678 matches
-
care-și trăiau în realitate viața în afara frontului.. Primele luni ale anului 1940 s-au caracterizat prin mutații fundamentale în viața politică a României. Șefii principalelor partide politice resping politica de reconciliere lansată de Gh.Tătărescu, însă, unii fruntași național țărăniști și liberali primesc propunerile, comunicând regelui că nu-i vor face dificultăți. Mișcarea legionară s-a arătat foarte receptivă la propunerile de reconciliere. În urma tratativelor purtate de împuterniciții guvernului și reprezentanți ai Palatului cu Vasile Noveanu, un număr mare de
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
muncă de lămurire”, cel mai sigur. m. Intelectuali versus „centraliști” Așa sărac cum era În membri și simpatizanți, comitetul hușean mai fusese infestat (din oportunism) și cu unele elemente considerate de Terdiman a fi „nedemne” aici intrând, la grămadă, foști țărăniști sau liberali ori chiar anticomuniști, care Începuseră să ia atitudine față de tendințele dictatoriale și exclusiviste ale conducerii. Limbajul dualist terdimanian sărise cu viclenie peste adevăratele probleme oprindu-se asupra unui Închipuit conflict dintre intelectualii evrei și plebea proletară de aceeași
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
membrilor PCR evrei cari mai mult sunt evrei decât comuniști (subl.ns.)”. a.d. După „alegeri”... După imensa fraudă electorală a comuniștilor, aceștia s-au mai și lăudat cu gura deschisă până peste urechi cu câștigarea a 84,10% din sufragii, țărăniștilor lui Maniu rezervându-le din birourile lor somptuoase de nababi ai „noii ordini” 7,70% iar liberalilor - Brătianu - abia 0,72%, imediat după Uniunea Populară Maghiară cu 7%. Potrivit istoricului postdecembrist Petre Țurlea, care a cercetat În amănunțime arhivele, BPD
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
bine dar Costache privi îngrijorat la apa tulbure ce curgea, învolburată aproape atingând dulapii podului. Nici șoseaua nu era mai bună, Costache care umbla de ani de zile pe acolo, înjura de mama focului pe cei de la putere, fie liberali, țărăniști sau cuziști. Toți promiteau pînă la alegeri că vor repara drumurile și șoselele dar odată ajunși la guvernare, uitau făgăduielile. Acum nu-i mai ardea de înjurături, mâna caii cu atenție, cunoștea gropile șoselei care acum erau pline cu apă
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
ranchiună. A trebuit să plece la Tighina fiindcă n-a răspuns poruncilor politice ale prefectului de atunci, ștefan Constantinov. Acum stă la hodină pe Dealul Florilor, la Dej. La șir, după Cezar Stratula a urmat Traian Constantinescu, apoi Nicolae Stoicev - țărănist, Amelin - liberal ... Dintre subrevizorii de cancelarie, D.N.Cherciu a rămas de pomină. Muncitor, muncitor dar de o slugărnicie neîntrecută. Voia să nu aibă complicații complicându-i pe cei din jur cu o atitudine mereu afirmativă. și iată un desant de
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
a luat aconto de vreo mie de lei, adio și nu la revedere. După un timp, când guvernul țărănist căzuse, se întâlnește fostul prefect cu Vlahuță. - Incă nu sunt gata tablourile? Când le vom primi? - La a doua venire. - A țărăniștilor? - Nu, domnule, a lu' Cel De Sus. Altădată , când era notar în comuna Furmanca, satul mareșalului Timofei Timoșenco, primește telefon de la pretura Chilia Nouă că are obligația să pună hârtiile la curent că vine domnul Prim-Pretor Temistocle Prall însoțit
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
nu-i spun și de drojdie. Cum se rade ea de pe doage și se usucă pe stirighie sau tirighie, că-i tot una, și cum și la ce se folosește. - Mda. Ești băiat deștept, măi Brumă. Să te înscrii la țărăniști. Toate ca toate dar oamenii la care am stat în gazdă, ruși sau ucrainieni, ce-or fi fost ei, erau oameni extraordinari. Săraci și omenoși. Parcă ne-au dat, prin felul lor de a fi, curaj. Liniște. Chibzuință. și, în
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
în care locuise până la ieșirea la pensie, fostul director ștefan Nicolau. Stătea pustie, cu geamurile sparte și fără uși, sobeă Din păcate Năstase Negru, directorul, refuza categoric să accepte locuirea noastră acolo. Mi-a spus că dacă mă înscriu la țărăniști am putea discuta. și abia după memoriul trimis prefectului am primit dreptul de folosință. Cu ajutorul mamei, a celor doi flăcăi de clasa a treia și a cincea, Coca și Petrișor, a învățătorului Alexandru Starșii, refugiat basarabean din 1940 am reușit
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
fi oricând comunist național, bine înțeles dacă vreodată comunismul ar putea îndepărta preponderența judaică și deci caracterul internațional. N-aș putea să fiu însă niciodată un demo liberal convins, deși trebuie să recunosc că în aceste împrejurări tragice liberalii și țărăniștii români au adoptat o atitudine neașteptată, încercând să scape pe cât mai mulți legionari din prigoana comuniștilor, recunoscând implicit că n-au nicio vină decât aceea a credinței lor, pentru care însă, până mai ieri, și ei i-au persecutat. Regimul
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
decizie națională sau locală, pe care îl câștigă anumite formațiuni politice (în cazul votului pe liste), compuse din politicieni care își respectă în linii fundamentale tipologia partidului din care fac parte. În acest fel, sperăm că dacă votăm liberali, național țărăniști, naționaliști, social-democrați etc., acești politicieni nu ne vor înșela flagrant și nu ne vor sfida pe față, odată văzuți cu boii în căruță. Nu de alta, dar noi îi plătim pe acești oameni ca să nu ne înșele, ci să facă
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
de politică, unde programul neimpunîndu-le nimic, putea să apară fondul lor adevărat. Acești reprezentanți ai claselor vechi și mai cu seamă ai țărănimii în privința limbii și a literaturii au fost și în teorie, dar mai cu seamă în practică, adevărați "țărăniști" cu o nuanță de "moldovenism", ducând principiile și procedeele școlii critice moldovenești până la extrem. Socialiștii de pe atunci își fac un merit de a scrie cât mai aproape de limba poporului și întrebuințează cât pot expresiile moldovenești, considerând oarecum expresiile muntenești ca
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
onoare de a întrebuința cât mai puține neologisme, este o emulație între dânșii ca să găsească echivalentele românești ale neologismelor, și dorința lor supremă este a scrie o bucată întreagă fără nici un neologism... Acești reprezentanți ai "proletarilor" au fost cei mai "țărăniști" și mai "moldovi-nești" oameni. Stilul lor mișună de "hăul", de "jariștea", de "pojarul" etc... Închipuiți-vă, în Apus, pe socialiști (șreprezentanți ai proletarilor) făcând școli lingvistice și literare țărăniste, făcând din țărănism un articol din cele două-trei ale crezului lor
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
perioada de formare a statului român, din vremea când partidul liberal, mai mult "roș", nu-și schimbase încă fizionomia și aspirațiile, schimbare dată pe față prin retragerea lui C.A. Rosetti. Odobescu e ceea ce s-a numit mai târziu un "țărănist". Constatând că pământul e pe nedrept al "ciocoiului" și că țăranul e "rob", prevede că în curând pământul va fi "înapoiat" țărănimii. Mai mult. El nu se arată ca un poporanist, când, conștient de datoria ce o are față de țărănime
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
sa. Și nici Creangă nu este țărănist. Ar fi curios ca un țăran ca el să fie țăran-ist. Acest "ist" înseamnă o aderare, și un țăran nu poate adera la țărănime. Dealtfel, nimeni nu l-a trecut vreodată printre țărăniști. Și, firește, nici poezia populară nu e țărănistă, pentru același motiv pentru care Creangă nu e țărănist. Țărănist literar e acela care imită pe țăran. Și dacă un tîrgovăț ar reuși să imite pe țăran cum trebuie, acel tîrgovăț ar
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
-ist. Acest "ist" înseamnă o aderare, și un țăran nu poate adera la țărănime. Dealtfel, nimeni nu l-a trecut vreodată printre țărăniști. Și, firește, nici poezia populară nu e țărănistă, pentru același motiv pentru care Creangă nu e țărănist. Țărănist literar e acela care imită pe țăran. Și dacă un tîrgovăț ar reuși să imite pe țăran cum trebuie, acel tîrgovăț ar face minunea să fie un Creangă - căci ar reuși să se transpună în sufletul țăranului, să gândească, să
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
ar fi valabilă, gradul ei de frumusețe atârnând de gradul talentului său. Firește însă că ar fi cantonat în anumite subiecte și stări sufletești, ca și Creangă - și i-ar fi interzise orice excursii în lumea și în sufletul orășenesc. Țărăniștii literari însă au fost altceva. Ei au fost niște târgoveți care parodiau, caricaturizau literatura țărănească, întocmai cum decadenții parodiau și caricaturizau literatura baudelairiană. Țăranul pe care-l imitau ei era un țăran convențional, imaginat de ei - și de obicei nu
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
care li se făceau. Desigur, au greșit, dar au greșit pentru că li se luase orice posibilitate legală de a apăra dreptatea disprețuită de samsarii corupției criminale. Dar, care partid politic n-a greșit ? Se poate dovedi că și liberalii, și țărăniștii, și Antonescu și comuniștii au greșit cu mult mai mult decât legionarii, și totuși au pretenția de a conduce țara și poporul românesc. În țara tuturor hoțiilor este aproape imposibil să aperi dreptatea, pentru că sunt mai mulți hoți decât oameni
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
IIlea n-a fost decât o organizație de gangsteri, o organizație demagogică ascunsă sub firma mincinoasă de democrație. Dacă în anii 1939-1940 România a ajuns la faliment, vinovați sunt în primul rând guvernanții de atunci. Printre vinovați se află și țărăniștii, și liberalii, nu numai evreii și Carol al II-lea. Înainte de a lăsa țara pe mâna generalului Ion Antonescu, omul său de încredere, Carol a chemat și pe țărăniști și pe liberali să ia conducerea, guvernarea țării. De ce au refuzat
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
în primul rând guvernanții de atunci. Printre vinovați se află și țărăniștii, și liberalii, nu numai evreii și Carol al II-lea. Înainte de a lăsa țara pe mâna generalului Ion Antonescu, omul său de încredere, Carol a chemat și pe țărăniști și pe liberali să ia conducerea, guvernarea țării. De ce au refuzat ? Legionarii erau la acea oră dezorganizați, conducerea Mișcării era decimată. Carol ucisese într-o singură noapte de legionari, iar apoi umpluse închisorile cu cei rămași în viață. S-a
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
de închisoare. Toți potentații care au fost demascați de legionari (și burghezia și comuniștiiă s-au coalizat împotriva lor, și astfel, de unde legionarii luptau să scape țara de orânduirile nedrepte, ei s-au văzut loviți și de evrei, și de țărăniști, și de liberali, și de comuniști și de marii moșieri, iar apoi și de generalul Ion Antonescu și de comunismul venit pe tancurile armatei sovietice. În această situație confuză, creată și întreținută de comunismul internațional, sprijinit de francmasoneria internațională, au
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
regale, au devenit conștienți de faptul că Mișcarea legionară a devenit o mișcare de masă și atunci să întocmească un plan pentru uciderea lui Codreanu. Ei credeau, așa cum de altfel au crezut toți politicienii monarhiști, fie că au fost național țărăniști, liberali, socialiști sau comuniști, că eliminarea șefilor Mișcării Legionare va duce la absorbirea legionarilor în cadrul oligarhiei. Ei nu au înțeles că între 1934 și 1938 Mișcarea Legionară a simbolizat fenomenul legionar inițiat încă de Tudor Vladimirescu și de toți cei
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
introduce și portrete ale unor magiștri precum Yves Auger, George Giuglea, D. D. Roșca sau Victor Papilian, continuând cu perioada refugiului după Dictatul de la Viena, succinte comentarii despre evenimentele din august 1944, cu „secvențe de galeră” și mărturii despre fruntașii țărăniști ori despre încercarea de reinserție socială. Martor nemijlocit, „un om în furtuna” veacului său, Ț. relatează în Însemnări de taină (1997), configurând scene de viață animate, atmosfera din redacția ziarului „Ardealul” ori reconstituie, în pagini de proză memorabilă, presărată cu
ŢEPELEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290150_a_291479]
-
el, acolo, a fost recomandat pentru o școală de spionaj. Când eram În penultimul an de liceu, adică În ’50-’51, a fost parașutat În țară, da’ nu numai el, ci și alți români, majoritatea legionari... Au mai fost și țărăniști, dar majoritatea au fost legionari. Și, cunoscându-ne și având Încredere În noi, ne-a rugat să-l găzduim. Și el a fost prins, Încadrat la crimă de Înaltă trădare și condamnat la moarte, iar noi condamnați pentru găzduire și
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
ceilalți deținuți? Relațiile au fost destul de bune, din toate punctele de vedere, pentru că nu existau animozități... Nu se punea problema ce ești din punct de vedere al originii sau din punct de vedere politic. Unii erau studenți legionari, unii erau țărăniști, alții liberali... majoritatea Însă din punct de vedere strict al proporției, cam 80% erau legionari... Toată Închisoarea..., da’ nu numai Închisoarea, că, În toate Închisorile..., ăsta a fost elementul preponderent, 80% legionari. Cine a fost comandant de penitenciar În acești
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
40 am venit În România. Tatăl era negustor, avea moară, uzină, cazinouri În Constanța. Eram dintre cei mai bogați. Am fost o familie Înstărită, avem zece miliarde de luat din Bulgaria. Pe tata au vrut să-l facă președinte la țărăniști, da’ el a spus: „Eu vă ajut, dar nu pot să fiu și negustor și președinte”. Puteți să-mi descrieți momentul arestării? Cum s-a Întâmplat? Eu lucram În construcții și acolo, an de an, se vorbea despre istoria rușilor
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]