, A., Hopulele, Ț.2000. Biotehnologii în industria alimentară
etsdfs by sadfasd [Corola-journal/Imaginative/567_a_933]
-
se depărteze. Paltonul Îmi era necesar acum. Fiori de bucurie Îmi străbăteau trupul. Mi-am Îndreptat aparatul de filmat spre coleopterele gigant. Aveam să iau și câteva exemplare cu mine. Oricum, trebuia să-mi Îndeplinesc toate măsurile impuse de protocolul științific. Joo plecase odată cu ceilalți. Probabil că intuise În ce anume i se cerea să se bage și nu se simțea În stare. Nu l-am condamnat. Îmi ajungea profesorul Lobo. Câteva zile am lucrat cu febrilitate la Întocmirea materialelor. Mi-
Joo. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Gheorghe Neagu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1550]
-
instaurator al sensului. În legătură cu libertatea spiritului poetic se naște întrebarea despre coeficientul de adevăr al realului poetic. Doinaș introduce în acest loc al demonstrației sale prototipul orfic al poeziei. Teoreticianul distinge, aici, cu rigoare de manual, adevărul poetic de cel științific. Primul aparține "unei lumi potențiale de perfectă coerență și înalt semnificativă". Adevărul poetic, chiar în prototipul orfic al lirismului, salvează lumea de absurd. În același timp, introducînd sens în lume, el e generat de un subiect în care coexistă "elementele
Șt. Aug. Doinaș, teoretician al poeziei by Aurel Pantea () [Corola-journal/Imaginative/9324_a_10649]
-
și subiectul liric. Primul se orientează în lume în funcție de realitatea standard, determinat de o "figură" a realului "comună tuturor oamenilor civilizați". Pentru omul obișnuit această "figură" reprezintă adevărul, un adevăr al bunului simț pe care îl corectează eventual vreo "descoperire științifică". Cel de-al doilea, subiectul poetic se definește prin potențialul de corectare, de transgresare chiar a imaginii standard a lumii. Acesta e inconfortat de această ofertă standard a lumii. Spargerea "figurii lumii" intră în atribuțiile sale fundamentale. Acest proces e
Șt. Aug. Doinaș, teoretician al poeziei by Aurel Pantea () [Corola-journal/Imaginative/9324_a_10649]
-
financiară a lichidității, mottoul comunicării noastre este: «Ori se rupe, ori se crapă, ori intrăm cu toți la apă”!... Și, dacă tot intrăm cu toți la apă, Înseamnă că revenim la problema lichidităților față de care am și eu o intervenție științifică: să tot sugă din ea guvernul lichidități, așa cum Îi place!... Nu; nu lichiditățile. Îi place să dea explicații false... Parcă noi nu știm!... Parcă ei nu știu!... Știu, dar se fac că nu știu! Caută explicații. Ca și cum prostia nu explică
Bibaniada şi altele... momente, schițe, dialoguri scrise pentru şi rostite de Dem Rădulescu. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Corneliu Leu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1544]
-
cei convenționali. Fabricați din aliaje speciale și conținând părți fragile, noul tip nu este ușor de reciclat, ceea ce permite companiei noastre să ne arătăm superioritatea. Alfel, nu știu ce ne va aduce viitorul, dar pentru un timp prosperitatea Întreprinderii este asigurată. ACTIVITATEA ȘTIINȚIFICĂ ND: Draga Claudiu, am să abordez În continuare un aspect pe care lumea Îl cunoaște mai puțin, și anume activitatea ta științifică. Mă voi ghida Între altele după revista ”The Orthodontic Materials Insider”, În traducere liberă Revista intimă a materialelor
Claudiu Mătasa - ViaȚa neobișnuită a unui om de știinȚă român refugiat În Statele Unite (Interviu consemnat de Nicolae Dima). In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Alexandru Cetăţeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1537]