4,027 matches
-
apendice perforat!”. În versiunea cinematografică, domnul Whittier țipă, cu burta umflată sub cămașa acum strâmtă, deschizându-și nasturii cu unghiile. Chiar atunci, pielea întinsă începe să se rupă, așa cum se deschide o gaură într-un ciorap de nailon. Sângele roșu țâșnește precum jetul unei balene. O fântână de sânge care face publicul să țipe. În realitate, cămașa pare să-i fie puțin strâmtă. Își desface cureaua. Își deschide primul nasture al pantalonilor. Trage o bășină. Doamna Clark îi întinde un pahar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
a Bicii pe pământ. * * * Era un ghemotoc de fată, cu părul galben, vâlvoi și încâlcit în inele, cu o pereche de ochi negri, exagerat de mari, două bețe veșnic julite, ce-i țineau loc de picioare, o săgeată gata să țâșnească în orice direcție i-ar fi comandat sufletul, când unchiul Vali și unchiul Dali au venit acasă cu două biciclete. Noi nouțe, frumusețile luceau în soare aruncând străluciri de globuri argintii. Bărbații au lăsat servietele lângă perete și emoționați la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
s-a răcit prea tare. Bătrâna alerga spre aragazuri. Când, în sfârșit, se declarau mulțumiți, începea săpuneala. Una smintită, o nebunie generală al cărei produs, clăbucul, se înălța amenințător, gata să acopere întreaga ogradă ca o zăpadă prea timpurie. Săpunul țâșnea din mâinile copiilor și ateriza, invariabil, fie în apa agitată de valuri, fie în noroiul moale din jurul căzii. Ieșeau din balie și dădeau fuga după el apoi țuști, înapoi, cu picioarele pline de mizerie. Soarele lenevea pe umerii lor, pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
anume, fără un motiv deosebit, îl înhăță pe Vându de-o mânecă și-l târî în fața clasei. Acolo, lipsită de jenă, îi dădu pantalonii jos și cu bățul îl lovi peste fundul gol până când băiatului i se înmuiară genunchii. Luana țâșni în picioare și strigă: Nu-l mai bateți! Realizând că sărise calul se înmuie: Vă rog, nu-l mai bateți... Niciodată învățătoarea nu fusese mai mirată. Nu se așteptase ca această copilă firavă, cuminte și politicoasă, să-i facă asemenea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
fi și uită să mai noteze. O văzu mișcându-se, târându-se pe fața de masă, șerpuind. Urcă pe cotul profesorului, i se întinse încet pe braț și i se așeză în jurul gâtului, ca un colier. Un fir subțire, despicat, țâșni de undeva din interior spre urechea bărbatului. Luana încremeni. Fără să pară că-l simte, profesorul de biologie dicta lecția cu un pui de viperă agățat de el. Pe rând, toți cei din clasă sesizară ce se întâmplă. Paralizați, elevii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
După-amiază ieși cu bicicleta. Alese un traseu oarecare, obsedată de gândul la Violeta. "Data viitoare o dau cu fundul de pământ!" Remarcă, deodată, prezența unei biciclete ce se ținea aproape, în spatele ei. Schimbă pinionul și prinse viteză. Bicicleta din spate țâșni și ea. Luana coti brusc și se trezi pe-o străduță îngustă, pe care n-o cunoștea. În spate, ca o obsesie, roțile celeilalte călcau pe urmele ei. În capătul străzii Luana frână brusc și întoarse bicicleta. Din față, călare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
nimic, Luana, nu te mai chinui. Atunci? Băiatul ar fi dat orice s-o poată amăgi cât mai frumos, cât mai convingător și ea să intre în casă cu inima împăcată. Din nefericire, începu să se scuze copilărește și fata țâșni în picioare ațâțată de vorbele lui goale. Mă crezi proastă, Renar? Nimic nu mă enervează mai mult decât să fiu mințită iar nedreptatea pe care mi-o faceți mă scoate din sărite. Dacă am greșit cu ceva spune-mi clar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
îl sărută pe cel care pierde. Cum nu era loc de un refuz, fata își scoase pantofii și-l avertiză: N-am mai fugit până acum desculță. Nici o problemă. Nici eu. În clipa în care o luară la fugă, băiatul țâșni pe lângă ea ca o săgeată. Deși încercase să dea tot ce poate, Luana nu reuși să-l întreacă. Fu dezamăgită. Știa că, în alte condiții, ar fi putut s-o facă. În timp ce se încălțau aștepta, emoționată, momentul tainic ce urma
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
zăpăcită de scurgerea minutelor până în stația unde avea să coboare, începu să se roage. Singurul ajutor nu putea veni decât de acolo, de sus, de la Cel care o crease. Încă se ruga când, fără să gândească, fără să știe cum, țâșni de pe scaun și se opri la ușa din spate. Bărbatul se îndreptă, leneș, spre cea din mijloc. Când tramvaiul opri, fata coborî și rămase înfiptă în fața ușii. Omul coborî și el, făcând-o să-l urmărească cu coada ochiului, să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
sub nas. Privi la un moment dat în spate și Luana se cutremură. O săgetară doi ochi verzi ca de viperă, lungiți sub sprâncene creionate subțire, se întinse spre ea o pereche de buze groase, diforme și un ditamai negul țâșni din barbă, s-o facă să tremure de oroare. -Ai cunoscut, vreodată, mizeria morală a oamenilor, domnișoară Leon? o întrebă una dintre femei. Se ciocnise de ceva fărâme dar se abținu să detalieze. Ei bine, ai ocazia să cunoști exemplarul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
des și plin de ghimpi. Acum era În stare să se stăpânească și să tacă, Își ținea respirația și număra rar până la zece. Cu multă vreme În urmă Învățase să-și controleze astfel frica. Camionul a dat Înapoi, apoi a țâșnit Înainte, stârnind nisipul și ridicând un nor de praf. Pe unul dintre obloane fusese schițat cu creta un penis și alături scria ÎN MĂ-TA. Cerul era acoperit, jos și neguros, Îngreunat de apă. Așa era de câteva zile; nu
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
de cea a unei hale industriale, sunt menite să i sugereze privitorului atât construcțiile lui Le Corbusier, cât și estetica Bauhaus, ceva internațional și pe deasupra funcțional. În centrul pieții din fața hotelului este un bazin puțin adânc, perfect circular, din care țâșnesc jeturi maiestuoase spre o un țăran și o țărăncuță cocoțați pe un soclu Înalt și Îngust. Hotelul și fântâna arteziană sunt doar două dintre numeroasele edificii ridicate chiar la ordinul lui Sukarno și menite să impresioneze vizitatorii cu dinamica dezvoltării
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
ștergem de-aici. Se mai liniștise, stătea cu brațele Încucișate și cu mâinile la subsuori, de parcă i-ar fi fost frig. Vreau acasă. Sunt obosit. Nu, i-a Întors-o Johan. Nu Încă! Mașina a ieșit de pe alee și a țâșnit iarăși spre viața de toate zilele. Se făcuse ora aceea din noapte când luminile se sting, iar aerul nu mai e fierbinte și lipicios. Tu ai simțit vreodată așa ceva, Farah? a Întrebat-o Johan după o vreme. Ce să simt
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
lui Margaret. Mick acționa ambreiajul Înaintând centimetru cu centimetru printre cei care dădeau cu pumnul În mașină, loveau ferestrele cu palma, iar clanțele pocneau zgomotos când vreunul Încerca să deschidă. Mick accelera din când În când, puțin câte puțin; mașina țâșnea În staccato și curăța terenul În fața lor o clipă, dar trupurile se strângeau iarăși. Margaret se uita drept Înainte ca să evite privirea fețelor presate pe ferestre. — Se circulă greu azi, ce zici? a Întrebat-o Mick. Avea un glas vesel
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
Mulțumesc, Bob. Oricând Îți poftește inima, frățioare! Siluetele arbuștilor din jur păreau umflate ca norii de ploaie Într-o după-amiază de decembrie. Pe drumul principal trecea din când În când câte-o mașină, farurile Îi măturau cu lumina crudă care țâșnea prin frunziș, apoi rămâneau iarăși În Întuneric. Of, Doamne, iarăși! a zis Farah. Doar ai promis că astă-seară mergem la cinema. Ai zis c-o să petrecem o seară plăcută, liniștită. Păi, asta și facem, a zis Johan. Totul e așa
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
Karl, dar că celălalt spune ceva ce el nu reușește să Înțeleagă. Nu-i aude decât vocea, amăgitoare, insistentă, și dintr odată i se face frică. Pe fereastra deschisă vede frunzele verzi argintii ale unui cocotier subțire și Înalt, care țâșnește dintre tufișurile pitice. E singura pată de culoare Într-un peisaj văruit de secetă. Da, e secetă. E cald. Adam Începe să simtă oboseala ca un leșin, leșinul unui somn adânc. Johan, scoală-te, scumpule! Te simți bine? Dormi prea
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
Înconjurat de alte trupuri și strivit din toate părțile. ...trebuie să ne ridicăm, să ne ridicăm și să luptăm, să luptăm, să trăim ca oameni liberi, așa cum a lăsat Dumnezeu... Din mulțime s-a Înălțat un răcnet, un muget nedeslușit țâșnit dintr-o mie de guri care rosteau laolaltă vorbe felurite. Apoi a izbucnit Încă o dată și s-a stins brusc, asemenea unei furtuni neașteptate la tropice, când un potop de ploaie se iscă din senin, Învolburează apele, se potolește tot atât de
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
uitau după soldații care se Îndreptau spre toaletă. Adam a aruncat o privire fugară spre ușile de la intrare. O să alerge spre ele, o să aștepte până intră vreun nou grup, iar la deschidere, când ușile se vor da În lături, o să țâșnească afară. Nu spusese oare Din că Însuși președintele trebuia să so sească În curând? Desigur că n-o să observe nimeni un băiat care se strecoară afară când sosește suita președintelui. Trebuia să ră mână liniștit, să aibă răbdare, apoi să
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
mâna lui Adam. De când intrase În casă aproape că nu-i dădea drumul. Când și-a dat seama că se Întorsese, i-a și venit să plângă. Pentru prima oară din adolescență, dacă nu cumva chiar din copilărie, i-au țâșnit lacrimile fără să se poată stăpâni. L-a strâns În brațe, și-a pus capul pe umărul lui și i-a umplut cămașa de lacrimi. Era caraghioasă, dar nu i a păsat. Când a intrat, el mesteca, pe masă mai
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
de zidul masiv al tăcerii și se miră singură, înduioșată, până unde o va purta slăbiciunea? Aștepta reacția lui Alexe cu respirația întretăiată, cu ciudă, îl privea cu amărăciune. O să tacă? Mintea îi era stoarsă, vlăguită, nici o idee salvatoare nu țâșnea din marea masă de neuroni inhibați. Abia își înăbuși oftatul de ușurare când îl văzu deschizând gura și slobozind primele vorbe. O mare pace îi invadă încet, încet celulele, o încerca un vag sentiment de recunoștință. Alexe vorbea calm, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
o absurditate să accept, că într-o bună zi mă pot duce cu toate aceste rezerve neconsumate în mine. Pur și simplu cred că pământul nu m-ar primi, că, odată ajunsă acolo, țărâna deasupra mea ar face explozie, ar țâșni în trombă, eliberându-mă din tainițele ei. Cei care o ascultau, bărbații de obicei, se simțeau datori s-o asigure că nu este deloc bătrână, că se afla încă la o vârstă când orice sentiment este posibil, cu atât mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
spusese că celelalte idei sunt mult mai greu de înțeles, așadar nu-i sunt la îndemână, pe urmă începu să-și arate picioarele umflate, cu circulația ștrangulată, cu locuri vineții, fierbinți, unde sângele părea gata să străpungă peretele sărăcit ca să țâșnească afară, să poată goni în voie. Sidonia a presupus că era ulcer varicos și câteva minute s-au consultat asupra diverselor modalități de tratament mai mult sau mai puțin științifice. Încântat, ieșit din acreala lui caracteristică, tatăl a plecat cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
împietrite. Să vă fie de bine, copii mei, mai spuse. Apoi bărbatul eliberă dopul din plasa de sârmă și-l lăsă să iasă puțin câte puțin. În loc de pocnet se auzi un fâșâit domol, după care lichidul nu se învolbură, nu țâșni în sus, ci rămase cuminte în sticlă, mai apoi se lăsă docil turnat în pahare. Momentul, în loc să fie festiv, se dovedise a fi, cumva, jenant prin lipsa de trăire a celor prezenți. Au ciocnit totuși unul de altul paharele, și-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
expresia de încordare. Carmina știa că nu i se poate opune, că se afla în mâinile lui. Poate o să se întâmple acum, își zise, crispată și sângele îi coborî din obraji. Poate acum. De îndată ce se văzu dincolo de marginea orașului mașina țâșni înainte, ca scăpată din chingi. Geamul era puțin lăsat în jos. Prin fâșia îngustă aerul pătrundea cu repeziciune în interiorul automobilului. O șuviță de păr i se sălta bărbatului pe frunte. Ședea drept, cu ochii înainte, era atât de solemn! Carmina
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
unui cocos. Eleanor se încorda nițel când percepu motorul unei mașini ce se apropia de vila. Automobilul coti încetișor pe alee și femeia auzi pneurile strivind pietrișul. Motorul se opri. Se auzi o portiera închisă cu un bufnet amortizat. Eleanor țâșni spre vestibul și trase zăvoarele de la ușă din față. Cand o deschise, în prag îl zări pe Șam Sharp. — Doamne! Numai la tine nu m-aș fi gândit! spuse ea. — Știu, e-ngrozitor de devreme, dar... — Intra, îl pofti ea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1918_a_3243]