585 matches
-
bătuse joc de mine și mi-am învățat lecția. Aici trebuie să admit că a fost și vina mea: după facultate o lăsasem mai moale cu cititul și carențele la capitolul cultură generală n-au întârziat să apară; m-am abonat rapid la toate revistele glossy de pe piață și în scurt timp am recuperat... Cât despre numărul doi, cu el am scos-o la capăt altfel. Am descoperit soluția cu totul întâmplător: după ce și-a revenit din moleșeală, i-am servit
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
în frigider, dar e mai simplu să-l goliți. Încă nu aflasem adevărul despre numărul opt și trăiam împreună ca o familie fericită... Terminase cu masteratul, înnopta tot mai des la mine și țin minte că la dus gunoiul se abonase din proprie inițiativă; nu înțeleg ce-i plăcea atât de mult la această activitate, dar mă surprindea cât de riguros era; ziceai că e dresat să facă asta în gospodărie și la ora 22 fix era cu găleata în fața ușii
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
sub forma unei acțiuni particulare: lectura. "Tot ceea ce văzuseră îi încînta nespus de mult; hotărîrea lor era luată. Chiar în acea seară căutară în rafturile bibliotecii cele patru volume ale Casei rustice, comandară prin poștă cursul lui Gasparin și se abonară la o revistă de agricultură" (G. Flaubert, p. 26). Domnule îi spusei căpitanului vă mulțumesc foarte mult că mi-ați pus la dispoziție biblioteca. În ea se află comori de știință de care mă voi folosi" (J. Verne, p. 78
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
New York, McGraw-Hill. Gerbner, G., Gross, L. (1976), „The scary world of TV’s heavy viewer”, Psychology Today, 10(4), pp. 41-89. 4. De ce sunteți frustrați când schimbați canalele televizorului? Costurile de oportunitate Cu siguranță ați constatat, mai ales dacă sunteți abonați la cablu și trebuie să alegeți între 250 de canale pentru a găsi ceva la care să vă uitați, că serile se desfășoară cam așa: începeți prin a vedea ce e pe canalul al treilea, apoi pe al cincilea, apoi
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
din F. să-mi împrumute ziarul Scânteia pe care eu nu-l primisem. Mi l-a dat și mi-a spus: „N-ai, că nu-i nimic important în el, ca de obicei. Totu-i apă de ploaie. Eu mă abonez că mă obligă protoeria, dar, în caz contrar, n-aș da banii degeaba”. În ziua de 03.06 m-am dus cu medicul P. de la D. să jucăm table toți trei. Profitând de faptul c-am văzut o femeie tânără
[Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
nivelul cultural al deținuților: cei cu studii sunt mai socializați, compensează prin imaginar frustrările inerente închisorii, depun eforturi pentru a se menține la un nivel acceptabil de civilizație (vorbire elegantă, îmbrăcăminte curată, politețe cu cei din jur, legături strânse familia, abonați la presă, deschiși la dialog etc.). Ceilalți sunt marcați de eșecurile existențiale înregistrate până atunci, pentru ei viața nu mai e o construcție permanentă ci o supraviețuire pur și simplu mulți dintre ei ar putea fi numiți "cei care nu
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
1875, profesor, autor de matematici și avocat în București, fratele poetului G. Tutoveanu; G. Cucu, născut în februarie 1882 la Puiești, ucenicul maeștrilor Chiriac, București și LenepvenParis, compozitor de cântări populare și bisericești. Gr. Crețu însemna și numele multor tutoveni abonați la deosebite jurnale și cărți și anume: la Albina Română din 1829 Aga Al. Miclescu; la Geografia Daciei de pitarul V. Popescu (Neofit Scriban, Iacob Fătu ș.a. și pitar I. Zăhărescu; la Anthologhiu, Neamț 1840 ierom. Antonic din mănăstirea Urguești
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
ales pentru presa curentă, care, prin ajutoare și donații, a ajuns să aibă abonamente la multe publicații. În preajma primei conflagrații mondiale biblioteca număra aproximativ trei mii de volume și peste o mie trei sute de fascicole de publicații periodice, societatea fiind abonată la treizeci și șase de gazete în limbile română, maghiară și germană. Un moment important îl constituie numirea profesorului Al. Roman de la Liceul „Samuil Vulcan” din Beiuș ca primul titular al Catedrei de limba și literatura română de la Universitatea din
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289744_a_291073]
-
educație, explicație, ocupație, ediție, tradiție, important, consecvent, evident. Tot mai numeroase se fac traducerile din literaturile occidentale, adesea prin mijlocirea unui text neogrec. Se oferă tălmăciri din Gessner, Mably, Voltaire, Fénelon, Molière, J. J. Barthélemy, Metastasio, Alfieri etc. Boierimea se abonează la jurnalele apusene și-și agonisește biblioteci cu cărți franceze și italiene. VĂCĂREȘTII (IENACHE, ALECU, NICOLAE) De la Ienache Văcărescu a rămas o gramatică în două ediții, una la Râmnic, din 1787, Observațiuni sau băgări dă seamă asupra regulelor și orînduelelor
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Înștiințare: „Ploieștenii, cum se vede, sînt mai mult evlavioși, Prin urmare ș-În Scriptură sînt mai tare credincioși, Că cu-nflăcărată rîvnă spre cele dumnezeiești, Cu asupra s-arătară doritori cărții acești; Negustorii mai cu seamă toți sărind s-au abonat Ș-au rămas numai aceia carii (poate) n-au aflat;” Cu aceeași precizie dă indicații de ordin estetic. Muzica este „totodată cu firea viețuitoarelor”; „este Însuși glasul și cuvîntul care l-a insuflat Dumnezeu În om”. Melodia glăsuită nu este
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
niciodată sparte, apa caldă și rece să curgă zi și noapte, caloriferul să nu rămână doar decorativ, lumina să nu se stingă când ți e lumea mai dragă ! poșta și telefoanele să funcționeze cu destulă regularitate, ziarul la care ești abonat să-ți vină (aproape) în fiecare zi etc. etc. ! Ce ideal meschin, mic-burghez, profund minor și detestabil, într-adevăr ! Ce lipsă lamentabilă de... spiritualitate, de trăire întru duh și ființare... Visez doar un modest, foarte modest, umil de modest, întru
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
profesionist...lecții clare ,la obiect , cu explicații complete, răbdător și înțelegător cu cei fără de har la matematici. Încă din clasa a IX-a, ne-a pus în mână revista «Gazeta Matematica », în acele timpuri cam 40% dintre elevii liceului erau abonați la gazetă. Vremurile de atunci se aseamănă oarecum cu cele de azi. Și atunci societatea, învățământul, erau reformate: zece clase obligatorii, majoritatea liceelor au fost transformate în licee industriale, programa schimbată din temelii. Examenele «dure », corecte, pe locurile bune la
Paul Nechifor, Carmen Dimitriu, Angela Căşăriu, Adela Jitaru by Monografia Colegiului Național ,,Mihail Sadoveanu" Pașcani () [Corola-publishinghouse/Science/91876_a_107364]
-
O.B. va mobiliza comuniștii organizației noastre pentru a participa la toate expunerile organizate de Comitetul de partid pe unitate, va asigura procurarea tuturor documentelor de partid și de stat ce apar și va urmări ca toți comuniștii să se aboneze la publicații de partid, ziare, reviste, ziarul de armă „În slujba patriei” ș. a. Termen: lunar și trimestrial Răspunde: secretarul adjunct cu propag. 7.Vor fi mobilizați toți comuniștii pentru a face vizite în colectiv la muzee, expoziții, monumente istorice, vizionări
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
informații de pe site-uri Web considerate a fi interesante de către cel care a stabilit fluxul de informații. Cu alte cuvinte, dacă, în timpul navigării pe Web, descoperiți anumite site-uri al căror conținut actualizat ulterior v-ar putea interesa, vă puteți abona la aceste actualizări prin intermediul tehnologiei RSS. Astfel, veți putea primi, în momentul în care se fac modificări ale site-urilor considerate demne de urmărit, titlurile ultimelor știri sau articole, o parte a conținutului lor (scurte rezumate), dar și linkuri către
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
informații de pe site-uri Web considerate a fi interesante de către cel care a stabilit fluxul de informații. Cu alte cuvinte, dacă, în timpul navigării pe Web, descoperiți anumite site-uri al căror conținut actualizat ulterior v-ar putea interesa, vă puteți abona la aceste actualizări prin intermediul tehnologiei RSS. Astfel, veți putea primi, în momentul în care se fac modificări ale site-urilor considerate demne de urmărit, titlurile ultimelor știri sau articole, o parte a conținutului lor (scurte rezumate), dar și linkuri către
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
n-a Încetat niciodată. De aceea se credea că Europa Liberă ar fi o centrală de spionaj. Ceea ce nu avea cum să fie. De acolo plecau informațiile dintre care multe erau difuzate prin presa românească la care Europa Liberă era abonată și venea absolut fără nici un număr de ziar sau de revistă lipsă. Și ăsta a fost unul dintre punctele de Întrebare iscate de faptul că emisiunile noastre dirijate Împotriva Bucureștiului și sprijinite pe o documentație foarte serioasă puteau avea loc
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
show-ul cuvintelor se intersectează cu cel al imaginilor într-o suverană reprezentare, de tip virtual. În acest mod serii de stigmate și clișee sunt "lipite" pe oameni, de la cei ce scâteiază pe o secvență de știre la figurile publice abonate pe acolo. Despre revoluția de la Timișoara, Agamben afirma că "pentru prima dată în istoria omenirii revoluționarii uciși și arși au fost exhumați și torturați pentru a simula în fața camerelor video genocidul ce legitima noul regim"220, în ciuda faptului că mulți
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
lor, cuvântul, dar poporul îi vrea. Liviu Antonesei: Da, breasla și-a spus cuvântul în cazul lui Păunescu, cum și-l spusese și în cazul lui Vadim și al lui Eugen Barbu. Poporul îi vrea? Corect. Altfel, n-ar fi abonați la Parlament. Păi, atunci poporul să și-i ducă în spate, să le plătească indemnizațiile, să le ofere toate privilegiile, pentru că și-i merită, nu? Dorin Popa: Nu, nu-i merită. Nimeni nu-l merită pe Vadim, nimeni nu-i
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
un cămin unde să ne adunăm și să ne serbăm festivitățile. De anul trecut, apare Revista Catolică, o serie periodică, care, prin cuprinsul său bogat și forma sa plăcută, corespunde menirii sale. E de dorit ca această revistă să fie abonată de cât mai mulți, sprijinind astfel de fapt cauza noastră și contribuind la onoarea Bisericii catolice din țară (...)"363. Într-o lucrare biografică dedicată arhiepiscopului Netzhammer, s-a elogiat contribuția acestuia la fondarea, susținerea și dezvoltarea revistei 364 și însemnătatea
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
însă, iar revista a apărut în continuare, până în 1916. S-a înregistrat în acești primi ani o creștere constantă, dar lentă, a numărului de abonamente; totuși, acest lucru nu a însemnat creșterea numărului cititorilor revistei, căci nu toți care se abonau citeau revista 579. În Lumina creștinului se făcea publicitate și celorlalte reviste catolice care circulau în Moldova, la București și în Transilvania. S-au enumerat și titlurile cărților religioase care apăruseră în acea perioadă, precum și locul de unde acestea puteau fi
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
noi colaboratori, precum: Iosif Frollo și sora lui, Mia, preotul Iosif Ghiuzan și alții 582. Problema neplății abonamentelor a revenit și după reluarea publicării, iar preotul Gabor a combătut în paginile revistei motivațiile cititorilor care au refuzat să se mai aboneze. Revista a început să trateze din ce în ce mai mult evenimentele și cărțile greco-catolice; drept urmare, prima pagină din anul 1920 a publicației a anunțat că la Blaj a fost consacrat mitropolitul de Alba-Iulia și Făgăraș, Vasile Suciu. Treptat, revista a fost citită și
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Roma, Anglia, Belgia, Olanda, Japonia, America, Guatemala, Columbia, Africa). La începutul Almanahului pe anul 1915 a apărut un text intitulat O datorie pentru fiecare catolic, ce conținea citate ale unor episcopi și papi, menite să mobilizeze populația catolică să se aboneze la publicațiile tipărite de Biserică: "Este o sfântă datorie a fiecărui catolic să sprijinească presa catolică și să o răspândească cât mai mult în popor (Papa Pius IX); Este o faptă foarte bună, ba chiar o sfîntă datorie de a
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
parohial apărut la București și care s-a adresat membrilor parohiei Sfântul Iosif. Toate publicațiile s-au adresat comunității catolice, însă ele erau specializate, având (așa cum am mai menționat) un public țintă precis și diferit, care era îndemnat să se aboneze la cât mai multe reviste catolice. Analiza receptării publicațiilor catolice din România (a modului în care au fost ele primite de cititori) a dus la următoarele concluzii: prima, a fost aceea conform căreia nu toți cei care se abonau la
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
se aboneze la cât mai multe reviste catolice. Analiza receptării publicațiilor catolice din România (a modului în care au fost ele primite de cititori) a dus la următoarele concluzii: prima, a fost aceea conform căreia nu toți cei care se abonau la aceste reviste le și citeau; apoi, mulți abonați au invocat numeroase motive pentru a renunța la aceste reviste: "la noi în casă nu știe nimeni carte, nu pricep nimic din ce scrie, n-am niciun folos din citire, nu
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
numeroase motive pentru a renunța la aceste reviste: "la noi în casă nu știe nimeni carte, nu pricep nimic din ce scrie, n-am niciun folos din citire, nu sunt parale, e prea scumpă, eu împrumut de la alții, eu sunt abonat la o revistă, n-am vreme de citit, am să mă mai gândesc"798. Raportul dintre ponderea populației catolice din România 799 și tirajele publicațiilor ce i se adresau arată că acestea au fost bine receptate. Viața a fost o
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]