883 matches
-
niciodată cu ei. Și-a rămas așa. Câte țepe n-am tras eu! O grămadă de țepe! Când vezi că altul le face, eu de ce să nu fac? Ce ție nu-ți place, altuia nu-i face. Așa cum îmi trag țeapă, ce să fac? Să tac din gură? Trag țepe și trag rău de tot. Nu trag la un pachet, două, ca să nu plângi. Îți trag să plângi, să urli o zi întreagă. Rutina 2, după comandantul secției msv Mihai Cosmescu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
n-am tras eu! O grămadă de țepe! Când vezi că altul le face, eu de ce să nu fac? Ce ție nu-ți place, altuia nu-i face. Așa cum îmi trag țeapă, ce să fac? Să tac din gură? Trag țepe și trag rău de tot. Nu trag la un pachet, două, ca să nu plângi. Îți trag să plângi, să urli o zi întreagă. Rutina 2, după comandantul secției msv Mihai Cosmescu Am terminat Facultatea de Mecanică Fină, specialitatea echipamente periferice
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
și-un cârligaș... Și pe umbră și pe soare, Umblă cu casa-n spinare. E frumos ca toți frumoșii, Dar nu cântă ca cocoșii. Cică ar cânta, dar iaca, Mai curând el bate toaca. Nu e ac și nu e țeapă, Însă bâzâie și-nțeapă. Rotundă ori lunguiață, Îmbrăcată-n multe rochii, Ea îți face limba creață Și îți umezește ochii. Mai ales când nu pândește, Toarce, dar nu împletește; Își vede de somnul ei Și visează motocei. Are doi copaci
Cartea de ghicire by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/525_a_1299]
-
nu oameni, ci florile! Dedițeii aceștia cu bluze albastre, păpădii cu coifuri de aur ca ale noastre! [1938] * DESTIN Cocori s-au porrut spre clime de flăcări în țipăt de-abia auzit peste țară. Vâslesc prin înalturi, trași parcă-n țeapă pe-o rază lunară. Mîne-or ajunge la vaduri. Peste tenebre trei zile pluti-vor dormind, să nu cadă. Fulger monosilabic i-arată în noapte sus peste mări biruind în baladă. [I938] * ASFINȚIT MARIN Piere în jocul luminilor saltul de-amurg
Poezii by Lucian Blaga [Corola-publishinghouse/Imaginative/295565_a_296894]
-
mașină, obosit și atent pe locul șoferului, se opri șocată de spaimă. Antonio chicoti, mulțumit că o speriase. Femeie bătrână - poate vreo tovarășă sau vreo confidentă a babei Olimpia, dușmanca de moarte, bună de ars pe rug, de tras În țeapă, de linșat și de biciuit, căci dacă ea n-ar fi ajutat-o, Emma nu ar fi plecat de acasă și nimic din toate acestea nu s-ar fi Întâmplat. Femeia În impermeabil se grăbi către stația de autobuz și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
născută la Roma. Măgarii. Pe la Casilino n-a mai fost nimeni niciodată, aici e zona roșie - toți sunt bolșevici. Ăștia ne-ar spânzura de felinare dac-ar putea. Iar eu, cretinul, m-am Încrezut În ei. Dar mi-au tras țeapă. M-au futut. Ridică paharul. Închină În cinstea celor câtorva prezenți norocoși, pe care jură să-i țină minte. Înghiți cu eroism o altă bucățică. Maioneză În stare pură. Colesterol ucigaș. Sacrificat. Aruncat ca un șoșon uzat. Dar nu le
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
tâlharii, iar drumurile erau destul de sigure. Prințul acesta, pe care spătarul nu-l văzuse niciodată, era crâncen cu pedepsele și i se dusese vestea de om rău, dar drept, pentru că avea pentru toți vinovații o singură pedeapsă: îi trăgea în țeapă, în locuri publice. Se auzea că cetatea Târgoviștei ar fi fost plină de vaietele muribunzilor și că oamenii mergeau pe străzi cu mare băgare de seamă să nu facă vreun rău, cu voie ori fără voie. De aceea, spătarul a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
mai îndrăznea să se uite în stânga ori în dreapta, alerga cu viteză reținută, aproape împleticindu-se pe picioare, și nici nu putea să mai gândească. Auzea huiduieli și strigăte amenințătoare, să cheme careva gărzile, să-l biciuiască, să-l tragă în țeapă. Când ajunsese într-o răscruce, o luase instinctiv la dreapta, adică spre răsărit, iar câțiva pași mai încolo îi ieșise în cale Ioniță. Întâlnirea cu el îi luminase creierul și îl umpluse de bucurie. Ioniță îl trăsese zâmbind într-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
pățiți își dăduseră imediat seama că n-au scăpare. Lui Vlad Dracul i se dusese vestea de om necruțător și mai ales învinuirea de hoție era de neșters. Era suficient să strige careva uite hoțul că erau imediat trași în țeapă cei asupra cărora erau aruncate vorbele. Gheară trecuse nu de mult prin cetatea Târgoviștei și-și văzuse un văr. Avea fața vânătă și clănțănea ușurel, cu ochii duși, atârnat într-un par care îi intrase printre picioare și îi ieșise
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
tot afundându-se în pădure, fără să vadă pe cineva, fără să audă strigăt de fiare. Îl nemulțumea condiția de fugar și îl înfricoșa gândul că ar putea fi considerați hoți într-o cetate în care hoții erau trași în țeapă. Era mai mult frica lui Pampu, decât a lui, dar și lui îi era groază de orice învinuire i s-ar fi adus. I se rupea sufletul la gândul că a nedreptățit pe cineva și de aceea era mulțumit și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
în ceilalți, că se lasă cu scandal, curentul o să revină peste câteva minute, și atunci o să se reia proiecția filmului, iar care n-o să fie la locul lui când or să se aprindă luminile, pe-ăla o să-l tragă-n țeapă, o să-l spânzure în curtea școlii și, cu propria-i mână, o să-i smulgă inima din piept, pentru c-a sosit vremea ca această gașcă de imbecili și nesimțiți ce suntem să învețe odată pentru totdeauna ce-i aia disciplină
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]
-
eu care am avut încredere în el... Total și absolut. Ca o idioată, ca o idioată și-o tembelă fără pic de minte. Respir greu, cu efort, dureros. Toate îndoielile mele au dispărut. Arnold e băgat până la gât într-o țeapă de proporții. O știu. El mi-a înscenat toate astea. Mi-a pus memo-ul pe birou, știind că asta îmi va distruge cariera. Și peste trei zile va dispărea în Bahamas. Simt o împunsătură de panică. Trebuie să iau măsuri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
macarelele, uzinele de mașini unelte, ducă-se cu drag tot, burghezia, proletariatul, pătura intelectuală, ducă-se! Rămân în picioare ruine urâte ca niște dinți stricați, prin care mișună un popor flămând. Într-o curte ca de pușcărie stau trase în țepe de fier patru cadavre violacee. De sus cade o ploaie acidă și iată-le înviind ca să se chinuie și să țipe din nou, răsucindu-se cu mațele pe afară în proțapurile de oțel. Undeva se aude o sirenă și luminile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
cazul acela? Mai bine așa, cu semiviață, din semiprofil. Și-apoi mâine dimineață o să poată închide ochii din nou, se va odihni în adâncul pietrei. Numai dacă n-ar trebui să mă uit la nenorocitul ăla de creier tras în țeapă, cum o ia razna în fiecare noapte prin Piața Palatului, oftează Arion. Am auzit că-l mută, spune delfinul. ─ Bine-ar fi să-l trimită la țară, spune Arion. La Măgura, la tabăra de sculptură? ─ Mai știi? ─ Păcat de dealurile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
ruj la Grosvenor House. La revedere, dragul meu, a zis ea absentă, fluturând o mână în direcția lui Theo, înainte să dispară pe ușă cățărată pe tocurile ei înalte. —Aiiiiiiiiiii, a spus copilul triumfător, înfigând ultimul inel de lemn în țeapă. Capitolul 29tc " Capitolul 29" Lui Hugo aproape că nu-i venea să creadă ce noroc îl lovise. Norii se risipiseră. El și Theo aveau să rămână împreună. În timp ce Amanda avea să înceapă o viață nouă cu businessmanul ei redutabil, care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
o cursă, Înșelată, trasă pe sfoară, prinsă Într-un complot al tuturor oamenilor mari care mă mângâiaseră În copilărie pe cap, Între- bându-mă, cu un rânjet rău-prevestitor, ce voiam să mă fac când voi crește mare. E o mare țeapă. muncești, plătești cu vârf și Îndesat luxul de a avea un corp care trebuie să mănânce, să se spele, să doarmă sub un acoperiș, mai torni din când În când câte un gin tonic, o seară de poezie la muzeu
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
limbă să folosești ca să poți spune ceva, ceva să aibă În sfârșit sens, care să te salveze pe tine și Întreaga omenire. După trei luni am ajuns, cu amară dezamăgire, la concluzia că viața de adult e cea mai mare țeapă a existenței mele. Tânjisem atâta după libertate, iar acum, când În sfârșit dispuneam de ea din plin, Îmi dădeam seama că era doar o colivie căreia nu-i vezi marginea. Sigura libertate pe care aș fi putut s-o cunosc
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
într-o cursă, înșelată, trasă pe sfoară, prinsă într-un complot al tuturor oamenilor mari care mă mângâiaseră în copilărie pe cap, întrebându-mă, cu un rânjet rău-prevestitor, ce voiam să mă fac când voi crește mare. E o mare țeapă. Muncești, plătești cu vârf și îndesat luxul de a avea un corp care trebuie să mănânce, să se spele, să doarmă sub un acoperiș, mai torni din când în când câte un gin tonic, o seară de poezie la muzeu
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
limbă să folosești ca să poți spune ceva, ceva să aibă în sfârșit sens, care să te salveze pe tine și întreaga omenire. După trei luni am ajuns, cu amară dezamăgire, la concluzia că viața de adult e cea mai mare țeapă a existenței mele. Tânjisem atâta după libertate, iar acum, când în sfârșit dispuneam de ea din plin, îmi dădeam seama că era doar o colivie căreia nu-i vezi marginea. Sigura libertate pe care aș fi putut s-o cunosc
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
se centra pe privatizarea întreprinderilor de stat. După 14 ani de tranziție, percepția populației față de principalii actori ai economiei este puternic negativă. Încrederea cea mai scăzută o prezintă investitorii străini, probabil percepuți mai degrabă a fi cei care au dat „țepe” întreprinderilor privatizate. Firmele private prezintă, de asemenea, o încredere scăzută. Probabil că întreprinderile de stat se plasează ușor mai bine nu datorită performanțelor economice, ci pentru că sunt ceva mai controlate în atitudinea lor față de angajați. Tabelul 2.4. Gradul de
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
scobitorile și pâinea. Rămase în picioare până ce Costică se scobi în toate buzunarele, încropind suma cuvenită. — Ce te-oi fi încoțopenind așa, cu mâna întinsă ? îl bombăni Ologu, privind cum își ia monedele de pe masă. Ți-o fi frică de țeapă ? Că plecăm fără să plătim ? Păi, unde să plecăm, șefu’, că de-aici până la ușă facem o juma’ de oră... Mai și ciocănim, boncănim și huruim din bastoane, cârje și toate alea, ca o fanfară damblagită... Dădu din mână a
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
Țara devine vatra deschisă a influințelor străine. Despot Vodă ucis cu buzduganul, Lăpușneanu otrăvit cu sila, Bogdan Vodă gonit la Moscva, Ioan Vodă ucis de turci, Petru Șchiopul ca vai de sufletul lui, Aron Vodă moare în temniță, Răzvan în țeapă; încercarea Movileștilor de a fonda o dinastie se sparge prin luptele între fiii lor ș. a. m. d., și aproape toți sfârșesc rău. Paralelogramul de puteri naționale pierduse punctul comun de activitate, aceasta nu avea un sâmbure stabil împrejurul căruia să
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
asigură încă de mult un cronicar, se luau la ospețe unde voievodul se enerva și tăia fără județ. Pedepsele sunt fanteziste și depind doar de imaginația celui care deține puterea și dreptul de a judeca. Ele merg de la trasul în țeapă la simpla pălmuire a vinovatului. La Sadoveanu, boierul își vâră argatul cu picioarele în lăptocul înghețat al morii ca să simtă zimții gheții. La Caragiale, un Ion este justițiat ad-hoc printr-o bătaie zdravănă, pentru că are opinii estetice diferite de ale
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
difterică (crup difteric): gușter, șopârlaiță, bolfe, anghină. Laringită: răgușeală. Struma (hipertrofia glandei tiroide): gușă. 3. Bolile pieptului: Bronșită: tuse, tusea convulsivă la copii este numită tuse măgărească. Astm (emfizem, dispnee): năduf, năduh, nădușeală, Înădușeală, șui, Înecăciune. Pneumonie. Pleurezie: junghi, cuțit, țeapă. Tuberculoză pulmonară: oftică, osfică (Oltenia), boală seacă (Lăpușna), cihotcă (Ismail). II. BOLILE APARATULUI CIRCULATOR ȘI ALE SÂNGELUI Palpitații: bătaie de inimă. Hidropizie. Ascită. Anasarcă: dropică, apă, boală de apă. Scrofuloză: jolnă, scrofuri. Scorbut: studeniță. Cașexie: rast. Gută: podagră. Reumatism articular
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
sau chiar tâlhari în toată legea, care l-au preocupat mai ales Vlad Țepeș. Înfățișat cu simpatie, ca un perfecționist al eradicării răului, voievodul risca să provoace un entuziasm excesiv copiilor, neavertizați asupra a ceea ce însemna pe atunci tragerea în țeapă 216. După Țepeș, justiția și-a găsit susținători mai puțin faimoși, dar tot așa de stăruitori în pedepsirea bogaților: Pintea Viteazul, Horea, Tudor Vladimirescu 217. Înfrângerea dacilor de către romani sau a românilor de către unguri au ajuns, în aceste pagini, să
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]