1,589 matches
-
nr. 15, ap. 35, județul Timiș. 77. Hansen Daniela-Anca, născută la 26 august 1967 în București, România, fiica lui Petrov Dumitru și Monica-Elena, cu domiciliul actual în Danemarca, 4000 Roskilde, Stendyssevej 9, cu ultimul domiciliu din România în București, str. Știrbei Vodă nr. 97, bl. 25 C, ap. 8, sectorul 1. 78. Ciuta Viorel, născut la 3 iunie 1972 în localitatea Gherta Mică, județul Satu Mare, România, fiul lui Nicolae și Maria, cu domiciliul actual în Austria, 1020 Viena, Nordwestbahnstr. 3/6
EUR-Lex () [Corola-website/Law/142114_a_143443]
-
a luat proiectul, altul a făcut manevră vorbind cu proprietarul și ne-au dat afară. Patru dintre băieți ne-au ajutat cu baraca, cu medicamente. De acolo ne-am dus la groapa (n.r. în spatele blocurilor din intersecția străzii Berzei cu Știrbei, lângă biserică „Cuibul cu barza”, zona Vasile Pârvan), unde am stat până în 15 martie (n.r. 2013). A.S.: Acolo v-a amenințat poliția, după ce niște vecini s-au plâns că faceți foc. Și de acolo unde v-ați dus? </b> Mărită
Păzirea ruinelor - un articol în două episoade despre gentrificare și anti-squatting () [Corola-website/Science/295768_a_297097]
-
ponderea lor în raport cu populația din interiorul granițelor principatelor române era de 7%. La 22 decembrie 1855, Divanul Obștesc din Principatul Moldovei a votat "„Legiuirea pentru desființarea sclaviei, regularea despăgubirei și trecerea emancipaților la dare”". La 20 februarie 1856 domnitorul Barbu Știrbei a promulgat "„Legiuirea pentru emancipația tuturor țiganilor din Principatul Românesc”" pe baza unui text întocmit de Petre Mavrogheni și Mihail Kogălniceanu. Această lege elibera din sclavie și ultima categorie de robi, aceia care aparțineau proprietarilor particulari. O foarte mare parte
Țigani () [Corola-website/Science/297477_a_298806]
-
a existat în decursul existenței Principatelor Române: Transilvania, Moldova și Țara Românească, până la desființarea sa în 1786 în teritoriile Imperiului Austriac de către Iosif al II-lea, 1855 în Moldova, și 1856 în Țara Românească de către Barbu Știrbei. Robia este un statut de servitudine, având aspecte comune, dar și diferențe, cu șerbia (iobăgia) și cu sclavia. A fost, cu precădere, situația persoanelor de etnie romă. În Moldova au existat robi tătari, capturați în timpul bătăliilor pierdute de ei, și
Robia în țările române () [Corola-website/Science/323267_a_324596]
-
reglementări foarte detaliate referitoare la infracțiunile de furt și tâlhărie. Astfel, pravilele lui Vasile Lupu ("Cartea pentru învățături", din 1646) și Matei Basarab ("Îndreptarea legii", din 1652), codicile penale ale lui Alexandru Sturza (1826) în Moldova și a lui Barbu Știrbei (1850) în Muntenia, conțineau dispoziții cu privire la infracțiunile contra patrimoniului. În pravilele domnitorilor Vasile Lupu și Matei Basarab, printre alte pedepse erau prevăzute și: "munca în mină" (pentru furtul pentru prima oară a unui animal), "însemnarea la nas" (pentru furtul pentru
Furt () [Corola-website/Science/312404_a_313733]
-
mai multe lucrări dintre care cel mai cunoscut este "Lupta de la Călugăreni a lui Mihai Viteazul". Acest tablou a fost comandat de către Eforiile Școlilor Județene ale profesorilor și a fost litografiat la Viena. Alte tablouri istorice au fost "Întoarcerea Prințului Știrbei din Viena" (comandat de domnitor în anul 1850), "Jurământul lui Mihai, Portretul domnitorului Grigore Ghica", etc. Beneficiind de prerogativele ce derivau din funcția de profesor de desen la Colegiul Sfântul Sava, Carol Wallenstein a organizat la acest colegiu prima colecție
Carol Wallenstein de Vella () [Corola-website/Science/335287_a_336616]
-
de numismatică, sigilografie și științele naturii cu multe exponate, mai ales la secția de ornitologie de care era pasionat. Wallenstein a fost primul director al Muzeului Național din București din data de 8 iulie 1837. Prin decretul dat de către Barbu Știrbei în data de 24 decembrie 1850, s-a înființat în cadrul muzeului galeria de tablouri a cărei conducere a fost preluată de către Carol Wallenstein. Prin acest decret s-a ordonat Eforiei Școlilor ca toate gravurile și tablourile existente în patrimoniul școlii
Carol Wallenstein de Vella () [Corola-website/Science/335287_a_336616]
-
conducere a fost preluată de către Carol Wallenstein. Prin acest decret s-a ordonat Eforiei Școlilor ca toate gravurile și tablourile existente în patrimoniul școlii să fie expuse într-un mod adecvat într-una din sălile muzeului. Cu această ocazie, Barbu Știrbei a donat galeriei două tablouri, unul de Gheorghe Tattarescu (care era în acel an student la Roma) și un altul semnat de către Petre Alexandrescu. În data de 18 decembrie 1851, același Barbu Știrbei a aprobat achiziționarea a cinci lucrări executate
Carol Wallenstein de Vella () [Corola-website/Science/335287_a_336616]
-
din sălile muzeului. Cu această ocazie, Barbu Știrbei a donat galeriei două tablouri, unul de Gheorghe Tattarescu (care era în acel an student la Roma) și un altul semnat de către Petre Alexandrescu. În data de 18 decembrie 1851, același Barbu Știrbei a aprobat achiziționarea a cinci lucrări executate de Constantin Lecca. O lungă perioadă de timp, lucrările istorice și portretele din "Pinacoteca" liceului, au fost nucleul expozițional principal în colecția adunată la Sfântul Sava. În anul 1851 postul de profesor de
Carol Wallenstein de Vella () [Corola-website/Science/335287_a_336616]
-
pare că Marele A'Tuin - țestoasa gigantică pe spatele căreia se află Lumea Disc - și-a modificat drumul și se îndreaptă spre un soare roșu cu opt sateliți. Vânturache și Doiflori sunt însoțiți de Cohen Barbarul, un erou bătrân și știrb și de Bethan, o virgină salvată de cei trei. Vânturache devine unul dintre foarte puținii oameni care intră pe domeniul Morții fiind în viață, găsindu-l acolo pe Doiflori care joacă cărți cu Cei Patru Călăreți ai Apocalipsei. Când o
Lumină fantastică () [Corola-website/Science/323257_a_324586]
-
ani, părinții s-au mutat la Călărași - Ialomița, unde își petrece copilăria “ca-n basme”, locuind în centrul orașului, vis-a-vis de școala de băieți nr. 2 unde a frecventat și absolvit cursurile școlii generale. Apoi a continuat studiul la Liceul știrbei Vodă din Călărași, însă, din cauza unui oarecare antisemitism, după primul an de liceu, se mută cu familia la Silistra. În aceeași perioadă tatăl său a avut un accident, a stat în spital la Vatra Luminoasă un an de zile - cu
Editura Destine Literare by Lucreţia Berzintu () [Corola-journal/Journalistic/95_a_373]
-
Petre Alexandrescu (n. 1828, Craiova - d. 18 iulie 1899, Brăila) a fost un pictor român. A urmat Școala Centrală din Craiova unde l-a avut profesor pe pictorul Constantin Lecca. Domnitorul Barbu Știrbei l-a remarcat pe tânărul Petre Alexandrescu, care la numai 17 ani era suplinitor la o catedră de desen din orașul lui natal. Domnitorul, impresionat de talentul acestuia a hotărât în 1851 să-l trimită în străinătate pentru aprofundarea studiilor
Petre Alexandrescu (pictor) () [Corola-website/Science/326731_a_328060]
-
lui Constantin Brâncoveanu, a predat turcilor corespondența acestuia cu nemții și a luat averile prietenilor lui Brâncoveanu. Ștefan a fost confirmat în domnie la 23 aprilie/4 mai 1714, după ce i-a trimis la Constantinopol ca soli pe banul Constantin Știrbei și pe comnatul său, Radu Dudescu. Ștefan Cantacuzino a desființat văcăritul, un impozit proporțional pe cap de animal, care fusese impus de predecesorul lui. În timpul domniei lui începe războiul între turci și creștinii europeni conduși de principele Eugen de Savoia
Ștefan Cantacuzino () [Corola-website/Science/300061_a_301390]
-
semnificativ. De aceea, încă de la începutul secolului au fost făcute planuri și s-a propus construirea unei biserici noi, de dimensiuni mai mari, care să fie reprezentativă pentru statutul comunității. Acest lucru a căpătat forme concrete în timpul domniei lui Barbu Știrbei (1849—1853). În afară de concerte de orgă sau clavecin, în biserică se desfășoară și alte evenimente culturale. Astfel, în perioada 21-24 martie 2013, în biserică s-a organizat „Festivalul Jazz In Church”.
Biserica Evanghelică C.A. București () [Corola-website/Science/329073_a_330402]
-
soprana își va aminti cu multă recunoștință în toate interviurile pe care le-a acordat de-a lungul anilor. Lucia Bercescu a debutat pe scena Operei Române din București în luna decembrie 1939 în rolul Margaretei din „Faust” alături de Mihail Știrbei și Edgar Istraty, sub direcția maestrului George Georgescu și baghetă lui Alfred Alessandrescu, apariția ei fiind considerată o adevarată revelație. Cronicarul muzical al celui mai mare ziar, „Universul”, consemna referitor la acel debut: „Cu glas emoționant de frumos, cu admirabila
Editura Destine Literare by George Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/85_a_458]
-
amintit pilda dată de Jacques Elias care „și-a destinat tot fructul muncii sale realizării unui măreț ideal, înălțarea patriei prin cultură”. Din Consiliul de Conducere și Administrație al Fundației au făcut parte, de-a lungul timpului: prințul Barbu Alexandru Știrbei, academicienii Ion Bianu, Gheorghe Țițeica, Grigore Antipa, Dimitrie Gusti, Constantin Rădulescu-Motru, Ion Simionescu, Dumitru Voinov, George Marinescu, David Emanuel, Constantin Ion Parhon, Mihail Sadoveanu, Andrei Rădulescu, Traian Ionașcu, Ioan Ceterchi, Nicolae Cajal, Victor Sahini, Aurel Iancu și alți intelectuali de
Jacques M. Elias () [Corola-website/Science/307170_a_308499]
-
care o ocupau în aparatul administrativ al Craiovei (dar și datorită bunelor relații cu otomanii în cazul Craioveștilor), cel mai bun exemplu este cazul familiei Bibescu care a dat pe ultimii doi domnitori din Țara Românească, Gheorghe Bibescu și Barbu Știrbei. În timpul lui Mircea cel Bătrân, pe teritoriul Olteniei ființau județe precum Jaleș (în apusul Gorjului de azi), Motru (în răsăritul Mehedințiului actual), de Baltă (în vestul actualului județ Dolj și sudul actualului județ Mehedinți) și probabil Jiu (în zona Tg.
Oltenia () [Corola-website/Science/296690_a_298019]
-
au folosit pădurea ca loc de agrement a fost în 1828. În 1850, o parte din pădure a fost cedată de către episcopie administrației orașului, pentru amenajarea acolo a unei grădini publice, ceea ce s-a și făcut în timpul domniei lui Barbu Știrbei. În 1863, legea secularizării averilor mănăstirești propusă de Alexandru Ioan Cuza a fost apoi adoptată de Parlamentul României. Astfel, pădurea Crâng, posesiune a eposcopiei, a fost naționalizată și trecută în administrația guvernului central, orașul păstrând în administrare porțiunea din pădure
Parcul Crâng () [Corola-website/Science/311423_a_312752]
-
Manu a primit „sabia de onoare” a orașului București. În timpul revoluției de la 1848, a fugit din țară, întorcându-se mai târziu, dar neimplicându-se o vreme în politică. A devenit apoi "postelnic" (ministru de externe) în timpul domniei lui Barbu Dimitrie Știrbei. În activitatea politică, Manu a urcat în ierarhia boierească, primind în cele din urmă cea mai importantă dregătorie, cea de "mare vornic". În 1858, după ce Războiul Crimeei a înlăturat protectoratul rusesc, a fost, împreună cu Emanoil Băleanu și Ioan Al. Filipescu
Ioan Manu () [Corola-website/Science/313975_a_315304]
-
după Războiul de Independență) Spre sfârșitul anului 1847, comisia se modifică din nou iar din mai 1848 încep lucrările la ridicarea teatrului, lucrări întrerupte de evenimentele revoluționare din iunie 1848. În august 1849, după instalarea pe tron a domnitorului Barbu Știrbei, se reia licitația pentru terminarea construcției. Suma prevăzută inițial n-a fost suficientă. În ianuarie 1852 s-a raportat domnului că pentru construcție s-au cheltuit 1.518.675 lei și până la terminarea lucrării mai erau necesari 1.039.961
Teatrul Național „Ion Luca Caragiale” din București () [Corola-website/Science/302653_a_303982]
-
1852 s-a raportat domnului că pentru construcție s-au cheltuit 1.518.675 lei și până la terminarea lucrării mai erau necesari 1.039.961 lei. Dar și aceste prevederi au fost depășite. Toate cererile arhitectului Hefft erau aprobate de Știrbei. În cursul anului 1852 lucrările s-au desfășurat într-un ritm intens. Decorațiunile interioare au fost realizate de germanul Mühldörfer. La 31 decembrie 1852 are loc inaugurarea Teatrului Național, cu piesa "Zoe sau Amantul împrumutat", "vodevil cu cântece". Clădirea teatrului
Teatrul Național „Ion Luca Caragiale” din București () [Corola-website/Science/302653_a_303982]
-
monstrul din Lochness. La castelul Boon, Jack creează o diversiune și amândoi escaladează zidurile și pătrund neobservați. Se furișează până la turnul unde era închisă soția, care se dovedește a fi de două ori mai masivă ca Scoțianul însuși și la fel de știrbă ca el. În plus, începe să-l certe și să-l cicălească pe Scoțian, fără oprire. Jack e îngrozit, dar pe Scoțian revederea l-a copleșit de fericire până la lacrimi. Pentru că o dor picioarele, soția trebuie transportată pe sus. Dar
Jack în Scoția () [Corola-website/Science/319295_a_320624]
-
de Resbel" (după ortografia vremii). La momentul înființării, era a șasea școală de stat major din Europa, înființată după cele din Berlin, Viena, Paris, Torino și Bruxelles. În anii 1889-1897, Școala Superioară de Război a funcționat în clădirea din strada Știrbei Vodă, unde își are acum sediul Direcția Națională Anticorupție. În toamna anului 1897, "Școala Superioară de Război" s-a mutat în clădirea din actualul bulevard Nicolae Bălcescu (vis-a-vis de sala Dalles), unde a funcționat împreună cu Marele Stat Major, până în anul
Universitatea Națională de Apărare „Carol I” () [Corola-website/Science/322388_a_323717]
-
decorat de către țarul Rusiei cu ordinul Sf. Ana în gradul de cavaler. La început vatra satului era în punctul "Țurțani" în "Valea lui Trăilă". Începând cu finele anului 1828 vatra este mutată în actualul loc, unde proprietarul moșiei, prințul Gheorghe Știrbei, a trasat personal străzile paralele cu intersecții perpendiculare largi încât să "se poată întoarce carul lung dintr-una", spunând că odată, peste ani, Băilești va deveni un oraș frumos. În noul sat, pe actuala vatră, s-a creat "Slobozia Băilești
Băilești () [Corola-website/Science/297005_a_298334]
-
încordare ce au existat între poporul român și ocupanții săi din anii 1854 - 1856. Una dintre marile familii boierești din Craiova - familia Bibescu - a dat Țării Românești pe ultimii săi doi domnitori: frații Gheorghe Dimitrie Bibescu (1842-1848) și Barbu Dimitrie Știrbei (1849-1856). Uniunea vamală a Țării Românești și a Moldovei (1848) - un prim pas pe calea unirii definitive a celor două țări românești - preocupările pentru întărirea capacității militare de apărare a țării etc., toate aceste fapte dovedesc receptivitatea celor doi domnitori
Craiova () [Corola-website/Science/296942_a_298271]