12,690 matches
-
cunoști teritoriul, fiule? Ești sigur, tată?, se interesă Lupino, hotărît să amîne acțiunea dacă s-ar fi dovedit dureroasă pentru părintele său. O, fii fără grijă. A trecut acum. Nimic nu mă face mai mîndru decît să-ți pot arăta ținutul nostru. Am luptat pentru el, Lupino. Aceasta e măsura forței tatălui tău! Și a fost o zi cu adevărat specială. Înțeleptul își amintea cu precizie fiecare colțișor. Lupino era curios să vadă, să cunoască, dar nu se sfii să exagereze
by Crenguţa H. B. Docan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1108_a_2616]
-
visul tău. Și o recunoscu. Era o priveliște dezolantă. N-ar fi putut trăi în pustietatea aceea lipsită de umbră. Umblară destulă vreme, adîncindu-se în miezul cîmpiei, dar încercînd să păstreze pădurea la orizont. Era singurul punct de reper în ținutul necunoscut, și nu vroiau să-l piardă. Înaintară la voia întîmplării, pînă cînd adulmecară mirosuri stranii. Asta trebuia să fie. Se apropiau. Aveau noroc. Vîntul bătea în direcție bună, așa încît își puteau coordona destul de precis mișcările. Și, în eventualitatea
by Crenguţa H. B. Docan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1108_a_2616]
-
noastră au remarcat mai mult mediul natural plăcut și mai puțin elementele urbane. Datorită așezării geografice favorabile Tg. Frumos a apărut sub formă orășenească încă de la începuturile sale. În anul 1426, în timpul domniei lui Alexandru cel Bun, târgul devine capitala Ținutului Cârligătura, având în administrare peste 100 de sate. Perioadele de dezvoltare ale așezării au alternat cu perioade de decădere, datorate îndeosebi invaziilor străine (tătarilor). Conform spuselor misionarului apostolic Fra Antonio Giorgini, pe la jumătatea secolului XVII, în urma invaziilor tătarilor și polonilor
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
Cultura Cucuteni. Pentru satul Todirești sunt evidențiate trei atestări documentare diferite: a) În 1456, cînd satul se numea Ciapa; b) În 1546, în perioada domniei lui Petru Rareș, când se pomenește de un anume Toader și de satul Todireani, din ținutul Hârlăului; c) În 1634, când se numea BălușeștiTodirești, ca proprietate a unui boier pe nume Hatmanu, într-un act al domnitorului Vasile Lupu, care întărește părți din Balușești. Satul Todirești s-a format din mai multe cătune care s-au
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
ideilor liberale reprezenta cel mai solid fundament al păcii în Europa. Domnul Thiers 67 i-a reproșat domnului de Talleyrand faptul de a fi permis Prusiei să obțină, în 1815, o frontieră comună cu Franța; în vremea vechiului regim, cu excepția ținutului Clèves, Prusia nu depășea Rinul. Într-adevăr, acest fapt a fost regretabil, însă eu mă îndoiesc că, în vremea aceea, s-ar fi putut proceda altfel. Planul Angliei era acela de a ne "atașa" în flanc, această vecină fiind veșnic
Micaela Catargi by Jules Martin Cambon [Corola-publishinghouse/Imaginative/1407_a_2649]
-
în război cu Provinciile Unite (adică Olanda n.tr.), el a ordonat ca în toate orașele prin care urma să treacă ambasadorul acestora, Pierre de Groote până la ieșirea lui din Regatul Franței, să-i fie aduse onoruri militare, iar guvernatorii ținuturilor de frontieră să aibă grijă de viața și de integritatea lui. Fără a exagera, înțelegem că, de atunci, puterile creștine s-au arătat grijulii cu acordarea tuturor facilităților posibile ambasadorilor inamici care se întorceau în țările lor, înconjurând plecarea lor
Micaela Catargi by Jules Martin Cambon [Corola-publishinghouse/Imaginative/1407_a_2649]
-
un confort consolator. Așa se întîmplă cu Nora, intrată în familia Unchiului Vania, a cărui nepoată este. Un pescăruș (Pescărușul din livada de vișini), dar și un furtunar apar în livada lui Vania o dată ce ape misterioase, din pămînt, inundă întreg ținutul, ostoind frustrarea tumultoasă a Norei de a nu fi văzut marea. Les grands personnages se rencontrent, les grandes situations dramatiques se confondent, par conséquent les grands auteurs communiquent d'une maniere tres libre. Totuși, rămîne să ne întrebăm: dacă Cehov
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
vorbele tale! Ce-ai pățit? VANIA (se dezmeticește): Da... Ai dreptate... Semn că fiecare dramaturg pe limba lui piere, dar renaște pe a altora, și observația poate fi luată în serios. La rîndul lui, Caragiale însuși își trimite reprezentanții: prefectul ținutului este Tipătescu, la brațul iubitei sale Zoe, cei doi urmînd o căsnicie liniștită după ce aflăm că apriga femeie l-ar fi omorît pe Trahanache. Figurile acestea mari ale dramaturgiei universale din Pescărușul din livada de vișini sînt privite cu o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
care bunicul mi-o descria că ar fi fost. E adevărat, nu mai sunt comuniștii, securiștii, partidul unic, dar e mârlănia, incultura, neamprostia, furtul, șpagă. Unde e țară pe care bunicul (Dumnezeu să îl ierte) mi-o descria că un ținut de basm, al demnității, al muncii, al educației? Unde? Chiar 50 de ani să fi distrus tot sau, de fapt, era descrierea unui ținut, a unei vieți pentru care el luptase la Mărășești, el urmase pe mareșalul Averescu în calitate de deputat
Sunt un moș burghezo-moșier by Jorj-Ioan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1264_a_2119]
-
șpagă. Unde e țară pe care bunicul (Dumnezeu să îl ierte) mi-o descria că un ținut de basm, al demnității, al muncii, al educației? Unde? Chiar 50 de ani să fi distrus tot sau, de fapt, era descrierea unui ținut, a unei vieți pentru care el luptase la Mărășești, el urmase pe mareșalul Averescu în calitate de deputat, senator, judecător, avocat, isi crescuse cele trei fete, le măritase și trăise exproprierea, declasarea, foamea, boala, să fie un om hăituit, să vadă cum
Sunt un moș burghezo-moșier by Jorj-Ioan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1264_a_2119]
-
Mort e să-l ocolești. Nu te poți lupta cu el, nu. Și atunci trebuie să mergi împre jurul lui, dar abandonând harta și regulile și limba drumului, pe care el le bloca... Și, făcând asta, desco peri că există ținuturi noi, plante aiurea - crezi tu -, limbi comice și pantere parfumate. Acolo mă găsești pe mine, fără hartă. Tăcea în continuare, uitându-se la mine cu ochii holbați. Hai s-o oprim aici în seara asta, i-am zis, că devine
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
mori des, ai să bei cu dracii și ai să vii înapoi. își urma apoi lectura din hronic: Se pare deci că măscăriciunea ce vârâse spaima n Statu-Palmă nu era alta decât fioroasa Hâcă, neîm blânzita fiară ce pustia boscorodind ținutul Fălticenilor. Aici, Tanti Justina se uita împrejur la noi, mândră. — Măi copii, ce-ar fi să facem noi un tramvai clandestin? Rămăseserăm înmărmuriți. Lui Găinaț îi clănțăneau dinții de admirație. Tramvaiul fusese dat la casare la noi, dar Nea Nebunelea
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
turbate și pălmuită de nori negri, furioși, cu străjeri înfrigurați stând pe metereze, murmurându-și rugăciunile și ridicând priviri imploratoare către cerul părăsit de lună, în timp ce un monstru uriaș ieșit la vânătoare din pădurile nesfârșite ce se întindeau înspre marginile ținutului se opintea de ceasuri bune, fornăia, spumega, lua întunericul în coarnele ascuțite sau zgâria cu ghearele lungi acea poartă. Da, nu era deloc greu să auzi în gânduri gemetele sfâșietoare scoase de scândurile groase, atunci când monstrul încerca să le spintece
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
de acest mod de a gândi fără să sesizăm că suntem prinși de fapt în puterea obișnuinței, în lenea unei minți ce își caută ațipeala într-o scurtătură, că suntem captivii vinii de a ne considera perpetuu inocenți. ٭ Vizitarea altor ținuturi îți poate deschide ochii pentru meleagurile natale: vezi dintr-o dată mai mult. Aici, ca și oriunde în altă parte, a vedea ține de conexiunile pe care poți să le faci, sporite dintr-o dată de experiența altor locuri. Acasă își întărește
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
cea de după 1990, localitatea a stagnat sau chiar a dat înapoi atât economic, cât și spiritual. Locuitorii comunei au fost atrași să meargă la școli, devenind oameni de arme, tehnicieni cu calificare medie sau superioară, chiar cercetători, migrând pe alte ținuturi. Mulțumim celor care ne-au oferit informații prețioase în discuțiile directe: Alexandru Bratu, Vasile Miron, Dumitru Bitter, Marin Caba, înv. Veronica Varzaru, înv. Vasile Spataru, dr. Tudor Diaconescu din Pașcani, prof. Gheorghe Cojocaru, prof. Virgil Grigoraș, prof. Viorel Pascal, ing.
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
și în anii 1444, 1453, 1514, ca moșie a Mănăstirii Probota. În 1618, potrivit uricului lui Gavril Movilă, satul Heci trecea în proprietatea Mănăstirii Galata, de lângă Iași. În 1790, satele Buda, Heci, Lespezi erau menționate în documente ca sate din ținutul Sucevei. În 1803, satul Lespezi era înglobat în satul Brăteni. La 1812, satul Lespezi a fost menționat în lista de hrisoave pentru înființarea de iarmaroace, datorită faptului că Lespezi era un centru important pentru schimbul de produse rurale (Academia R.S.R.
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
o tradiție veche (probabil cu sute de ani înainte de înființarea târgului), influențând dezvoltarea economică a satului și a comunei Lespezi. Înainte de unire, pământurile din jurul târgului aparțineau familiei Sturdza, care le-a vândut lui Fischer. În 1850, existau în zona Lespezi, ținutul Sucevei, următorii mari prorietari de pământ: - Aga Emanuel Morțun, cu 112 fălci de pământ, în localitățile: Sirețel, Lespezi, Lecușești, Cămârzani, Obârșia și Movileni, care-i aduceau un venit anual de 600 (galbeni aur). - Comis Iordache Morțun ținea în tovărășie moșiile
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
În 1923, sa înființat județul Fălticeni, care cuprindea cinci plase, inclusiv Lespezi și Pașcani. În 1929, județul Fălticeni devine județul Baia, cu reședința la Fălticeni, iar comuna Lespezi rămâne în Plasa Siretul. În 1938, lua ființă o nouă unitate administrativă, „ținutul”, iar județul Baia, împreună cu județele Pașcani, Bacău, Vaslui, Neamț, Roman, Botoșani intrau în componența ținutului Prut, cu reședința la Pașcani până în 1940. În 1942, comuna Lespezi făcea parte din plasa Dolhasca, iar în 1950 intra în componența raionului Pașcani. În urma
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
1929, județul Fălticeni devine județul Baia, cu reședința la Fălticeni, iar comuna Lespezi rămâne în Plasa Siretul. În 1938, lua ființă o nouă unitate administrativă, „ținutul”, iar județul Baia, împreună cu județele Pașcani, Bacău, Vaslui, Neamț, Roman, Botoșani intrau în componența ținutului Prut, cu reședința la Pașcani până în 1940. În 1942, comuna Lespezi făcea parte din plasa Dolhasca, iar în 1950 intra în componența raionului Pașcani. În urma împărțirii teritoriale din 1968, este comună în județul Iași, având în componență satele Lespezi, Bursuc
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
în Siret, pe partea stângă. „Buda” este un cuvânt de origine slavă și înseamnă locuințe retrase în pădure sau locuințe de curătură. Poate proveni și de la un oarecare proprietar Buda. Satul a fost înființat înainte de anul 1800. - 1780 - sat în ținutul Sucevei; - 1803 - sat în ocolul Siretului de Jos, contopit cu satul Dolhasca; - 1832 - înglobează satul Budeni (Vârâții Budei); - 1833 - sat în ocolul Șomuz; 1834 - sat în ocolul Siretului; - 1844 - înglobat în satul Dolhasca; - 1845 - separat de satul Dolhasca; - 1846 - contopit
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
18 km de Pașcani. În sudul său au fost descoperite urme de siliști, cu fragmente ceramice din hallstatt (secolul al IV-lea, e.n.) și din feudalismul dezvoltat (sec. al XVIIlea). Prima mențiune documentară a satului Lespezi datează din 1790, în ținutul Suceava. Dacă ținem cont că satul Lespezi s-a format la marginea localității Brăteni, care este menționată în documente la 10 aprilie 1603, datarea este mai veche cam cu 200 de ani. În 1812, satul Lespezi a fost menționat în
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
locuitorilor ei. Versurile din creațiile populare din preajma sărbătorilor de iarnă ne vorbesc despre asemenea ocupații. Pe aceste locuri se cultivă din cele mai vechi timpuri grâu, secară, linte, pătrunjel, pepene, păstârnac, trifoi, dar și plante aduse mai târziu de pe alte ținuturi: porumb (popușoi), cartof (barabulă), roșii (pătlăgelele), fasole și altele. Dintre plantele textile se cultivă inul și cânepa. Se mai cultivă viță de vie și pomi fructiferi. Numai că agricultura de azi nu se mai compară cu agricultura care se practica
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
lexic și o sintaxă ce recuperează din realul cel mai abject o dimensiune sonoră, luminoasă și vibratilă pe care poeta reușește s-o exprime. Ultima patrie, care dă titlul plachetei, nu este în nici un caz țara în care trăim, ci ținutul imaginar al Marianei Codruț, o insulă încă nescufundată a cuvintelor vitalizante: "sunt un Robinson,/ de insula cuvintelor salvat, ultima patrie./ cele poroase și seci, recifuri neprimitoare,/ nici de foame nu țin, nici setea n-o taie./ altele însă zvâcnesc viu
Ghetoul galben by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8699_a_10024]
-
lexic și o sintaxă ce recuperează din realul cel mai abject o dimensiune sonoră, luminoasă și vibratilă pe care poeta reușește s-o exprime. Ultima patrie, care dă titlul plachetei, nu este în nici un caz țara în care trăim, ci ținutul imaginar al Marianei Codruț, o insulă încă nescufundată a cuvintelor vitalizante: "sunt un Robinson,/ de insula cuvintelor salvat, ultima patrie./ cele poroase și seci, recifuri neprimitoare,/ nici de foame nu țin, nici setea n-o taie./ altele însă zvâcnesc viu
Ghetoul galben by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8699_a_10024]
-
în revista Cercetări literare a Facultății de Litere din București, editată prin grija istoricului literar N. Cartojan, a revelat, bunăoară, că numai Universitatea din Berlin a fost frecventată, între 1821 și 1850, de 144 de tineri români sau originari din ținuturile românești. Încât de acolo le-a informat comilitonul Kogălniceanu pe scumpele sale surori: Maintenant j'achete des livres allemands car il y en a aussi de fort bons, surtout Schiller et Goethe. După cum se vede, el n-a simțit defel
Goethe și Schiller - ecouri românești în primele decenii ale sec. XIX by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/8713_a_10038]