3,981 matches
-
în ea. Bea neamțul țuică și mânca gogonele murate. Că era meșter cumnatul meu ăsta, îl chema tot satul să le pună gogonele. Acum aruncă copiii cu pietre după el, sau le povestește sătenilor, la mat pentru o cinzeacă de țuică, cum îi strălucea, lui, ceasul acela, în noapte, că avea cadranul cu fosfor. L-au snopit din bătaie, pe Amza, țăranii, l-au dezbrăcat în pielea goală, l-au uns cu untură râncedă, baba Călina a rupt o pernă deasupra
ARIPI FRÂNTE de PETRE IOAN CREŢU în ediţia nr. 1194 din 08 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/348585_a_349914]
-
sora mijlocie a lui P. Odată, de Crăciun, prin 1968, parcă într-o zi de vineri, după ce joi, la tăierea porcului, a asistat și procurorul X și s-a îmbătat criță cu vodcă rusească, adusă de el, că vezi doamne, țuica de la părinții lui Rodica, de prună de la munte, pute și el,de, om subțire. Și la pomana porcului procurorul a început să-l întrebe pe P tabla înmulțirii. Și P nu a scos niciun cuvânt, făcea cocoloașe de mămăligă cu
ARIPI FRÂNTE de PETRE IOAN CREŢU în ediţia nr. 1194 din 08 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/348585_a_349914]
-
că vrea și două iepe negre. Buzilă n-avea decât o mârțoagă, un cal bătrân și ăla era roib, dar i-a zis că se face, dar o să-l coste cam scump. - Cât? l-a întrebat P. - O vadră de țuică, i-a răspuns Buzilă. Cam mult, se gândea P, aproape că se duce toată pensia pe țuică. Și-a aprins o țigară. Scotea rotocoale absent. Buzilă a întins mâna spre el, vroia o țigară. I-a dat. S-au așezat
ARIPI FRÂNTE de PETRE IOAN CREŢU în ediţia nr. 1194 din 08 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/348585_a_349914]
-
era roib, dar i-a zis că se face, dar o să-l coste cam scump. - Cât? l-a întrebat P. - O vadră de țuică, i-a răspuns Buzilă. Cam mult, se gândea P, aproape că se duce toată pensia pe țuică. Și-a aprins o țigară. Scotea rotocoale absent. Buzilă a întins mâna spre el, vroia o țigară. I-a dat. S-au așezat amândoi pe treptele casei și fumau, umăr lângă umăr. - O să-ți placă iepele, ai să vezi, V
ARIPI FRÂNTE de PETRE IOAN CREŢU în ediţia nr. 1194 din 08 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/348585_a_349914]
-
-l las în plata Domnului. E drept că-i mai ard câte una, dar pe întuneric, să nu aibă martori. - Să vii peste două zile cu căruța la mine, zise P. Pe la opt fără un sfert. Atunci îți dau și țuica, ai Înțeles? - Fiți fără grijă că am să vin. Cele două zile au trecut cu greu. E șapte deja și mai are atâtea de făcut. Femeile muncesc de zor. P mai întâi se bărbierește. Are o chestie deșteaptă, cu trei
ARIPI FRÂNTE de PETRE IOAN CREŢU în ediţia nr. 1194 din 08 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/348585_a_349914]
-
Pe drept cuvânt țara întreagă pierde timp prețios datorată nu numai comodității funcționarului care funcționează în cele mai înalte funcții funcționărești ci și a birocrației care „justifică” inactivitatea. Uneori inactivitatea este ascunsă sub o super-activitate. De exemplu „POPORUL” vrea găleți, țuică și mici pentru un „VOT”, iar „NOI PERTIDELE” trebuie să i le oferim!. Lenevia care se ascunde sub această super-activitate este mai puțin vizibilă dar există. Este mult mai ușor să „cumperi” un vot în loc să lămurești intențiile binevoitore cu care
ŢARA TIMPULUI PIERDUT de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1533 din 13 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348686_a_350015]
-
fi dat sub forma unor bonuri valorice cu acoperire numai în alimente ar fi favorizată familia celui în nevoie și nu năravul acestuia de a suge. Astfel „năpăstuitul” social ar fi indirect obligat să-și câștige prin muncă țoiul de țuică devenit dependență ca orice narcotic. Ar avea toți de câștigat. Timp pierdut, bani pierduți. De recuperare nu poate fi vorba. Nu politica generează mari fraude ci doar le mijlocește. Nu poți afirma că un om vrea dinadins răul altuia. El
ŢARA TIMPULUI PIERDUT de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1533 din 13 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348686_a_350015]
-
subiect de veșnic scandal. Ne umbrea toată curtea, toamna ne umplea cu frunze și coji dar vecinul susținea că n-avem voie să culegem nuci. - Nici cireșul nu mai e. Iar în fundul curții erau niște corcoduși. Știi, tatamare făcea numai țuică de corcodușe. - Paralel cu casa era stratul de flori, petunii și regina- nopții. Seara când se deschideau se umplea curtea cu aromă. - Uite terasa unde juca tatamare șaizecișișase cu unchiu' Costică, fratele bunicii. - Magazia de lemne nu mai e. Nici
ÎNTOARCERE ÎN TIMP de DAN NOREA în ediţia nr. 1292 din 15 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349277_a_350606]
-
vin de calitate. Cel mai mult îi plăcea cum începe să circule vinul prin tot corpul său și stomacul imediat îi cerea ceva de mâncare. Cât tatăl era plecat la magazia în care țineau butoaiele cu vin și damigenele cu țuică, Săndica a luat trei pahare înalte din bufet, le-a spălat la găleata cu apă de afară, așezându-le pe o tavă din plastic cu mânere. - Noroc, tată, și bine ai venit acasă! Stai barem mai mult? - Sărut mâna, stai
CAP. XIV de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1270 din 23 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349299_a_350628]
-
vis. Mă rog, vise de-ale localnicilor. Adică ger ca la balamuc și troiene de trei metri... În peștera lui, una cu dotări speciale, bătrânul preot Deceneu moșmondea pe lângă vatră cu intenția de a-și prepara, după rețete secrete, o țuică fiartă cu piper, că era dimineață și nu putea mânca pe inima goală. Trântit lângă vatră, cu ochii cârpiți de somn, se scărpina și căsca Rocar, un fel de nepot de-al lui, aflat în perioada de inițiere. Afară câinii
DERANJUL FARAONULUI de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1297 din 20 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349363_a_350692]
-
mie ci lui Băsescu, de parcă m-ar interesa pe ce parte doarme el. Ce frumos și bine era ca burlac. După serviciu o mică bârfă cu colefii la un aperitiv. Așa de plăcere, o măslină udată cu un țoi de țuică. Făcea poftă de mâncare. Pe atunci aspiram doar la atențiile mândrei Eugenia. Nu-mi dădeam seama că mândria ei rezultă din fermitatea unei mămici autoritare. Am trăit atunci clipe de neuitat când timiditatea ne permitea uneori și mici acțiuni după
SOACRA, BAT-O VINA! de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1347 din 08 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349422_a_350751]
-
poposi pe averea ta! - Ferească sfântul de așa ceva! Mai bine du-le o pâine din cele două din cuptor și o oală de lapte covăsit că le-o fi foame. - Ce-ai zice dacă-i cinstesc cu o litră de țuică? - De atâta drum or fi obosiți săracii. Fă-ți pomana întreagă și du-le o jumătate! Zis și făcut! Costache al lui Turcu puse într-o papornița țărănească o pită din țest, o ulcea de pământ cu lapte de vacă
V. CĂUTĂTORII DE COMORI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1387 din 18 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349384_a_350713]
-
or fi obosiți săracii. Fă-ți pomana întreagă și du-le o jumătate! Zis și făcut! Costache al lui Turcu puse într-o papornița țărănească o pită din țest, o ulcea de pământ cu lapte de vacă, o sticlă de țuică și o luă agale pe cărăruie până în luncă. Acolo se opri la câțiva pași de corturi și grăi: - Bine ați venit în ținuturile noastre. - Bine te-am găsit, tataie! - Nu sunteți de prin zona noastră!? - Venim din metropolă, zise una
V. CĂUTĂTORII DE COMORI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1387 din 18 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349384_a_350713]
-
cu felii de lămâie și turnă în paharele de cristal cu picior o băutură de culoare gălbuie. Ministrul luă paharul, îl dădu peste cap, apoi rosti tare ca să se vadă ce cunoștințe are: - Io-ti-te bă, nepoate, asta-i țuică dă la noi, dă la Văleni, d-aia pusă cum o punea ăl bătrânu’ la doagă, da’ la el n-apuca să-mbătrânească. Da’ d-aia trăi obzeci dă ani că lua în fiecare dimineață un ciocănel. Dup-aia... - Cu
DEJUNUL.PROTOCOL ZERO de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1264 din 17 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349768_a_351097]
-
de-a V-a în pauza mare. Toți manâncă, râd, își dau castroanele... Sunt sătulă...de câte am gustat de când am venit. Îmi prăjesc o pâine pe plita încinsă și-mi fac un ceai...Printre chipurile rumene de frig, vin, țuică, mâncare bună și căldură, îl zăresc, în mintea mea, într-un gest aprobator, pe tatăl meu. „Știu, să nu fac excese...că iar o să stau lată două zile.” Aievea apar mama mea, cu freza ei cu coc, gustând elegant, cum
TĂIEREA PORCULUI de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 1066 din 01 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/344443_a_345772]
-
cu brânză atârnând, gogoșile pudrate sau pivnița plină cu butoaiele care se loveau în burțile pline ca de naștere sau ca luptătorii de samo, cu vinul alb și roșu de riesling sau otonel, cu butoiașe sau damigene pline ochi cu țuică de prună, galbenă ca gutuia ori cele rubinii cu vișinată. Odaia, cea mai mare, fiind și cea mai curată cameră a casei găzduia permanent lada de zestre, pentru fete când se măritau, două, trei paturi pline până la tavan, camera măsura
TRADIŢII ALE SFINTELOR PAŞTI PĂSTRATE ÎN SUFLETUL VÂLCEANULUI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1209 din 23 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347927_a_349256]
-
peste care se pune ulei de sămânță de dovleac. Și cum orice mâncare merge bine cu băutură, familia Gliga Florin din Ibănești își atrage clienții printr-o expoziție originală, un adevărat laborator tradițional în care sunt prezente cazanul de făcut țuică, covoare țesute în război, țuică și jin ars, pălinca localnicilor, și foarte mult umor. Expoziția se numește „Institutul de Limbi Străine”, țuica „Algocalmin”, deoarece vindecă toate durerile, trebuie pregătită după o anumită rețetă și trebuie băută cu măsură, pe pereți
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
de sămânță de dovleac. Și cum orice mâncare merge bine cu băutură, familia Gliga Florin din Ibănești își atrage clienții printr-o expoziție originală, un adevărat laborator tradițional în care sunt prezente cazanul de făcut țuică, covoare țesute în război, țuică și jin ars, pălinca localnicilor, și foarte mult umor. Expoziția se numește „Institutul de Limbi Străine”, țuica „Algocalmin”, deoarece vindecă toate durerile, trebuie pregătită după o anumită rețetă și trebuie băută cu măsură, pe pereți sunt expuse caricaturi: „De mâine
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
își atrage clienții printr-o expoziție originală, un adevărat laborator tradițional în care sunt prezente cazanul de făcut țuică, covoare țesute în război, țuică și jin ars, pălinca localnicilor, și foarte mult umor. Expoziția se numește „Institutul de Limbi Străine”, țuica „Algocalmin”, deoarece vindecă toate durerile, trebuie pregătită după o anumită rețetă și trebuie băută cu măsură, pe pereți sunt expuse caricaturi: „De mâine montez apometrul la butoi.”, „Vecine, nu mai bate în țeavă!”, „Vorbești stereo sau văd eu dublu?” etc.
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
singuri sau în grup (pădure). Meșterul dogar Truția Vasile este originar din satul Căcuci, comuna Beica de Jos, a învățat meșteșugul dogăritului de mic, de la tatăl său. Lucrează din lemn de stejar, salcâm, brad, cireș, păr, butoaie pentru vin, cognac, țuică, cu o capacitate de la 3 la 500 de litri. O noutate pentru noi o constituie butoiul dublu compartimentat pentru vin și pentru țuică. Pentru a le deosebi în partea unde este țuica are sculptate pe capăt pere, iar în partea
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
mic, de la tatăl său. Lucrează din lemn de stejar, salcâm, brad, cireș, păr, butoaie pentru vin, cognac, țuică, cu o capacitate de la 3 la 500 de litri. O noutate pentru noi o constituie butoiul dublu compartimentat pentru vin și pentru țuică. Pentru a le deosebi în partea unde este țuica are sculptate pe capăt pere, iar în partea unde este vinul are sculptați pe capăt struguri. În fața pavilionului expozițional se află Atelierul în aer liber de confecționat viori organizat de Fabrica
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
salcâm, brad, cireș, păr, butoaie pentru vin, cognac, țuică, cu o capacitate de la 3 la 500 de litri. O noutate pentru noi o constituie butoiul dublu compartimentat pentru vin și pentru țuică. Pentru a le deosebi în partea unde este țuica are sculptate pe capăt pere, iar în partea unde este vinul are sculptați pe capăt struguri. În fața pavilionului expozițional se află Atelierul în aer liber de confecționat viori organizat de Fabrica Privată de Instrumente Muzicale „Gliga”, un elogiu adus hărniciei
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
bună dovadă că rușii nu degeaba erau vestiți ca mari bețivani, aveam să o constatăm și noi, locuitorii comunei vâlcene Costești, tot pe viu. Se știe că și aici, ca în orice altă zonă colinară și de deal se face țuică de prună de cea mai bună calitate și tărie, iar tot omul gospodar ține în magazie sau chelar câte un butoiaș cu astfel de licoare. Rușii noștri ,,eliberatori” - vorba vine -, numai ce au descins în comuna noastră, că au și
AMINTIRI DESPRE STAŢIONAREA TEMPORALĂ ATRUPELOR RUSEŞTI, ÎN COMUNA COSTEŞTI-VÂLCEA, ÎN TIMPUL ÎNAINTĂRII LOR SPRE APUS, DUPĂ 23 AUGUST 1944 de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 259 din 16 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348142_a_349471]
-
a scos pistolul și a tras în plin, nimerind pe nenea Mitu lu` Codiță în picior. N-a murit, dar nici teafăr n-a rămas, ci schiop pentru tot restul vieții. Glonțul următor a fost tras în doagele butoiului cu țuică, iar din țuțuroiul stârnit s-au adăpat pe săturate setoșii oșteni ai Armatei Roșii. Reclamația adresată de victimă șefilor acestora n-a avut nici o urmare; dimpotrivă, Codiță a fost acuzat că a dovedit aroganță și sfidare față de luptătorii ruși. Groaza
AMINTIRI DESPRE STAŢIONAREA TEMPORALĂ ATRUPELOR RUSEŞTI, ÎN COMUNA COSTEŞTI-VÂLCEA, ÎN TIMPUL ÎNAINTĂRII LOR SPRE APUS, DUPĂ 23 AUGUST 1944 de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 259 din 16 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348142_a_349471]
-
largă“ începea și se termina peste drum, la o mătușă, femeie înțeleaptă care lucrase o vreme și la un patron arab, maică-sa o adăposti acolo și îi spuse să fie fără grijă că, după ce mai bea o sticlă de țuică, va ști ea cum să-l convingă pe taică-său și tot neamul lui de sărăntoci și păguboși să se poarte creștinește. În consecință, a doua zi, sfârâind de sete și cu genunchii moi, tatăl începu să facă, în fundul curții
VERGINICA, PIVOTUL DEMOGRAFIEI de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1275 din 28 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347473_a_348802]