652 matches
-
cu mult mai mare (ani), biocenoza formată nu numai că confirmă observația de mai sus, dar devine mult mai complexă. Cu alte cuvinte, nimic nou sub Soare și, propunerea lui Davy din 1824 [133] referitoare la protecția catodică față de coroziunea abiotică, rămâne valabilă și față de efectele corosive ale foulingului biologic, fapt care nu face altceva decât să sublinieze unitatea lumii materiale: în fond, aceleași fenomene se reiau la diferite niveluri de organizare a materiei, putându-ne aștepta - la modul concret - la
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
experimentului, inclusiv zona inițial protejată față de coroziunea propriu-zisă se va acoperi cu rugină, nu însă și cu alge (fig. 93). Se poate observa însă, stratul de rugină nefiind aderent, după spălarea epruvetei, aspectul curat al zonei afectate exclusiv de coroziunea abiotică (fig. 94); pe restul epruvetei, acoperită masiv cu fouling biologic, s’a putut observa alternarea unor zone cu depozite aderente, negre, de oxid, cu altele corodate dar neacoperite cu oxid (fig. 94), ca efect evident al coroziunii biologice, mai precis
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
decât spre scădere. Efectele corosive, dar și celelalte aspecte agravante, de ordin mecanic și fizic, se majorează și amintim doar câteva: coroziunea provocată prin gradientul de concentrație consecutiv neuniformității depunerilor este mai nocivă în cazul acelora de natură biotică decât abiotică; deplasarea curbelor de polarizare, cu efect direct în depolarizare, afectează întotdeauna ambele curbe în cazul instalării unei biocenoze, în antiteză cu influența factorilor abiotici, adesea activi doar asupra uneia dintre curbe și, evident, astfel coroziunea biotică este mai activă. Cauza
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
gradientul de concentrație consecutiv neuniformității depunerilor este mai nocivă în cazul acelora de natură biotică decât abiotică; deplasarea curbelor de polarizare, cu efect direct în depolarizare, afectează întotdeauna ambele curbe în cazul instalării unei biocenoze, în antiteză cu influența factorilor abiotici, adesea activi doar asupra uneia dintre curbe și, evident, astfel coroziunea biotică este mai activă. Cauza apariției foulingului biologic este existența unui circuit deschis al apei, mai mult, aerat intens. Ca urmare, în condițiile în care nu se poate pune
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
stadiul actual al evoluției dar și al cunoașterii, există fotoautotrofe, care folosesc energia solară (radiativă) și chemoautotrofe care folosesc energia fixată chimic în alte substanțe reduse, anorganice sau organice, dar rezultate întotdeauna prin fixarea energiei radiative a Soarelui pe calea abiotică sau biotică, în trecut (fosilă) sau în prezent. Aceste organisme transformă energia primară în aceea chimică, organică, redusă a substanțelor macroergice, pe care o folosesc pentru ele însele dar și, prin intermediul lanțului trofic, o pun la dispoziția heterotrofelor bacterie - organism
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
sunt susținute de organisme heterotrofe, dar succesive ca nivel de oxidare a substanței organice folosite ca hrană biocid - substanță care produce moartea - prin varii mecanisme - unui organism; a se deosebi de biostatic, care doar inhibă, până la blocare, metabolismul biotop - componenta abiotică a unui ecosistem, un spațiu acvatic sau terestru, delimitat geografic, climatic, geologic; poate fi reprezentat și de un spațiu tehnologic sau de locuit bivalvă - reprezentant al încrengăturii Lophophorata cu cochilia formată din două valve (scoici) brahipod - reprezentant al unei clase
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
entalpie liberă de reacție ΔHf − entalpie de evaporare ΔrH - diferența de rH al mediului între două momente sau două spații E - extincție E0 - potențial redox standard Eh - potențial redox ecosistem - unitatea de bază a existenței vieții, care integrează un subsistem abiotic - biotopul - și unul biotic - biocenoza - în cadrul căruia are loc un circuit de substanță și unul energetic; rolul său evolutiv rezidă, în ultimă instanță - ca materializând o joncțiune între abiotic și biotic - în degradarea segmentului abiotic compensată de dezvoltarea formei superioare
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
ecosistem - unitatea de bază a existenței vieții, care integrează un subsistem abiotic - biotopul - și unul biotic - biocenoza - în cadrul căruia are loc un circuit de substanță și unul energetic; rolul său evolutiv rezidă, în ultimă instanță - ca materializând o joncțiune între abiotic și biotic - în degradarea segmentului abiotic compensată de dezvoltarea formei superioare de mișcare a materiei, reprezentată de biotic; poate fi natural sau antropogen (agroecosistemul, respectiv subiectul lucrării de față) epibioză - dezvoltarea unor organisme pe substraturi solide, de regulă indiferente din
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
vieții, care integrează un subsistem abiotic - biotopul - și unul biotic - biocenoza - în cadrul căruia are loc un circuit de substanță și unul energetic; rolul său evolutiv rezidă, în ultimă instanță - ca materializând o joncțiune între abiotic și biotic - în degradarea segmentului abiotic compensată de dezvoltarea formei superioare de mișcare a materiei, reprezentată de biotic; poate fi natural sau antropogen (agroecosistemul, respectiv subiectul lucrării de față) epibioză - dezvoltarea unor organisme pe substraturi solide, de regulă indiferente din punct de vedere trofic eucariot - organism
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
ariile curriculare „Om și societate”, „Consiliere și orientare” iar în clasele III-IV și prin aria „Științele naturii”, precum și opțional în cadrul orelor destinate curriculumului la decizia școlii. (D. Călugăru 2007; Velicu F., 2008), De la grădiniță copii învață despre factorii de mediu abiotici (sol, apă, aer) și biotici (plante și animale). Educatorii au sarcina să le explice că fără acești factori naturali, viața nu este posibilă, deci trebuie protejați. Cunoștințele dobândite în primii ani de viață, cu privire la ocrotirea naturii vor fi
MODALITĂŢI DE REALIZARE A EDUCAŢIEI ECOLOGICE by NICOLETA DURBACA () [Corola-publishinghouse/Science/1738_a_92268]
-
elevii primesc informații privind originea speciilor de plante cultivate și de animale domestice; toate își au originea în flora și fauna sălbatică. Crearea de noi soiuri de plante și rase de animale mai productive și mai rezistente la diverși factori abiotici și biotici este posibilă numai dacă vom proteja speciile sălbatice înrudite cu acestea (Mohan Gh., Ardelean A., 1993). Cunoștințele referitoare la aspectele bio și ecodiversității, ce reflectă în esență particularitățile mediului, au caracter interdisciplinar prin esență. Tendința de a gândi
MODALITĂŢI DE REALIZARE A EDUCAŢIEI ECOLOGICE by NICOLETA DURBACA () [Corola-publishinghouse/Science/1738_a_92268]
-
anume vor fi promovate prin selecția naturală. Care anume posibilități vor deveni realitate va depinde de un număr foarte mare de factori, cum sunt caracteristicile organismelor existente, mutațiile de caractere pe care le pot suferi ele, acele caracteristici ale mediului abiotic și biotic care pot conferi valoare adaptativă acestor mutații. Așa cum au semnalat adesea cercetătorii evoluției, în regiuni din diferite continente sau pe insule situate la aceeași latitudine, în condiții de sol, relief și de climă asemănătoare, întâlnim specii foarte diferite
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
pragul oaspeți de seamă. Se știe prea bine că partitura necântată e o perpetuă virtualitate ori o abstracțiune nefăcută familiară (adică neîntrupată în concret) prin folosință. Pentru multe centre muzicale europene muzica românească este fie o veșnică virtualitate, fie o abiotică abstracțiune. Iată însă că, din când în când, larvele virtualității ori abstracțiunii încep să se transforme în fluturi purtători, în cazul nostru, de zvonuri în legătură cu aventura componisticii românești. Cu două luni în urmă (19 aprilie), la Institutul Cultural Român din
Miscellanea by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/9434_a_10759]
-
rupturi ale trunchiului, ale coroanei, arsuri de foc ori ger etc.) se stabilesc cauza și intensitatea vătămării. Vătămările în funcție de cauză au fost grupate în următoarele categorii: vânat și animale domestice mari, insecte foliare și xilofage, ciuperci foliare și xilofage, agenți abiotici (vânt, zăpada, geruri, grindină etc.) vătămări antropice (ciolpaniri, cojiri, cioplaje, rezinaj, vătămări produse de exploatarea și colectarea lemnului), alte vătămări (incendii, poluare etc.). Identificarea acestora se face după caracteristicile proprii fiecărei vătămări. De exemplu, coaja dislocata de pe arbori de către urs
EUR-Lex () [Corola-website/Law/146002_a_147331]
-
la cea mai apropiată valoare divizibila cu 5 (detalii se prezintă în anexa nr. 5) VĂTĂMĂRI - Se referă la vătămarea fizică (mecanică) a arborilor de către următoarele grupe de factori: a) vânat, animale domestice mari; b) insecte; c) ciuperci; d) factori abiotici; e) factori antropici; f) alți factori. Intensitatea de acțiune a fiecărei grupe de factori se exprimă în grade astfel: 0 - fără vătămare; 1 - slab vătămat; 2 - moderat vătămat; 3 - puternic vătămat. Încadrarea în clasele de intensitate a vătămării se face
EUR-Lex () [Corola-website/Law/146002_a_147331]
-
sunt cuprinse între 26-50% din circumferință (c.x.). Clasa 3: Frunziș verde redus cu peste 50% (c.f.) sau lemn mort și putregai ale căror lățimi (ale suprafeței vizibile pe trunchi) cumulate depășesc 50% din circumferință (c.x.) d) Agenți abiotici (vânt, zăpada, geruri, grindină etc.) Clasa 0: Coroană neafectata sau 1-5% crengi, ramuri rupte; frunziș pierdut sub 10%, scoarță, cel mult mici vătămări ușor vindecabile. Clasa 1: Frunziș verde redus cu 11-25% (de grindină); crengi rupte, lujeri uscați (ger) care
EUR-Lex () [Corola-website/Law/146002_a_147331]
-
sau chiar determină modificarea unor proprietăți ale acesteia, cum sunt regimurile apei, aerului și temperaturii, procesele de descompunere a materiei organice, dezvoltarea microorganismelor solului precum și a rădăcinilor plantelor. Structura solului este în ultimă instanță rezultatul dinamicii unor factori biotici și abiotici.În mediul înconjurător natural factorii care contribuie la formarea structurii solului sunt reprezentați de textură, materia organică, adâncimea pânzei de apă freatică și condițiile climatice (Koistra,1990). Astfel, pe terenurile necultivate stabilitatea structurală a solului este relativ mare, iar dinamica
Reducerea consumului de combustibil şi tasării solului în agricultură by Cazacu Dan () [Corola-publishinghouse/Administrative/91644_a_93259]
-
a acestora, cât și de conexiunea permanentă între aceste proprietăți și plante. 2. Fertilitatea, ca însușire determinantă a mediului de dezvoltare a plantelor, este, în final, suma interacțiunilor proprietăților fizicomecanice și chimice ale solului cu factorii de mediu, biotici și abiotici. Păstrarea la valori optime a acestei însușiri presupune intervenția factorului uman prin metode mecanice și chimice, astfel încât să se asigure obținerea de recolte mari. Totodată, trebuie să se țină seama de repercursiunile acestor intervenții umane, care să nu ducă, în
Reducerea consumului de combustibil şi tasării solului în agricultură by Cazacu Dan () [Corola-publishinghouse/Administrative/91644_a_93259]
-
de specialitate, deoarece ușile sunt codificate să se deschidă numai la intrarea elevilor de la clasa respectivă, a profesorului de serviciu și a celui care ține ora. Lucrau la un studiu ce urmărea relația dintre regnul animal, cel vegetal și factorii abiotici, cu scopul de a lua măsuri eficiente de prevenire a dezechilibrelor ecologice. Pentru o documentație mai exactă, ei doreau să participe efectiv la ora de zoologie. Confirmând acceptul încă din primul moment, imediat am apăsat pe butonul de comandă 4D
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
Articolul 1 Se aprobă Metodologia de aprobare a depășirii posibilității anuale cu volumul masei lemnoase din arborete afectate de factori biotici și/sau abiotici, prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin. Articolul 2 Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Ministrul mediului, apelor și pădurilor, Cristiana Pașca Palmer București, 12 mai 2016. Nr. 884. Anexă METODOLOGIE 12
EUR-Lex () [Corola-website/Law/272275_a_273604]
-
specifice modificabile sau nemodificabile. Ecosistemul este o unitate naturală constând (compusă) din toate plantele, animalele și microorganismele [factorii biotici (se referă la viață sau la organisme vii)] dintr-o anumită zonă sau arie în care funcționează împreună cu toți factorii fizici [abiotici (nu se referă la viață sau organisme vii)] ai mediului înconjurător. Prin urmare, un ecosistem reprezintă o unitate de organisme interdependente care împart același habitat (loc sau mediu de viață). Ecosistemele pot fi permanente sau temporare. În linii mari, biodiversitatea
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
în două dintre cele mai interesante domenii pe care le-ar putea aborda. Felicitări autorilor, lectură plăcută și, mai ales, utilă, cititorilor! Capitolul 1 BAZELE CELULARE ȘI MOLECULARE ALE IMUNITĂȚII 1.1. INTRODUCERE Interdependențele complexe dintre sistemele biologice și mediul abiotic, pe de o parte, și interrelațiile și mai complexe dintre diferite sisteme biologice, pe de altă parte, constituie un ansamblu de forțe care asigură perpetuarea vieții pe Terra și desfășurarea evoluției biologice. Viața pe Terra ar fi de neconceput, fără
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
rețelei "NATURA 2000" și/sau contribuie semnificativ la menținerea diversității biologice în regiunile biogeografice respective. Pentru speciile de animale cu areal larg de răspândire, siturile de importanță comunitară ar trebui să corespundă zonelor din areal în care sunt prezenți factori abiotici și biotici esențiali pentru existența și reproducerea acestor specii. Propunerile de situri de importanță comunitară se stabilesc prin ordin al autorității publice centrale pentru protecția mediului. l) Geoparcul Este un teritoriu ce cuprinde elemente de interes geologic deosebit, alături de elemente
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
existență și evoluție; conservare ex-situ înseamnă ocrotirea și conservarea bunurilor patrimoniului natural în afara mediului lor natural de geneză, existență și evoluție; habitate naturale de interes comunitar și național înseamnă zone terestre și/sau acvatice ce se diferențiază prin caracteristici geografice, abiotice și biotice, în stare naturală sau seminaturală; habitate naturale de interes european și național sunt acele habitate aflate în pericol de dispariție sau care au o arie de răspândire redusă, ca urmare a regresului lor, ori constituie situri reprezentative pentru
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
conformația picioarelor, aripilor, și a ciocului. Același mediu de trai și un regim alimentar asemănător a determinat modificări asemănătoare la păsări care fac parte din ordine diferite, și astfel s-au conturat diferitele grupe ecologice de păsări. Unii dintre factorii abiotici sau biotici sunt favorabili păsărilor, alții sunt dăunători sau indiferenți. Interacțiunea dintre însușirile ereditare și influențele mediului determină modul de viață al păsărilor. Caracteristicile de adaptare ale păsărilor, precum: capacitatea de zbor care lea dat păsărilor mobilitatea deosebită și posibilitatea
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]