1,021 matches
-
dintr-o ladă de sub pat. Dușmanul totuși nu apăruse. Se mai zicea despre Blocatari că, atunci când toate celelalte metode eșuau, treceau la acțiuni în stil mare, gangsteresc: eliberau intenționat câinii vagabonzi prin oraș (dacă îi adunau hingherii, Blocatarii mergeau la țarcuri, pretinzând că ei sunt proprietarii, după care le dădeau drumul înapoi pe străzi; angajau echipe de operațiuni cu însemne ciudate pe veste (RADET; DISTRIGAZ; RENEL), care coborau din camion și spărgeau noaptea asfaltul în diferite zone, după care o întindeau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
schimb, patriotismul este un opiu care le alterează conștiința de clasă, un drog care le anesteziază acțiunea colectivă în baza interesului lor material, care nu poate conduce decât spre revoluția socialistă. Patriotismul este această legătură morală care unește în același țarc mioarele și lupii. Clasa jefuitoare [...] are toate motivele să cultive în rândul muncitorilor înrobiți cultul patriei și steagului lor; pentru a menține dominația clasei tale, este recomandat să propagi în rândul maselor acele sentimente patriotice care maschează antagonismele de clasă
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
trai de bordei și nu a celor care să trăiască În curțile Împărătești. De asta n-avea noroc. Se Întoarce la tatăl său și, după ce-i istorisește povestea Întâlnirii cu Dumnezeu, acesta i-a dat o treabă de făcut pe la țarcul oilor. Feciorul se căsătorește cu Tunsâlica (fata găinăresei de la curțile craiului); ea Îl Învață să spună tuturor că nu știe nimic de averea dobândită (nu știu, nu-s ale mele; Tunsâlica știe, Tunsâlica are), deoarece nevasta lui avea altă zodie
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
Concurs (1982), pe care îl împinge pe culmile estetismului. Rezultatul este probabil cel mai frumos film al lui Pița, cu o imagine (Marian Stanciu), muzică (Adrian Enescu), montaj (Cristina Ionescu), decoruri (Călin Papură) excelente, dar cu un scenariu adormit în țarcul propagandistic. Formalismul marilor ruși din anii ’20, regie hiperartistică pe un scenariu comunistoid, produce, după Când primăvara e fierbinte și Meandre (M. Săucan), Duminică la ora 6 (L. Pintilie), Canarul și viscolul (M. Marcus), Zidul (C. Vaeni), Să mori rănit
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
în relație atât cu el însuși cât și cu mediul înconjurător. Exemplul următor este extrem de util pentru astfel de situație: “La o vizită acasă am stat împreună cu o mamă și fiica ei de un an Vibeke. Fiica era într-un țarc și se juca cu o roată de bicicletă. Era rece. Vibeke era îmbrăcată cu o cămășuță subțire și un chiloțel de plastic cu scutec. Mama nu înregistra copilul. Copilul nu a luat nici o inițiativă în direcția mamei. După o oră
ATITUDINEA PĂRINŢILOR DIN MEDIUL RURAL ŞI EFECTELE ASUPRA ADAPTĂRII ŞCOLARE by SARDARIU ELISABETA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/338_a_598]
-
natura ideilor europene. Ele sunt fundamental active, militante. Forța lor de impact și expansiune este extraordinară. Fenomenul este de altfel originar, perceptibil încă din faza Goethe-Mazzini, care concepeau literatura europeană ca pe o idee în acțiune. Dincolo de orice limitări și țarcuri strâmte: mai întâi naționale, apoi prin logica intrinsecă a ideii vest continentale, continentale, extracontinentale. Când formula astfel de idei, Goethe avea un roman chinez în mână. Ideea europeană are o vocație universalistă prin faptul că ea oferă un principiu, un
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
3. Literatura europeană (=universală) încurajează competiția și spiritul de emulație al literaturilor naționale, care-și păstrează în continuare individualitatea, specificul și aspirațiile specifice. Fiecare are însă un rol de jucat și Goethe apasă încă o dată pe ideea necesității ieșirii din țarcul strâmt, prin depășirea izolării și a provincialismului, în primul rând a literaturii germane. Ea are misiunea sa, dar fără complexe, infatuări și înfumurare pedantă. În această situație se află, de fapt, toate literaturile. Dna de Stașl făcuse aceeași teorie: De
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
trai de bordei" și nu a celor care să trăiască în curțile împărătești. "De asta n-avea noroc". Se întoarce la tatăl său și, după ce-i istorisește povestea întâlnirii cu Dumnezeu, acesta i-a dat "o treabă de făcut pe la țarcul oilor". Feciorul se căsătorește cu Tunsâlica (fata găinăresei de la curțile craiului); ea îl învață să spună tuturor că nu știe nimic de averea dobândită ("nu știu, nu-s ale mele; Tunsâlica știe, Tunsâlica are"), deoarece nevasta lui "avea altă zodie
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
înainte de cutremur, mugesc des și puternic, scurmă pământul cu copitele, se tăvălesc, aleargă în cercuri, refuză să mănânce, fug de la pășune spre casă. * Oile. Devin neliniștite, se strâng grămadă, se uită în toate părțile speriate, nu vor să intre în țarcuri, behăie mult și tare, iar adeseori cad pe pământ și se zvârcolesc. * Porcii. Sunt agitați, nu intră în cocină, refuză să mănânce, încearcă să iasă din cotețe, grohăie continuu și puternic. * Câinii. Cu circa 10 zile înainte de cutremur, câinii devin
Animalele prevestesc cutremurele! by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/825_a_1572]
-
despăgubirilor pentru acoperirea pagubelor cauzate economiei vinațului prin faptele ilicite prevăzute la art. 32 și 34 din Legea nr. 26/1976 privind economia vinațului și vînătoarea se stabilește potrivit anexei nr. 3. În cazul pagubelor produse economiei vinațului din crescătorii, țarcuri și parcuri, cuantumul despăgubirilor stabilit potrivit anexei nr. 3 se dublează. Articolul 5 Despăgubirile determinate potrivit art. 1-4 pentru acoperirea pagubelor produse fondului forestier, vegetației forestiere din afara fondului forestier și economiei vinațului, de pe terenurile administrate de Regia Autonomă a Pădurilor
ORDONANTA nr. 2 din 17 iulie 1992 privind determinarea despăgubirilor în cazul unor pagube produse fondului forestier, vegetatiei forestiere din afară fondului forestier situate pe terenurile proprietate publică şi economiei vinatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108132_a_109461]
-
7, ap. 5, județul Prahova. 210. Stein Gabriela, născută la 4 noiembrie 1965 în Caransebeș, județul Caraș-Severin, România, fiica lui Peștean Alexandru și Antonia, cu domiciliul actual în Germania, 85399 Hallbergmoos, Leopoldstr. 5, cu ultimul domiciliu în România, Caransebeș, Str. Țarcului nr. 3, județul Caraș-Severin. 211. Asăvoaei Grigore, născut la 2 octombrie 1962 în localitatea Batin, județul Cluj, România, fiul lui Dolha Vasile și Măriuca, cu domiciliul actual în Austria, 2754 Waldegg, Hauptstr. 51 B, cu ultimul domiciliu din România, Sânnicolau
HOTĂRÂRE nr. 338 din 8 iulie 1997 privind aprobarea renunţării la cetăţenia rom��nă de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/118544_a_119873]
-
32, județul Bacău. 365. Rischar Daniela, născută la 22 noiembrie 1969 în localitatea Burila Mare, județul Mehedinți, România, fiica lui Bădălău Gheorghe și Aneta, cu domiciliul actual în Germania, 57234 Wilnsdorf, Hangstr. 29, cu ultimul domiciliu din România, Reșița, Str. Țarcului nr. 1, bl. 1, sc. B, ap. 15, județul Caraș-Severin. 366. Reisenauer Adriana Axentea, născută la 11 februarie 1969 în Sibiu, județul Sibiu, România, fiica lui Radu Axente și Radu Georgeta, cu domiciliul actual în Germania, 65529 Waldems-Bermbach, Am Tiefen
HOTĂRÂRE nr. 629 din 6 octombrie 1997 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/119349_a_120678]
-
schimb, patriotismul este un opiu care le alterează conștiința de clasă, un drog care le anesteziază acțiunea colectivă în baza interesului lor material, care nu poate conduce decât spre revoluția socialistă. Patriotismul este această legătură morală care unește în același țarc mioarele și lupii. Clasa jefuitoare [...] are toate motivele să cultive în rândul muncitorilor înrobiți cultul patriei și steagului lor; pentru a menține dominația clasei tale, este recomandat să propagi în rândul maselor acele sentimente patriotice care maschează antagonismele de clasă
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
noi te-am ales pe tine ca să câștigi bani, colaborează cu noi ca să nu se întâmple evenimente". Și noi am fost pregătiți din țară, dar el ne-a mai spus-o odată. Eiii, bineînțeles că noi, scăpați în libertate din țarc, prima chestie am respectat-o, chiar dacă ne-am mai întâlnit cu români, în sensul că ne-au întrebat ce mai era prin țară, voiau să trimită câte o scrisoare, însă nu i-am primit în camere. A doua recomandare am
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
doar de „a-i încerca și pe ceilalți“. „Schimbarea“ avea, cu alte cuvinte, sensul strictei „al ter nanțe“ la putere și, ca atare, era pe cât de inconsistentă, pe atât de previzibilă. De o asemenea schimbare, oarecum mecanică și înghesuită în țarcul strâmt al acelorași portrete și „programe“, nu cred că mai avem nevoie. Nu mai avem nevoie de „schimbare“ pur și simplu. Avem nevoie să căutăm și să votăm diferența, noutatea radicală. Avem nevoie să ieșim din capcana unei „alternative“ gata
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
trebuie să vedem o primă imagine, metaforică și ea, a domesticirii animalelor într-un mit pentru care se cunosc numeroase exemple în întreaga lume. El are ca erou un personaj înzestrat cu puteri supranaturale care închide animalele sălbatice într-un țarc ori într-o peșteră și nu le lasă să iasă decît unul cîte unul ca să-i aprovizioneze pe ai săi sau chiar le ține pe toate prizoniere ca să provoace o foamete. Acum cincisprezece sau douăzeci de mii de ani, vînătorii
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
pigmenții și o așteaptă. Iar pentru asta, Îi mulțumesc Cristinei, buna mea prietenă - honni soit qui mal y pense - fără de care n’aș fi aflat niciodată asta. „Radioalmanah“, 22 noiembrie 1997, ora 18,21 20. O picătură de verde În țarcul imaginar În care tremură cu sufletul la gură ori la rădăcină cu gândul la sacrificiul ce-i va avea curând ca victime, odată cu Sărbătorile, ale noastre, nu ale lor, porcul și bradul nu sunt singuri. Le Împărtășește soarta și vâscul
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
competitivă; mai ales că nici nu-și vinde pielea cu una cu două, și-și cunoaște prea bine „aliatul“. Mai dulce e aceea de porc, oaie, capră... Și așa, câinele și-a aflat alt rost: de păzitor al turmei ori țarcului În care omul le asigură traiul cu cele obținute pe ogor ori fâneață. Așa, haita de câini, decimată, controlată numeric cândva de riscurile vânătorii și punerea câte unuia În proțap, devine prea numeroasă. Apare excedentul, câinele de prisos, vagabondul, care
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
greu, greu de cap tiocuș pungă din piele toaieș prostănac tragă, tânjală lemn aplicat la jug, cu care se trage apoi plugul triftor pâlnie tolumbă pompă de incendiu trăvălit rostogolit T țai drojdie de bere țanc stâncă, vârf (de munte) țarc loc pentru popasul de noapte al oilor țăv graniță țârâ puțin țâțână dispozitivul pe care se sprijină o ușă țâpa (a) a arunca țechere coș cu toartă U ulcică cană de pământ pentru apă ulcior damigeană V văxuit lustruit (despre
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
îmi pare rău că și natura se pierde. Nu știu, am trăit într-o lume mai înțelegătoare, mai serioasă, mai atașată, mai întreprinzătoare, în tot cazul, în altă lume. Se plantau pomi, îi îngrijeau oamenii și îi protejau făcându-le țarcuri de protecție, pământul se lucra cu dragoste și rost, acum copacii pe care i-am sădit noi sunt tăiați iar lemnul lor nici nu se face venit la bugetul autorităților, pământul rămâne pârloagă, iar celor care își petrec zilele la
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
podelei era risipită sfărâmătura de pământ bătătorită pe alocuri cu tălpile. Până la glezne i se cunoșteau urmele semnalelor fiului ei, contrastând cu albeața strălucitoare a gambelor și pulpelor ce păreau să tresară imperceptibil. Se Învârtea ca un animal Într-un țarc cu pământ bătătorit pe jos, pe lângă cratița cu fiertură și tigaia cu rântaș pe aragaz, și mai era loc În țarc pentru o masă mică de brad nevopsită, aidoma celei pe care-mi scriam cândva romanele vieții, și pentru trei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
cu albeața strălucitoare a gambelor și pulpelor ce păreau să tresară imperceptibil. Se Învârtea ca un animal Într-un țarc cu pământ bătătorit pe jos, pe lângă cratița cu fiertură și tigaia cu rântaș pe aragaz, și mai era loc În țarc pentru o masă mică de brad nevopsită, aidoma celei pe care-mi scriam cândva romanele vieții, și pentru trei scaune ce păreau să ne fi așteptat special pe noi. Sosisem și așteptam să ni se dea să mâncăm. Eu și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
parcă să i le destupe, s-o facă să-i audă plânsul, În timp ce Andrei Îi susținea și se amesteca În furtuna aia de țipete și mugete teribilă și incredibilă ca Însăși realitatea faptului că toți eram niște animale acolo-n țarcul ăla de pământ bătătorit pe jos, niște animale de rase sau specii diferite care-n așteptarea tainului bâjbâiam Îndârjiți după un grai comun tinzând să se confunde cu sfâșierea de mamă a mutei. Părințelul era oricum de-al casei. Ne
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
E numai bună. Hai să mâncăm până nu se bălăcesc ăștia În ea. Și n-are nici farfurii pe-aici... Zici că ești la Motănica, vere, e ca la mama acasă aicea. Privirea lui dă roată și scotocește prin tot țarcul și ochește În sfârșit sub chiuvetă două castroane de tablă pe care le clătește În țârâiala chiuvetei. Pâine nu ne-a dat prin cap să luăm, și linguri, eh, nici d-alea n-are muta... Sprijinindu-se cu podul palmelor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
până termină ei, termini și tu fiertura. Era un fel de mâncare de cartofi scăzută, cu multă ceapă prăjită În ea. Se răcise și era numai bună de mâncat. * O vedeam că se uită cam cruciș tot Învârtindu-se prin țarcul ei printre noi, goală pușcă și parcă i-ar fi pierit tot cheful. Ce naiba nu priise? Tăcea Încruntată acum, nu mai gemea și nu mai mugea și nu mai dădea din mâini. Cam dădusem buzna și profitasem, ăsta-i adevărul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]