1,282 matches
-
Și nu-și spune măcar numele întreg. ― Abia după 106 ani, și anume la 13 august 1736, vine: “Io Grigorie Ghica voevoda, Bojiiu Milostiiu, g(o)sp(o)dari Zemli Moldavscoi”, care prin măsurile luate încearcă să aducă Mănăstirea din Țarină la lumină. Și spune vodă: “Sfinteli mănăstiri... ce se află stându înspre neamurile cele de feliu streine și nemilostive... de pururea sintu învăluite, luptându-se cu multe nevoi ca o corabie pre mare ce-i cuprinsă de furtună și în
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
cheltuielilor ce s-au făcut, după socoteala ce-au arătat arhimandritul Domitiian... ― Acești epitropi de la Halchi nu se sfiesc să-i ceară socoteală lui vodă, fiule! ― Păi, ei voiau să obțină de la vodă încuviințarea reînvestirii ca egumen al Mănăstirii din Țarină a arhimandritului Domitiian. Și spun trimișii lui vodă mai departe: “La cercetare ce s-au făcut și altor lucruri, a numitii svintii mănăstiri, s-au aflat că după silința ce-au pus și la sporire viniturilor, nu numai că dintr-
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
I-am mai întâlnit și o să-i mai întâlnim. Aceste ultime cuvinte, bătrânul le-a rostit - cum mi s-a părut mie - cu oarecare semne de osteneală. Eu am îndrăznit să mai adaug, totuși: ― Din câte știm, sfințite, Mănăstirea din Țarină nu-i singura care a trecut prin vămi străine. Mai sunt și altele. ― Asta-i temă pentru acasă, fiule. Așa că mâine caută să afli care ar fi acele mănăstiri închinate și care au trecut prin aceleași necazuri. Și după amiază
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
potrivit. ― Bine ai venit și să-ți fie de bine masa. Ce ne-am propus noi să despletim astăzi din încâlcita istorie a mănăstirilor moldovenești închinate locurilor sfinte? ― După ce ieri am parcurs șirul necazurilor prin care a trecut Mănăstirea din Țarină până la “cea de istov pustiire”, mi-am pus în gând să găsesc și altă mănăstire care a trecut prin aceleași necazuri. ― Și ai găsit? ― Dintre multe altele, am ales mănăstirea Galata. ― Apoi să pornim la drum, fiule. ― Nu știu cum se face
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
s-a produs doar în 34 de ani (1584, anul zidirii de către Petru Șchiopu voievod, și 1618, anul închinării la “cetatea Ierusalimului” de către Radu Mihnea voievod). Asta dovedește că mitropoliții vremii și boierii epitropi - așa cum am învățat de la Mănăstirea din Țarină - n-au prea călcat în mănăstirea Galata. ― Acum Radu Mihnea voievod dă acel strașnic “ucaz” prin care stabilește ca tot surplusul venitului mănăstirii dintr-un an să fie vândut și “crăițarii” - cu scrisoarea și “pecetea sfinției sale mitropolitul” - să fie depuși
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
egumenilor trimiși de Ierusalim să administreze averile Galatei ca unor “oameni de-ai casei”... Și cât s-a înșelat! ― Îți mai aduci aminte, fiule, de nedreptatea ce li s-a făcut călugărilor moldoveni, care au fost alungați din Mănăstirea din Țarină (Aron Vodă) de către Radu Mihnea voievod (care a domnit între anii: 1616-1618 și 1623-1626), în locul lor fiind aduși călugării greci? ― Desigur, părinte. Îmi amintesc cum călugării moldoveni au venit la Miron Barnovschi Moghila voievod în 1626, la 30 iunie, cu
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
Theodosie din mănăstirea Hlincea scrie negru pe alb: “Mărturisescu, cu a mea scrisoare, cum am fost înaintea Divanului, cu Eftimie și cu Pavel, de ne-am tocmit de bunăvoie cu fratele cu egumenul... Gavriil de la s(ve)tâi Nicolae den Țarina Iașilor ca să hie întru pace de acmu până în veci, nice să mai pârâm noi pre dânșii nici ei pre noi, ce ne-au dat nouă parte den bucatele s(fin)tei mănăstiri să hie dat în veci, iară ce e
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
și Coste Băcioc mare paharnic, și Ștefan Prăjescul mare stolnic, și Boul vistiernic, și Voruntar mare comis, și Savin mare sulger, și Miron Stolonic și Dumitru Buhuș... Dăm știre cu această carte că am luat... două fălci de vie în țarina Copou,... de la fratele nostru, Voruntar mare comis... Și am dat acele vii sfintei mănăstiri,... Sfântul Sava, în târgul Iași pentru sufletul răposatului... Arpentie postelnic... ca să aibă a-l scrie în sfântul mare pomelnic și a-l pomeni în toate slujbele
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
sufletul răposatului... Arpentie postelnic... ca să aibă a-l scrie în sfântul mare pomelnic și a-l pomeni în toate slujbele dumnezeiești, după rânduiala sfintei Biserici creștine. Și... am dat fratelui nostru, Voruntar mare comis, vii pentru vii, trei fălci în țarina Stroeștilor, la Cotnari”... ― Din porunca dată de Ștefan Tomșa al II-lea la 27 mai 1612 tuturor slujbașilor domnești care strângeau dările către visterie, aflăm că în coasta chervăsăriei (vămii) mănăstirii Sfântul Sava “din mijlocul târgului Iași” se afla o
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
sau chiar și prin mănăstiri din an în Paște. ― Dacă aceasta ar fi singura mănăstire lăsată în calea unor “furi”, cum însuși patrierșia sa glăsuiește, ar fi de mirare, dar... Ne aducem aminte ce s-a întâmplat cu “Mănăstirea din Țarină” (Aroneanu), mănăstirea lui Păun de la Clatea, mănăstirea Hlincea și câte altele... ― Da’ tare mă tem, fiule, că te așteaptă un alt blestem. ― M-aș fi mirat să pot trece pe lângă el fără să mă tragă de mânecă, părinte. Așa că, vrând-nevrând
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
este răscumpărată înainte de împlinirea unui an întreg, ea va rămîne de veci cumpărătorului și urmașilor lui; iar în anul de veselie să nu iasă din ea. 31. Casele din sate, care nu sunt înconjurate cu ziduri, să fie privite ca țarini de pămînt: ele vor putea fi răscumpărate, și cumpărătorul va ieși din ele în anul de veselie. 32. Cît privește cetățile Leviților și casele pe care le vor avea ei în aceste cetăți, Leviții să aibă un drept necurmat de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85110_a_85897]
-
la scurtă vreme, din cauza terenului instabil, biserica s-a risipit. De ce s-a numit până la urmă mănăstirea La Greci? Pentru că aici s-au așezat călugării sosiți de la Muntele Athos. A venit însă, în 1594, Aron Vodă și a ridicat în Țarina Iașilor - cu piatra și lemnul lăsate de Petru Șchiopu voievod - biserica Sfântul Nicolae, numită biserica Aroneanu. Spuneam mai înainte că voievozii întocmeau un act cu gând de veșnicie. O pildă o găsim și în acest act, unde vodă zice: „Iar
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
la Țuțora. Și pentru că nu am găsit altă explicație, m-am mulțumit cu această presupunere. După ce mi-am liniștit gândurile, am răsfoit mai departe și am dat peste hrisovul în care Aron vodă pomenește despre ctitoria sa de la 1594 din Țarina Iașilor: „Iată eu,...Aron voievod...domnul Țării Moldovei...am dat...sfintei noastre mănăstiri...două moșii...Rânzești și Averești,...care închinări vor rămâne stăpâniri adevărate...ale acestei...mănăstiri de curând zidită, a Sfântului Nicolae ce i se zice din Țarină.” „Iași
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
din Țarina Iașilor: „Iată eu,...Aron voievod...domnul Țării Moldovei...am dat...sfintei noastre mănăstiri...două moșii...Rânzești și Averești,...care închinări vor rămâne stăpâniri adevărate...ale acestei...mănăstiri de curând zidită, a Sfântului Nicolae ce i se zice din Țarină.” „Iași 7103 (1595).” Când am terminat de citit, am rămas cu gândul agățat de spusele lui Grigore Ureche în „Letopisețul Țării Moldovei” despre Aron vodă... Glasul călugărului, venit pe neașteptate, m-a scos din visare: „La ce te gândești, fiule
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
Socotind Aron Vodă, după atâtea răotăți ce făcu, să se apuce să facă vr-un lucru bun, să nu i fie cu osândă de tot, și s-au apucat în anul 7102 (1594 n.n) de au zidit mănăstirea aceasta în țarina Iașilor, care se chiamă Aron-Vodă, pre numele Domnului, ce au zidit, unde este hramul Sfeti Neculai.” „Mă bucur atunci când văd că îmi spui și alte lucruri decât cele scrise în aceste hrisoave.” De o bucată de vreme, vocea călugărului, chiar
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
înaintea noastră...obștea creștinilor rugători călugări de la sfânta mănăstire Zograf...care este la Sfântul Munte Athos și s-au jeluit...cu lacrimi și cu mare jalobă că au fost lipsiți de metohul și mănăstirea lor, Sfântul Nicolae, care este în țarina târgului Iași, care înainte de acești ani a fost dată de sfântrăposatul domn Petru voievod ca metoh sfintei mănăstiri Zograf...Și despre toate au arătat,înaintea domniei mele, și uricul de la Petru voiavod...și la aceasta și domnia mea m-am
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
părinte, și tocmai am în față scrisoarea din 18 mai 1627 (7135) a lui Theodosie egumenul de la Hlincea și a soborului mănăstirii, prin care spun că: „Ne-am tocmit de bunăvoie cu fratele cu egumenul Gavriil de la Svetâi Nicolae din Țarina Iașilor ca să hie întru pace de acum până în veci...” Mă tem, însă, părinte, că în fundul inimii lor mai purtau încă oarecare supărare... „Dar pe față nu s-au mai pârât la vodă. Vezi însă că ne-am cam luat cu
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
mării dumitali că au vinit egumenul și cu tot săborul de la svânta mănăstire Cetățuia, cu cinstită cartea mării dumitali, scriindu la noi ca să mergem la hotarul târgului Iașii să socotim să alegem Vale Rușilor și a Holbocii, cu loc de țarină, să fie de odaia svintei mănăstiri Cetățui...” „Spune dacă îți place cum îi scrisă hotarnica?” Îi scrisă frumos. Parcă ți se lipește de suflet nu alta. Apoi în vremea aceea, când era vorba de vodă, vorbele frumoase se țineau lanț
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
ș-am început ș-am zidit din pajiște această rugă, sfânta mănăstire Cetățuie...Ș-am socotit... ș-am ales ș-am trimis pe boiariul nostru Tudosie Dubău vtorâi logofăt...ș-a ales Vale Rușilor și a Holbocăi, cu loc de țarină și de fânețe să fie de odaie sfintei mănăstiri... Vălet 7179 (1671), august 6.” La sfârșitul acestui răspuns, am rămas pe gânduri, într-o ușoară derută. „La ce te gândești, dragule?” Nu sunt lămurit cu spusa lui Duca: „ș-am
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
și în tot timpul vieții bătrînilor care au trăit după Iosua și care cunoșteau tot ce făcuse Domnul pentru Israel. 32. Oasele lui Iosif, pe care le aduseseră copiii lui Israel din Egipt, au fost îngropate la Sihem, în partea țarinei pe care o cumpărase Iacov de la fiii lui Hamor, tatăl lui Sihem, cu o sută de chesita, și care a ajuns moștenirea fiilor lui Iosif. 33. Eleazar, fiul lui Aaron, a murit, și a fost îngropat la Ghibeat-Fineas, care fusese
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85104_a_85891]
-
și altele vin, îngrijorări și mult venin și inacces la veșnicie. Oftat cu probe, multe lacrimi mulți oameni nu mai sunt acasa, la poarta vieții doar o plasă ne apasă cu atâtea patimi. În școli se face-o altă carte, țarina noastră e îngustă, atâtea rele mă dezgustă unul muncește, altu mparte. Vor mai veni și-alte măceluri, să nu fugim, să fim mai treji să stăm de veghe la creneluri cu toți ai noștri mari viteji. Aceste vânturi și furtuni
Cerul iubirii e deschis by CONSTANTIN N. STRĂCHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/556_a_1346]
-
morții - Și-i dă, Doamne, cinci feciori Frumușei și bălăiori, Când vor vre să se însoare Ciuma pe toți să-i doboare, Bate-l bate soartea rea Doară rău nu i-a păre. 160 Bate, Doamne, cei doi plopi Din țarina de la popi Și bate și pe cei doi Din țarină de la noi. 161 Când va fi pe la ogină Să te - aprinzi ca o lumină, Când va fi de cătră sară Să te topești ca o ceară, Când va fi de
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
Când vor vre să se însoare Ciuma pe toți să-i doboare, Bate-l bate soartea rea Doară rău nu i-a păre. 160 Bate, Doamne, cei doi plopi Din țarina de la popi Și bate și pe cei doi Din țarină de la noi. 161 Când va fi pe la ogină Să te - aprinzi ca o lumină, Când va fi de cătră sară Să te topești ca o ceară, Când va fi de mieză-noapte Ajungă-te dor de moarte, Când va fi de
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
D-zeu i l-o botezat ș-o rămas băietul năzdrăvan. Da la urma băietului a făcut o fată, ș-așa era de frumoasă, de la soare te puteai uita, da la dânsa ba. Treaba ei era să ducă demâncat în țarină. Ducând ea demâncat în țarină a zărit-o un zmău și s-o pus pe - atâta s-o iee. Da finul lui D-zeu era năzdrăvan ș-o zis așa fetei: că el a face o brazdă de plug până la
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
botezat ș-o rămas băietul năzdrăvan. Da la urma băietului a făcut o fată, ș-așa era de frumoasă, de la soare te puteai uita, da la dânsa ba. Treaba ei era să ducă demâncat în țarină. Ducând ea demâncat în țarină a zărit-o un zmău și s-o pus pe - atâta s-o iee. Da finul lui D-zeu era năzdrăvan ș-o zis așa fetei: că el a face o brazdă de plug până la demâncat și ea totdeuna pe
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]