1,978 matches
-
ridicate cote. „Titovchina” sau instrumentalizarea titoismului Deși nu a reușit s...-si ating... scopul prin declanșarea acestei furtuni, Țîțo fiind zdruncinat, dar nu scufundat, Stalin a știut s... recupereze În mod remarcabil miza și a f...cut din „titoism” un țap isp...șitor. Așa cum Îl diabolizase pe Troțki, ajungînd s... poat... elimina f...r... proces orice individ considerat apropiat ideilor sale, Stalin a f...cut din Țîțo un nou Antihrist. Potrivit vulgatei staliniste, Troțki, alungat din paradisul stalinist, r...ț...cea
[Corola-publishinghouse/Science/2022_a_3347]
-
suntem Noi Diferența dintre Ei (ceilalți români) și Noi în funcție de frecvențele cumulative (mare, foarte mare și extrem de mare) 1 Tendința spre bârfe și jocuri politice 67% 2 Tendința de a se crede mai deștepți 59% 3 Tendința de a căuta țapi ispășitori 62,3% 4 Comoditatea - lenea 52,8% 5 Tendința de a invidia 59% 6 Superficialitatea (merge și așa) 53,4% 7 Fatalismul (așa a fost să fie) 39,8% 8 Lingușeala 49% 9 Tendința de a-ți plânge de
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
una dintre următoarele categorii: a) acuzatorii și acuzații sunt persoane apropiate, rude sau vecini, iar acuzele sunt expresia vizibilă a unei ostilități; b) acuzatul este fie un individ cu un statut social minor, fie un străin, și astfel el devine țapul ispășitor pentru nenorocirile locale; c) acuzatul este un membru al unei religii sau mișcări politice nepopulare (E. Leach, 1964, p. 685). Aceste acuze pot conduce la: a) simpla etichetare și, eventual, la forme de marginalizare; b) diverse forme de sancțiuni
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
legătură de reciprocitate inalienabilă Între om și lumea divină. Mulți autori disting Între sacrificiu și alte moduri de omorâre rituală, care nu urmează logica sacrificială - aceste „rituri de eliminare” sunt identificate de unii cercetători sub numele generic de rituri ale „țapului ispășitor”. Ele constau În: a) transferarea simbolică (prin atingere sau prin formule verbale magice) a unor rele (boli, păcate morale sau religioase), care afectează indivizii sau societatea, asupra unui animal, obiect sau individ; b) imolarea sau (În forme mai blânde
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
păcate morale sau religioase), care afectează indivizii sau societatea, asupra unui animal, obiect sau individ; b) imolarea sau (În forme mai blânde) alungarea acestuia din spațiul populat de acel grup (J. Henninger, 1987, vol. XIII, p. 92). Conceptul ritual de țap ispășitor „desemnează simultan inocența victimelor, polarizarea colectivă Împotriva lor și finalitatea colectivă a respectivei polarizări” (R. Girard, 2000, p. 54). Aceste complexe ritualice par a fi mai apropiate de sistemul poluției și al purificării (M. Douglas, 1965). După J. Preston
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
colectivă Împotriva lor și finalitatea colectivă a respectivei polarizări” (R. Girard, 2000, p. 54). Aceste complexe ritualice par a fi mai apropiate de sistemul poluției și al purificării (M. Douglas, 1965). După J. Preston (1987, vol. XII, p. 98), riturile „țapului ispășitor” sunt o subspecie a ceremoniilor de purificare. Autorul amintit consideră că riturile „țapului ispășitor” se bazează pe substituire și catharsis, deoarece „ele folosesc un substitut pentru a muta poluția” și generează o unitate socială prin trăirea unor stări de
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
Aceste complexe ritualice par a fi mai apropiate de sistemul poluției și al purificării (M. Douglas, 1965). După J. Preston (1987, vol. XII, p. 98), riturile „țapului ispășitor” sunt o subspecie a ceremoniilor de purificare. Autorul amintit consideră că riturile „țapului ispășitor” se bazează pe substituire și catharsis, deoarece „ele folosesc un substitut pentru a muta poluția” și generează o unitate socială prin trăirea unor stări de eliberare spirituală de rău („comunități cathartice”). În acest sens, ele constituie un model pentru
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
epurările politice (acuzația de simpatii capitaliste - În sistemul comunist În ultimii ani ai perioadei staliniste - sau acuzația de pro-comunism - În procesele declanșate de senatorul McCarthy În SUA), precum și adeziunea maselor la asemenea opresiuni pot fi interpretate prin mecanismele simbolice ale „țapului ispășitor”. Dintr-un punct de vedere descriptiv (M. Bourdillion, 1980, pp. 11-17), tipologia sacrificiului ar cuprinde: a) sacrificiile calculate: acele acte politice, militare, economice, sportive sau cotidiene de renunțare la ceva de valoare În așteptarea unui câștig mai mare; b
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
sacrificiul instituie societatea organizată de și prin reguli de reciprocitate. El reprezintă un model al ordinii sociale și tocmai de aceea este performat ori de câte ori această ordine este amenințată. Prin aceasta, sacrificiul (cu model vânătoresc) se opune omorârilor rituale de tipul „țapului ispășitor” - În acestea este afirmată distrugerea ordinii sociale, victima sacrificială nu este consumată În comun, iar sacrificiul vizează alungarea forțelor răului care sunt Întrupate de animalul ucis, și nu atragerea forțelor divine (1983, pp. 172-173). Pornind tot de la caracterul sângeros
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
care oprește, prin reorientare, mimetismul violenței originare. El face acest lucru izolând În interiorul comunității o victimă predilectă, care preia asupra ei păcatul violenței și care, reprezentând crima finală, Închide lanțul violenței: În felul acesta, la baza sistemului sacrificial stă principiul „țapului ispășitor”. Deoarece acesta este Încărcat de „relele” unei societăți, violența Împotriva lui nu mai este una malefică, ci una benefică: Dacă violența Îi uniformizează cu adevărat pe oameni ș...ț, o singură victimă poate să se substituie tuturor victimelor potențiale
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
p. 55): „Sunt considerate poluate acele specii care constituie membrii imperfecți ai clasei lor sau a căror clasă contrazice schema generală a lumii”. Omul sau animalul ales pentru a fi sacrificat trebuie să fie Încărcat de păcatele comunității (să devină „țap ispășitor”). Eliminarea lui este justificată social și religios, iar acest mecanism explică sisteme rituale construite prin analogie cu sacrificiul, cum ar fi charivari sau „vânătoarea de vrăjitoare”. Când procesul simbolic de transferare a poluției asupra victimei nu este realizat, cel
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
ceremonii de purificare, cu ajutorul substanțelor sacre precum apa (lustratio) sau focul. Păcatele individuale sau de grup sunt mărturisite În public sau sunt denunțate de cetele rituale de tineri (ca purtători ai energiilor vieții) În fața Întregii comunități. Ucideri ritualice de tipul țapului ispășitor sau alte ofrande și sacrificii sunt oficiate În locurile consacrate. Nu o dată, efigii ale răului (mici statui, măști, obiecte care Îl reprezintă sau manechine) sunt arse, aruncate pe ape, sfâșiate În mod ritual. Alteori, distrugerea este Înlocuită prin gonire
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
parade, procesiuni și defilări), concursuri și performanțe teatrale, acțiuni de tip magic (mascarea propițiatorie, rituri verbale de denigrare), rituri de inversare, anumite secvențe de tip șamanic (atingerea unor stări de extaz), rituri de trecere și consacrare, rituri sacrificiale de tipul „țapului ispășitor”, elemente ale sărbătorilor (anularea obligațiilor uzuale, consumul de alimente și băuturi, dansul și râsul etc.), toate Însoțite de jocuri de Îndemânare sau noroc. Formele de manifestare specifice carnavalului modern sunt determinate de calendarul catolic: sărbătorile carnavalești pot apărea numai
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
ordinii existente, de răsturnare a ierarhiilor, de luare În posesie a locurilor interzise, de consum fără limite al resurselor acumulate (de comunitate, dar mai ales de cei care o stăpânesc) și de eliberare a frustrărilor prin acte violente Împotriva unor „țapi ispășitori” ceremoniali. Spre exemplu, În timpul Saturnaliilor romane, sclavii aveau dreptul să mănânce Împreună cu stăpânii, să-i insulte și amenințe, să stăpânească cetatea printr-un Rege al Haosului care dădea ordine hilare și ridiculiza autoritățile legale: Această celebră sărbătoare cădea În
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
rivalității, cu o reluare periodică a afirmării unității În jurul regelui”. În felul acesta, o colectivitate Își păstrează structurile sociale și politice nealterate și dirijează nemulțumirea socială Împotriva unei persoane. Nemulțumirea este exprimată simbolic, În cadre ceremoniale care amintesc de schema „țapului ispășitor” și care permit, În final, purificarea liderului contestat și, totodată, a comunității. Această perspectivă funcționalistă a fost susținută de mulți antropologi și combătută de alți cercetători (vezi sinteza punctelor de vedere În A. Apter, 1983, și B. Lincoln, 1987
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
unei acțiuni din contextul ei practic către o funcție expresivă, de comunicare, au fost evidente și În timpul Revoluției din România din 1989. Nu este vorba numai despre condamnarea rapidă și executarea lui Nicolae Ceaușescu, care a funcționat, după logica ritului „țapului ispășitor”, ca un rit de purificare colectivă. Este vorba și despre multiplele acțiuni de distrugere rituală a unor Însemne ale vechii ordini comuniste: ruperea stemei din steagul național și fluturarea „steagului găurit”; arderea simbolică a carnetelor de partid sau a
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
excludere simbolică din rândul societății, victima devenea non-umană - violența era legitimată ritual, iar cei care participau la masacru se simțeau eliberați de orice vinovăție (N.Z. Davis, 1975, pp. 180-181). Descrierile acestor evenimente ne arată că În profunzime funcționa logica „țapului ispășitor”, iar la suprafața formelor expresive erau actualizate schemele de charivari. În același sens, Edward Muir (1997, p. 105) amintește glisarea de la rituri sărbătorești către rituri ale violenței: Bătăliile podurilor din Veneția ne oferă un exemplu interesant al felului În
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
mulțimii revoluționare și de antecedentele sărbătorii” (p. 214) - este vorba despre tradițiile procesiunilor cu măști performate de Ziua Nebunilor și În alte parade carnavalești. În același sens, manifestările Împotriva adversarilor Revoluției, precum Lordul Bute și Thomas Hutchinson, Îmbrăcau formele riturilor „țapului ispășitor” și sugerau iminența sacrificiului eliberator. Ulterior, demonstrațiile cu efigii ale Puterii engleze, care erau arse, spânzurate sau decapitate se integrează În categoria riturilor charivari, utilizate cu scop politic, iar acțiunile violente Împotriva lidelor loiali Coroanei britanice, care erau bătuți
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
in Spain, Yale University Press, New Haven Ginzburg, Carlo, 1990, Ecstasies: Dechiphering the Witches’ Sabbath, Hutchinson Radius, Londra Ginzburg, Carlo, 1996, Istorie nocturnă: o interpretare a sabatului, Polirom, Iași Girard, René, 1995, Violența și sacrul, Nemira, București Girard, René, 2000, Țapul ispășitor, Nemira, București Glazier, Stephen, 1996, „Sacrifice”, În David Levinson, Melvin Ember (coord.), Encyclopedia of Cultural Anthropology, vol. IV, Henry Holt and Comp, New York Gluckman, Max, 1963, Order and Rebellion in Tribal Africa, Free Press of Glance, New York Gluckman, Max
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
Nous avons remarqué que Jean Poncet, tout comme Sanda Stolojan, accorde parfois au tiret une fonction explicative : Mocnind sub copaci Dumnezeu se face mai mic să aibă loc ciupercile roșii să crească subt spatele lui. (În munți) (Blaga, 2010: 141) Țapi sous leș mélèzes, Dieu se fait tout petit îl attend leș champignons rouges qui pousseront à l'abri de son dos. (Dans leș montagnes) (Poncet, 1996 : 122) Couvant sous leș arbres Dieu se fait plus petit pour que leș champignons
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
brânză, brusture, bucurie, buză, cătun, căciulă, căpușă, călbează, ceafă, cioară, cioc, ciut, copac, coacăză, curpen, gard, gorun, ghionoaie, ghimpe, groapă, grumaz, gușă, gresie, leurdă, mal, mazăre, măgură, mărar, mânz, murg, măgar, mugur, năpârcă, pupăză, rânză, rață, sâmbure, strugure, strepede, șopârlă, țap, vatră, viezure.58 Baza latină a limbii române-toate limbile romanice provin din latină, iar structura lor continuă structura acesteia. Acad. Al. Rosetti, în Istoria limbii române, a dat definiția genealogică a limbii noastre: "Limba română este limba latină vorbită în
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
dubioasă originalitate, lipsite de emoție, distractive ca niște zurgălăi, colorate ca lampioanele de la serbările populare”. Urmează alte articole ale sale împotriva lui Paul Zarifopol, pe care îl găsește „posac, bănuitor, îmbătrânit și fardat”, a lui Mihail Dragomirescu, numit „duhovnic al țapilor” (Un nedreptățit: D. Mihail...), o diatribă împotriva lui Camil Petrescu (Tot despre „Noua generație”) și un articol denigrator la adresa „literaturii proletariatului” (Bluze albastre). La rândul său, Mihail Sebastian îl numește pe Ion Minulescu „chefliul inovator al versului liber și al
CUVANTUL-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286628_a_287957]
-
provoacă răspunsuri inutile ea mai are, afară de rușinarea celui ce o sulevează, încă și inconvenientul {EminescuOpXIV 391} de-a seduce pe ascultătorul ei neprecaut la răspunsuri și mai nepotrivite, și dă ridicolul spectacol că, după spusa celor vechi, unul mulge țapul, altul ține o sită în loc de doniță. Drept că adevărul consistă în acordul unei cunoștințe cu obiectul ei, dar printr-asta obiectul acesta trebuie să fie separat și bine distins de altele; căci o cunoștință e falsă dacă nu s-acordă
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
să fie dovedit de un „lighenaș” colector, tăiat în piatră, descoperit sub pavajul de andezit. (Pentru sacrificarea rituală a unor prizonieri, criminali, sclavi etc. la celți, scandinavi, greci, vezi 23, p. 103 ; 65, p. 229.) Mult mai târziu, rolul de „țapi ispășitori” a fost jucat, de multe ori, de indivizii alogeni, mai ales de străinii necreștini (evrei, turci), considerați ca provocatori ai stihiilor malefice (molimă, cutremur, secetă, furtună, eclipsă etc.). Este posibil ca unele frânturi din incantațiile copiilor să fi păstrat
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
blestemată” (262, p. 7). După cum se vede, legătura mitologică dintre beția alcoolică și Diavol este trainică. Știm că Dionysos și daimonii din cortegiul său (Satiri, Sileni, Fauni, Priap etc.) au fost prototipurile Diavolului din imaginarul colectiv european (jumătate om - jumătate țap, pervers, lubric etc.). Paradoxal, imaginea diavolului creștin nu vine din mitologia iudaică, ci din cea greacă. Era deci firesc ca Diavolul să fi preluat ca moștenire inclusiv vița-de-vie și băutura amețitoare a lui Dionysos. Unele manifestări și ceremonii dionisiace au
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]