910 matches
-
În ochi. Și ea Îl iubește ca gheața În sîn. Și Două-trei coade de topor curg din dragoste Căci Iubirea mojicească e ca gluma cîinească. Și Face chef de curcă beată. Despre care e o zicală: Dintr-o scînteie se ațîță focul. Și I-a căzut mîrlă pe pîrlă. I-a căzut la inimă tronc, Ca cloșca pe oau clone. Ș-apoi, Dragostele prenoite Ca bucatele-ncălzite. Este și dragoste: Eu leșin, mor pentru tine, Și tu habar n-ai de mine
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
de lumină. Melania se așeză pe podea, rezemată de marginea patului, luă portocala în poală și plânse. Era prima ninsoare. Poate tocmai de aceea subțire, silindu-se să ajungă până la pământ. Crengile negre luceau, învelite încă în pojghița nopții. Melania ațâțase focul în sobă, plita răspândea o căldură înecăcioasă. Golea dădu perdelele la o parte și se așeză. — Mi-e foame ! spuse, după ce nu-i veni în minte nimic altceva. Avem ceva de mâncare ? — A mai rămas un rest de ieri
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
peste glezne. Vergelele spărgeau vinișoarele de sânge și glezna se făcea vânătă și tare ca piatra. Apoi, toată noaptea au lătrat pe la uși câinii-lupi, asmuțiți cu bucățele de carne crudă, prea puțină ca să se sature, dar destul cât să-i ațâțe mirosul de sânge amestecat cu sudoare. Spre dimineață, ușile s-au deschis, cei încă în stare să se țină pe picioare au început să se dezmeticească. Însă chiar și ei au făcut un pas îndărăt, lipindu-se de pereți și
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
ceva despre veșnica pomenire, cam fără chef, căci între timp i se uscase gura, se depărtară fără să se mai uite înapoi. Totuși, ceva ce nu le dădea pace plutea între ei. Se traseră mai lângă foc, cenușa fumega încă, ațâțară un foc nou pe locul celui vechi, cu găteje mai mari, ca să mocnească îndelung. — Toate lucrurile care lumea zice că nu sunt bune, medită Bunelu, se fac folositoare într-o zi, ba începi să și crezi în ele. — Republica Populară
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
iese din nări cu duiumul și- atâta ? De fapt, Maca era mulțumit. Zâmbi, cu zâmbetul lui în stare să crape oglinzi. Bătrânul se aplecă, indignat, lovind cu pumnii în pervazul ferestrei. — Zici că aici nu e voie să parchezi ? îl ațâță iarăși Maca, dând rotocoale cu motocicleta, ca să se știe limpede despre ce e vorba. — E interzis ! schelălăi bătrânul. — Atunci e în regulă, își întrerupse Maca rotocoalele lângă trotuar. Dacă parcarea e interzisă înseamnă că pot să stau liniștit. N-o să
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
să se numească artiști plastici, pictori, sculptori, după caz. Hagienuș crezu a înțelege insinuația lui Pomponescu, și a doua zi propuse ministrului în funcțiune numirea lui Aslan, astfel că Pomponescu fu scutit de orice responsabilitate personală. - Cum îți explici asta? ațâță Gulimănescu rana lui Suflețel.Gura îi era întredeschisă de o inconștientă satisfacție. - Omnia sunt ingrata!1 oftă Suflețel cu mai multă prudență, fiindcă el bănuia pe toată lumea și el însuși era dispus să ducă lupta mai departe și cu orice
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
pe întuneric un gradat care îi brutaliza. De fapt nu-l lovise el, ci un altul, care însă dacă ar fi fost condamnat își pierdea toată cariera, fiind un băiat de familie. Gavrilcea și-a zis că din moment ce el îl ațâțase pe coleg, făcîndu-i teoria demnității umane, era oarecum vinovatul moral și a declarat că el îl lovise pe gradat. Adevăratul vinovat n-a scos o vorbă și astfel Gavrilcea a fost condamnat la o lună închisoare. I-au dat numai
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
grav, năzuind spre absolut, liber de patimi, despovărat de dorințe, altul vijelios, neastâmpărat, sensibil la adulări banale, accesibil micilor vanități, dăruindu-se clipei cu înfrigurare, iradiind de plăceri trecătoare, dar mai adesea crispîndu-se de durerea jignirilor îndurate. Un demon lăuntric ațâță necontenit facultățile personajului, îi zgîndără îndeosebi vanitatea și arhitectul se mistifică deliberat - dar numai până la un punct - adoptând poze, comițând năstrușnicii, nedisprețuind atitudinile superior cabotine, complăcîn-du-se în postura de geniu bizar, neînțeles. La o examinare riguroasă, fondul originar stabil al
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
în slujba ucigașului. Acesta nu ocolește prigoana, ci, prin îndrăzneala lui necugetată, se dă singur prigonitorului cu mâinile legate; el a fost, atât cât i-a stat în puterea lui, cel care a ajutat răutatea prigonitorului; iar dacă a și ațâțat-o, atunci este în chip desăvârșit cauza prigoanei; că el a provocat fiara. El a dat naștere pricinii prigoanei, pentru că el este cauza luptei, a pagubei, a dușmăniei, a judecății”<footnote Clement Alexandrinul, Stromatele, stromata a IV-a, cap. X
Πίστις și μαρτυρία. Martirii – mărturisitori jertfelnici ai dreptei credinţe. In: Studia Theologia Orthodoxa by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/132_a_167]
-
o țărmuri încîntătoare, Mă duc că doară voi fi scăpat "De - aceste friguri ce la răcoare, L-a umbra voastră am căpătat". O lac mărețe, adu - ți aminte Cu ce plăcere pluteam pe tine; Ce fericire! cugete sfinte Undele tale ațâță 'n mine, Grijă, necazuri le uităm toate Cu undița 'n mână, lângă păscari; Ș' adormind vesel pe cât se poate "Mă trezeam bute orb de țânțari ". Dragele mele nevinovate, Copile tinere de grații pline, De la voi iată, că plec departe De-
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
două veacuri aproape, că armata română începe în acest moment a călca pe urmele vestiților războinici din neamurile Mușatin și Basarab, a căror îndoită coroană împodobește astăzi fruntea augustă a lui Carol I. A reaminti faptele trecutului ar însemna să ațâțăm și mai mult mândria națională, atinsă pîn' acum în mod destul de violent de Turcia. Din contra, vom lăsa încă colbul așezat pe cronicele noastre și vom atrage atenția cetitorilor în altă parte de unde ni se pare a veni adevăratul pericol
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
ci să găsăști acum bolnav”. Isprăvnicia găsește vinovat pe vechilul boierului și-l condamnă la închisoare, măsură considerată de Panait Balș ca „eșită din toate legile și rînduiala”, acuzându-i pe dregătorii locali că în loc să-i „pedepsească pe locuitori, îi ațâță să facă necuviinți”. Documentul este semnificativ pentru mentalitatea boierului și pentru spiritul său de împlinire a dreptății. În textul jalbei marelui proprietar se simte bine atmosfera anului 1848; el va cere autorităților centrale măsuri drastice de reprimare împotriva locuitorilor care
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
cald Și fructul moare moare copt în cel mai înalt grad. O grămadă de Fructe negrufructoase Morții încălzesc prin iarnă Iarna putrezește tot ce-ar trebui să fie o viață fructuoasă Pământul merge asemenea unei femei la general Se duce ațâțat în așteptarea anului Și așa Ridică Iarna mâna de cenușă Și Mâna iernii fărâmițează buricul degetelor în fața noii fertilități Și toți râd a ușurare Și ușurarea are o curiozitate ațâțată Pentru că noul Fruct arde-nlăuntru un fruct secret E sângele de
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
ei, de a oferi exemple concludente, reale pentru tematica sugerată. Este conștientă că povestirile trebuie să îmbine plăcutul cu utilul, să ofere o dimensiune educativă, de aici probabil și preferința pentru stilul aforistic („belșugul aduce după sine sila”, „roadele oprite ațâță însutit dorința”216). Personajele ei feminine sunt mai insignifiante în ceea ce privește o pregătire intelectuală sau o educație îngrijită: o femeie modestă, de o naivitate uluitoare, care păcătuiește cu un stareț și încearcă să-i găsească soțului un remediu împotriva geloziei (III
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
devine o voce care își face cunoscute trăirile, se confesează, protestează, scrierea sa devine un document psihologic: „citind nu veți găsi basme grecești, împodobite cu nenumărate minciuni, și nici războaie troiene, năclăite de grozăvia sângelui, ci lupte izvorâte din iubire, ațâțate de mulțimea dorințelor” 240 . Tânăra Fiammetta reușește să realizeze, în manieră retrospectivă, un autoportret, subliniind originea aristocrată, dar mai ales educația aleasă primită de la o vârstă fragedă: „am învățat încă din cei dintâi ani ai fermecătoarei copilării, sub îndrumarea unei
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
524 Așadar „prima povestire a Decameronului ne introduce într-un univers conflictual, ironic și contradictoriu”525. „Jupân Ciapperello este un Tartuffe anticipat cu câteva secole, cu deosebirea aceasta: că Molière îți produce dezgust și oroare prin intenția de a-i ațâța pe auditori împotriva ipocriziei, pe când Boccaccio se distrează, cu intenția mai puțin de a te ațâța împotriva ipocritului, cât de a te face să râzi pe socoteala unului duhovnic, a călugărilor creduli și a credulei plebe. De aceea arma lui
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
Jupân Ciapperello este un Tartuffe anticipat cu câteva secole, cu deosebirea aceasta: că Molière îți produce dezgust și oroare prin intenția de a-i ațâța pe auditori împotriva ipocriziei, pe când Boccaccio se distrează, cu intenția mai puțin de a te ațâța împotriva ipocritului, cât de a te face să râzi pe socoteala unului duhovnic, a călugărilor creduli și a credulei plebe. De aceea arma lui Molière este ironia sarcastică; arma lui Boccaccio este vesela caricatură. Pentru a regăsi formele și intențiile
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
ei, de a oferi exemple concludente, reale pentru tematica sugerată. Este conștientă că povestirile trebuie să îmbine plăcutul cu utilul, să ofere o dimensiune educativă, de aici probabil și preferința pentru stilul aforistic („belșugul aduce după sine sila”, „roadele oprite ațâță însutit dorința”216). Personajele ei feminine sunt mai insignifiante în ceea ce privește o pregătire intelectuală sau o educație îngrijită: o femeie modestă, de o naivitate uluitoare, care păcătuiește cu un stareț și încearcă să-i găsească soțului un remediu împotriva geloziei (III
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
devine o voce care își face cunoscute trăirile, se confesează, protestează, scrierea sa devine un document psihologic: „citind nu veți găsi basme grecești, împodobite cu nenumărate minciuni, și nici războaie troiene, năclăite de grozăvia sângelui, ci lupte izvorâte din iubire, ațâțate de mulțimea dorințelor” 240 . Tânăra Fiammetta reușește să realizeze, în manieră retrospectivă, un autoportret, subliniind originea aristocrată, dar mai ales educația aleasă primită de la o vârstă fragedă: „am învățat încă din cei dintâi ani ai fermecătoarei copilării, sub îndrumarea unei
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
524 Așadar „prima povestire a Decameronului ne introduce într-un univers conflictual, ironic și contradictoriu”525. „Jupân Ciapperello este un Tartuffe anticipat cu câteva secole, cu deosebirea aceasta: că Molière îți produce dezgust și oroare prin intenția de a-i ațâța pe auditori împotriva ipocriziei, pe când Boccaccio se distrează, cu intenția mai puțin de a te ațâța împotriva ipocritului, cât de a te face să râzi pe socoteala unului duhovnic, a călugărilor creduli și a credulei plebe. De aceea arma lui
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
Jupân Ciapperello este un Tartuffe anticipat cu câteva secole, cu deosebirea aceasta: că Molière îți produce dezgust și oroare prin intenția de a-i ațâța pe auditori împotriva ipocriziei, pe când Boccaccio se distrează, cu intenția mai puțin de a te ațâța împotriva ipocritului, cât de a te face să râzi pe socoteala unului duhovnic, a călugărilor creduli și a credulei plebe. De aceea arma lui Molière este ironia sarcastică; arma lui Boccaccio este vesela caricatură. Pentru a regăsi formele și intențiile
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
Pilaf, personajul lui Arghezi, se plasează la colțul Căii Victoriei și face bezele automobiliștilor. Dacă partidul unchilor săi e la putere, sigur cineva îl îmbarcă pentru un tur gratuit. Dacă nu, e băgat în mă-sa! La Rebreanu, mașina boierilor ațâță spiritele în preajma răscoalei. Un plod inconștient stă în drum și e bătut justificat de șofer. În atmosfera încărcată, incidentul e comentat ca o crimă a exploatatorilor. Șofer străin au și parveniții din Gaițele și doamna Colette îl ține la mare
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
lăutar în viața civilă, care imită cobza cu o baionetă. Moș Teacă însuși, deplasat pe graniță la Kadikioi, ascultă cântecele de jale turcești ale unei Fatmé, vivandieră de vârsta a treia. Pe front, Ștefan Gheorghidiu ascultă cântece populare care îi ațâță dorul și neliniștea față de soția infidelă. Între liră și spadă există certe afinități. La I.L. Caragiale, Locotenent Mișu de la „itendență” interpretează vocal menuetul lui „Pederaski” alias I. Paderewsky. Probabil e vorba de celebrul menuet în sol major, op.14. Interpretarea
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
descoperit că nu pot juca „virtual” la Pebble Beach 1. Precum sarcina, fie o porți, fie nu. Trebuie să trăiești experiența de la Pebble Beach; nimic altceva nu o poate aproxima. Imaginarul nu satisface niciodată apetitul nostru pentru real; numai îl ațâță. Ne place realitatea și respingem imitațiile. Detestăm, de exemplu, reclamele în care actori despre care bănuim că nu își spală niciodată singuri hainele spun verzi și uscate despre un nou detergent. Ne-am cutremurat atunci când dl Robinson l-a prevenit
Ce Doresc Clienții Noștri. Ghid pentru dezvoltarea afacerii by Harry Beckwith [Corola-publishinghouse/Science/1896_a_3221]
-
cerebrală decât ca pe o tânără sentimentală sau afectuoasă. Cărțile nu creaseră o lume a himerelor în ale cărei păduri romantice se putea ascunde; dar ele fuseseră, într-o măsură considerabilă, un substitut pentru lipsa de căldură părintească, și îi ațâțaseră curiozitatea față de realitățile eterne ale condiției umane. Fotografie reprezentându-l pe Gide Marguerite era curioasă să afle cine era și, în contextul schimbării ambianței politice europene de după 1929, era curioasă față de viitor. Zilele fără griji de pe bulevardele pariziene deveniseră nopți
Yourcenar by George Rousseau () [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]