18,258 matches
-
a populației a ajuns la o valoare de vârf în anul 1966, când s-a ridicat la 83,3 loc/km2. însă, ca și în secolul al XIX-lea, cea mai mare parte din sporul demografic a fost preluat de așezările preexistente, care au cunoscut o dezvoltare teritorială deosebită, trecând chiar, în unele situații, peste limitele impuse de sit. Evoluția teritorială a așezărilor, în secolul al XX-lea, exprimă o tendință generală de modernizare a societății, dorința de a beneficia de
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
ca și în secolul al XIX-lea, cea mai mare parte din sporul demografic a fost preluat de așezările preexistente, care au cunoscut o dezvoltare teritorială deosebită, trecând chiar, în unele situații, peste limitele impuse de sit. Evoluția teritorială a așezărilor, în secolul al XX-lea, exprimă o tendință generală de modernizare a societății, dorința de a beneficia de unele elemente de civilizație și de a căpăta un acces mai facil la căile de comunicație. Forma principală de creștere teritorială devine
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
5%. În același timp, prin ultima reformă administrativă din 1968 (extrem de inadecvat aplicată într-un spațiu geografic atât de prost echipat comunicațional), au fost scoase din nomenclatorul oficial unele sate mici, considerate ca lipsite de perspectivă sau efectiv înglobate de așezările mai mari din apropiere. 2. EVOLUȚIA MODULUI DE UTILIZARE A TERENULUI. O analiză completă a evoluției modului de utilizare a terenului este practic imposibilă în absența unor date concrete, suficient de detaliate, pentru a putea fi suprapuse unei regiuni fizico
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
dimineții admirăm frumusețea și transformările din natura Ungariei. Bravo lor! Dintr-o pustă întinsă până la granița cu Austria, așa cum o știam până în 1991, acum se desfășoară în fața ochilor noștri sute de hectare de liziere care înconjoară terenuri frumos cultivate și așezări cochete. Pe suprafețe întinse se lăfăie la înălțimi amețitoare centrale eoliene. Frumos, foarte frumos! Exemplu de ce poate face mâna omului: nu numai să distrugă ca la noi, ci să și creeze. De fapt, acesta este rostul omului pe pământ: să
Povestea unei reîntrupări by LEOCADIA GEORGETA CARP () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1268_a_1896]
-
cotidian, aceeași tendință de a supradimensiona evenimentul, însă finalitatea narativă este tocmai cea opusă: în proza sa de început, dominată de senzualism palpitul vieții) și investigație, ele sunt însăși magma textuală, scopul ultim, motivul pentru care se petrec diversele acțiuni. Așezarea unui amănunt în centrul de semnificații al textului, de la care pornesc ramificările ulterioare, dovedește cum o întreagă lume, un univers narativ se poate articula în jurul celui mai banal și mai puțin vizibil dintre elemente - astfel s-ar putea sintetiza maniera
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]
-
care a fost de-a lungul vremurilor țară de imigrație, nu de emigrație. 3. Sistematizarea rurală și urbană Programul de sistematizare rurală și urbană ilustrează poate cel mai bine regimul lui Ceaușescu. Prin sistematizare se înțelegea organizarea județelor, orașelor și așezărilor conform cerințelor actuale ale societății sau crearea de noi așezări și de instituții sociale, culturale și economice care să le deservească. Cunoscut și ca planul de reașezare rurală, concepția sa poate fi înțeleasă numai în contextul statutului României de țară
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
nu de emigrație. 3. Sistematizarea rurală și urbană Programul de sistematizare rurală și urbană ilustrează poate cel mai bine regimul lui Ceaușescu. Prin sistematizare se înțelegea organizarea județelor, orașelor și așezărilor conform cerințelor actuale ale societății sau crearea de noi așezări și de instituții sociale, culturale și economice care să le deservească. Cunoscut și ca planul de reașezare rurală, concepția sa poate fi înțeleasă numai în contextul statutului României de țară socialistă în curs de dezvoltare; în aceste condiții, programul a
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
aparținând anumitor etnii, cât și prin exodul țărănimii de orice naționalitate către orașe, din cauza sărăciei și mizeriei adâncite de sistemul totalitar. Ținând cont de faptul că în România existau (și din păcate, încă mai există în nenumărate cazuri) foarte multe așezări rurale cu un sistem destul de primitiv de existență a locuitorilor și care, din cauza modului haotic de articulare, i-a lipsit pe țărani de binefacerile civilizației - căii de comunicație accesibile, aprovizionarea cu apă, electricitate și alte avantaje ale civilizației - și au
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
destul de primitiv de existență a locuitorilor și care, din cauza modului haotic de articulare, i-a lipsit pe țărani de binefacerile civilizației - căii de comunicație accesibile, aprovizionarea cu apă, electricitate și alte avantaje ale civilizației - și au rămas să dăinuiască asemenea așezărilor din Evul Mediu. Dar vina pentru starea de înapoiere a unei însemnate părți a țărănimii nu trebuie aruncată numai pe regimul comunist. Politica comunistă de dezvoltare a societății rurale urmărea stabilirea unui raport echitabil între condițiile de viață de la orașe
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
de specialitate, dacă este nevoie de dezvoltare rurală. Multe sate erau considerate prea mici și prea izolate ca să merite investiții, iar faptul că gospodăriile erau împrăștiate ici-colo însemna că multe parcele de pământ rămâneau necultivate. Regiunile cu cele mai izolate așezări erau cele muntoase, iar județele cu un număr mare de asemenea localități aveau nevoie de bani mulți pentru servicii, transport și comunicații. Potrivit planificării socialiste românești, singura soluție pentru aceste dezechilibre regionale era planul național de amenajare teritorială, plan care
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
ci și demolarea spirituală a unei însemnate părți a țărănimii noastre. Referindu-se la această politică de sistematizare a satelor, istoricul Dinu C. Giurescu, declara „valoarea, importanța și semnificația arhitecturii populare sunt universal recunoscute. Acest patrimoniu rural - case, gospodării și așezări cu o structură specifică - reprezintă adevărata sinteză a istoriei unui popor și exprimă identitatea lui națională. A distruge acest patrimoniu rural și a-l înlocui prin construcții standardizate înseamnă nu numai a distruge o evoluție de secole, dar în același
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
timp a schimba esența unei națiuni, printrun proces de inginerie socială niciodată cunoscut și niciodată realizat la această scară în lunga istorie a Europei”. Proces firesc al dezvoltării, urbanizarea a înregistrat „un avânt”, după cum consemnau documentele de partid; târguri, orășele, așezări modeste, de pe tot cuprinsul României, au fost transformate, pe parcursul acestor decenii, în orașe cu dotări cvasimoderne. Ritmul crescut, an de an, în construirea de locuințe, apartamente, garsoniere, a făcut ca România să fie apreciată, la jumătatea deceniului nouă, ca țara
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
fost filtrate și puse aici pe hârtie. De un real folos s-au dovedit a fi informațiile culese de la locuitorii satelor aferente, azi cartiere înfloritoare ale orașului contemporan. Scopul lucrării este acela de a evidenția modul actual de grupare a așezărilor omenești în orașul Breaza, procesul evoluției lor istorice, factorii de ordin social, economic și natural care au favorizat dezvoltarea acestei așezări, urmărindu-se în special contribuția factorilor geografici. Se încearcă totodata, stabilirea profilului economic actual, cât și a procesului conturării
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
aferente, azi cartiere înfloritoare ale orașului contemporan. Scopul lucrării este acela de a evidenția modul actual de grupare a așezărilor omenești în orașul Breaza, procesul evoluției lor istorice, factorii de ordin social, economic și natural care au favorizat dezvoltarea acestei așezări, urmărindu-se în special contribuția factorilor geografici. Se încearcă totodata, stabilirea profilului economic actual, cât și a procesului conturării lui, ca urmare a acțiunii exercitate de condițiile de natură economică, socială, istorică și fizico-geografică. Lucrarea s-a născut și dintr-
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
istoric și cultural, din iubire pentru oamenii și locurile lor, bogate în tradiții și obiceiuri cu adâncă rezonanță etnografică și folclorică. Ea reprezintă o tentativă de a sintetiza tot ceea ce este mai reprezentativ, mai trainic în trecutul și prezentul bătrânei așezări ca și în dezvoltarea ei actuală și de viitor. Problemele pe care le ridică studiul așezărilor omenești în etapa actuală sunt complexe, iar rezolvarea lor necesită un timp îndelungat de cercetare și o bogată experiență de lucru. Astfel, întocmirea lucrării
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
adâncă rezonanță etnografică și folclorică. Ea reprezintă o tentativă de a sintetiza tot ceea ce este mai reprezentativ, mai trainic în trecutul și prezentul bătrânei așezări ca și în dezvoltarea ei actuală și de viitor. Problemele pe care le ridică studiul așezărilor omenești în etapa actuală sunt complexe, iar rezolvarea lor necesită un timp îndelungat de cercetare și o bogată experiență de lucru. Astfel, întocmirea lucrării MONOGRAFIA ORAȘULUI BREAZA, a ridicat o serie de probleme în rezolvarea cărora un sprijin prețios mi-
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
Prahovei între Predeal și Florești", iar în același an Nicolae Popp publică articolul "Modul de grupare si distribuire a populației în Subcarpații Munteniei în ultimul secol". Toate aceste lucrări sunt orientate spre analiza aspectelor de geografie a populației și a așezărilor omenești. Începând din anul 1944, a doua etapă de desfășurare a muncii de cercetare în acest sector, aduce o serie de precizări noi în legatură cu particularitățile geografice, fizice și economice, incluse în lucrări cu tematică mai amplă. În 1965
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
unui ansamblu de culmi deluroase cu înălțimi ce variază între 300-400m și 800-900m. Sub nivelul general al culmilor se schițează mici arii depresionare, dintre care unele abia conturate. Puternic fragmentat și mai puțin ordonat geografic, relieful Subcarpaților Prahovei explică prezența așezărilor în lungul văilor, implicit al localității Breaza, care, la rândul său este situață pe terasa de 60m a râului Prahova. Terasa netedă, drumul de legătură cu Brașovul și cu porturile dunărene, poziția matematică determinată de coordonatele de 20040' longitudine estică
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
Prahova, pe străvechiul drum de legătură dintre Transilvania și București, folosit astăzi de magistrala feroviară nr. 3 (există trei stații C. F. R. Breaza, Nistorești și Breaza Nord) și șoseaua internațională E 60. Astfel, prin poziția sa, se integrează organic în sistemul așezărilor căutate, având un atu dat de distanța mică față de municipiul București (103 m), Ploiești (45 km), Brașov (67 km), Târgoviște (75 km) și Buzău (110 km). Pe acest drum al Prahovei, numit și drum al oilor sau drumul mocanilor, s-
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
harnici, iubitori de frumos, ce-și petrec sfârșitul de săptămână într-un mediu liniștit, sănătos și tonifiant. Casele se risipesc pe pante, prin poieni și livezi, ori sunt grupate în lungul terasei pe o distanță de opt km. dându-i așezării chipul unui adevărat „Câmpulung” prahovean. Astfel, cartierele Nistorești, Frăsinet, Podu Corbului, Ograda, Surdești și Irimești se răsfață printre copaci, pe poieni, în timp ce Breaza de Sus, Capul Câmpului, Breaza de Jos, Podu Vadului, Valea Morii, Valea Târsei și Gura Beliei se
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
se întâlnește mai bine conservată la Frăsinet. Terasa Câmpina este cea mai larg dezvoltată, având la Breaza o altitudine relativă de 5m, iar la Câmpina, unde are cea mai mare extensiune, se ridică la 45m deasupra talvegului. Este denumită "terasa așezărilor omenești, cea mai familiară văilor". La Breaza ocupă aproximativ 80% din suprafața vetrei așezării, având o extensiune până la Podu-Corbului, iar la Podu-Vadului este reprezentată printr-un nivel mai jos, ce concordă cu cel de la Cornu și Câmpina. Forma netedă, plană
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
având la Breaza o altitudine relativă de 5m, iar la Câmpina, unde are cea mai mare extensiune, se ridică la 45m deasupra talvegului. Este denumită "terasa așezărilor omenești, cea mai familiară văilor". La Breaza ocupă aproximativ 80% din suprafața vetrei așezării, având o extensiune până la Podu-Corbului, iar la Podu-Vadului este reprezentată printr-un nivel mai jos, ce concordă cu cel de la Cornu și Câmpina. Forma netedă, plană a terasei a determinat populația locală să dea denumirea de "podpoduri" (ex. Podu-Corbului, Podu-Lung
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
anul 1503, adăpostit de Arhivele Naționale Brașov, poate fi socotit 'piatra de temelie' pentru începuturile istoriei la Breaza. De atunci și până în prezent (când se împlinesc 500 de ani de existențăă se poate vorbi despre comunitatea brezenilor, despre o notabilă așezare prahoveană. Mai mult, după anul 1503 legăturile comerciale cu brașovenii s-au consolidat. Astfel, pentru perioada 1505-1553, Registrele brașovene atestă pe unii locuitori ai satului Breaza făcând comerț cu Brașovul. Ei făceau negoț cu morun, dar mai ales cu vite
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
care doinea din fluier de Răsuna Valea Prahovei. Hidronimul Valea Căruntei care desparte simbolic Breaza de Sus de Breaza de Jos nu este departe de aceste frânturi de poveste. Frântură din filonul folcloric, legenda scoate în relief originea păstorească a așezării, fapt confirmat de nenumărate izvoare si documente. Numele Focșeneanu pe care-l au un număr mare de familii din orașul de astăzi atestă că străbunii lor erau originari din satul Focșa de lângă Făgăraș. Numele Bran, purtat de asemenea de un
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
ciobanul descălecător din Țara Bârsei sau din Tara Făgărașului și descendenții săi: Nistor, Surdu, Irimescu, Gaibăr, Pescaru, Sandru si Vrabie, pe măsură ce se producea o saturatie demografică relativă. Ei șiau înălțat casele pe dealurile și văile din jurul terasei, dând naștere unor așezări mai mici care le poartă si astăzi numele: Nistorești, Surdești, Irimești, Pescărești, Șendrești, Vrăbiești, componente ale orașului contemporan, cărora li se adaugă altele mai mari, înfiripate de-a lungul drumului comercial al Brașovului care le-a adus câștiguri zilnice si
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]