2,175 matches
-
dintr-o curiozitate maladivă aproape, pe cine ai vrut să ucizi atunci? Pe biata Jeanne sau pe cel care nu puteai să fii? Cel inocent, curat, cu sufletul apropiat de îngeri. Cel care deschide porți către Cer, cel care simbolizează absolutul. Cel care nu ar putea muri niciodată. Pe acela ai vrut să-l ucizi, Dannot?”. Crisparea de pe fața sa mi-a dat certitudinea că aveam dreptate. M-am îndepărtat grăbit de fostul meu confesor, gândindu-mă, în goana taxiului, la
ACATIST PENTRU O LUME MAI BUNĂ de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 1933 din 16 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350204_a_351533]
-
avangardă? Aici nu am un răspuns. Doar sesizez problema. Apoi: ce este scriitorul - și, prin extindere, creatorul de artă în general? Aș spune că un liant între Cer și Pământ, un fir conductor între sferele celeste, tărâmuri ale mirificului și absolutului, și pasiunile, viciile, suferința și deznădejdea straniei planete Terra, pe care ne ducem, cu toții, existențele. Uneori, această minune a funcționării acestui tip de liant “magic” poate dura doar câteva zeci de minute sau câteva ore, suficient însă pentru ca artistul să
ÎNTR-O LUME CREATĂ PRIN PUTEREA IMAGINAŢIEI de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 2306 din 24 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/350229_a_351558]
-
Ion găini, curci, vie și pomi Să dănțuim acum în grădina Doamnei Elisa suntem văpăi luntre magică pe Râul Negel Te caut printre văpăi te văd și nu te văd în iatacul cu balcon pe balconul Doamnei Iulica Primăvara I Absolutul, un alt vis - Balanță între ziuă și noapte vis fragil de soare și ploaie zămislit în format algebric ferestre deschise-n albastru - fantome de arbori în absolut, meșteșuguri subtile și grafice în costume de acrobați stoluri după stoluri din exil
POEZII de MARIANA ZAVATI GARDNER în ediţia nr. 1439 din 09 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/350291_a_351620]
-
vis fragil de soare și ploaie zămislit în format algebric ferestre deschise-n albastru - fantome de arbori în absolut, meșteșuguri subtile și grafice în costume de acrobați stoluri după stoluri din exil în lumea de vis și ninsoarea de flori Absolutul, un alt vis - Primăvara II Grădini, livezi și parcuri - berbeci îndrăgostiți adulmecă trecerea Lunii scufundați în tăcere elanii se caută-n tăcere trafic de păsări și vânători Grădini, livezi și parcuri - țipăt de cerbi prin tufișuri Renaștere în Noaptea cea
POEZII de MARIANA ZAVATI GARDNER în ediţia nr. 1439 din 09 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/350291_a_351620]
-
semn printre oameni, cuiburi de lilieci, celule mestecate cu nisip și bagatele depășite printre fire, ace și drene fantome de arbori în absolut, meșteșuguri subtile și grafice Definiția, în costume de acrobați exilați pe undeva în lumea ei de vis Absolutul, un alt vis ... Visul al patrulea: Focuri vânătorești Dincolo deiazuri și de mlaștini - berbeci îndrăgostiți adulmecă trecerea Lunii Scufundați în tăcere elanii-și caută partener în tăcere În mijlocul Autostrăzii 66 trafic de păsări și vânători Dincolo deiazuri și de mlaștini
VISE DE MARIANA ZAVATI GARDNER de MARIANA ZAVATI GARDNER în ediţia nr. 866 din 15 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350285_a_351614]
-
Stol de tăceri îi trece peste casă. În întuneric lipitori Iau cu asalt dușumele Meșterite din lemn plutitor Și coajă de ouă stricate Pașii lui tăbăcesc scândurile. În iatacul cu pian și divan Chei sâcâie zgomote Să prindă-n ghiare absolutul Între pereții ferecați. Visul al doisprezecelea: Fotografia Documentu-i sosise cu poșta-n toamna trecută - Silueta-n pantaloni bufanți și cizme din piele de bou a cărei fermă moștenită coboară colina muiată în orzuri În depărtare zgomot de camioane Utilaje pornite
VISE DE MARIANA ZAVATI GARDNER de MARIANA ZAVATI GARDNER în ediţia nr. 866 din 15 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350285_a_351614]
-
toate, respirând aerul pur și rece al ... XXIII. IMPERFECȚIUNE, de Mihai Iunian Gîndu , publicat în Ediția nr. 1960 din 13 mai 2016. Emoții pierdute Ale trecutului Imortalizate în noi înșine Ca într-o dioramă. Gânduri rătăcite Ale prezentului Tinzând către absolutul A ceea ce am fi putut fi, Dar nu am ajuns niciodată. Ființe damnate Ale viitorului, Negându-și propria identitate În irizații halucinante De bazalt spulberat, Trecând strigătul primitiv Prin filtrul insipid al civilizației. Am fost. Suntem. Vom fi. Copiii cu
MIHAI IUNIAN GÎNDU [Corola-blog/BlogPost/350235_a_351564]
-
Doresc ca neamul meu să trăiască sub puterea protectoare a lui Dumnezeu. Pasiunea gloriei este copilărescă. Un țăran român care se roagă sub nuc, coboară prin actul lui veșnicia în viața trecătoare. Pe el rugăciunea îl pune în contact cu absolutul și prin aceasta se purifică și se întărește. În acest sens, haina umilinței este expresia unei îndrăzneli nelimitate. Fapta lui este lipsită de conținutul zgomotos al timpului. Pasionații istoriei numesc astă trăire subistorie. Este mai exactă formula absenței istoriei. Omul
ESEU DESPRE PETRE ŢUŢEA de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 41 din 10 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349011_a_350340]
-
pe care o poți culege de oriunde și oricând. Consider că ceea ce ne face să trăim cu adevarat, este sentimentul permanentei noastre copilării în viață. • Trupul omenesc este frumos, numai în măsura în care oglindește sufletul. • Cine nu iese din Eu, nu atinge Absolutul și nu descifrează nici viața. Ceea ce legi tu aici pe pamant - se leaga și în ceruri. • În timpul copilăriei, am dormit în pat. În timpul adolescenței, am așteptat la ușă. În timpul maturității, am zburat înspre ceruri... • Să creezi că un zeu, să
CITATE de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 59 din 28 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349085_a_350414]
-
de teatru complet. Preferații său sunt Caragiale și Davilla care ar reprezenta cei doi poli ai manifestării dramatice. Analiza pieselor sale pune în lumină unitatea unui teatru de probleme, de situații, de esențe pure. „Jocul ielelor” este o „dramă a absolutului” Gelul Ruscanu vrea să publice o scrisoare compromițătoare pentru Sinești, ministrul justiției. „Lumea asta din care îți tragi hrana este atât de abjectă, încât nu te acceptă și nu te tolerează decât cu prețul complicității.” - concluzionează Gelu Ruscanu. Esența dramei
CAMIL PETRESCU-SCRIITORUL CARE A VĂZUT IDEI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1194 din 08 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/348513_a_349842]
-
Esența dramei stă în tensiunea creată între o conștiință singularizată și societatea sau indivizii din ambianță, ilustrându-se dualitatea omului univoc precum Ruscanu. Gelu Ruscanu a văzut jocul ielelor. „Jocul ielelor e jocul ideilor.” Și în iubire Ruscanu trăiește același absolut: „O iubire care nu este eternă, nu este nimic”- zice el. „Mai merită viața asta să fie trăită, dacă totul ți se dă atât de cârpit și de îndoielnic?”- se întreabă. În „Suflete tari” Andrei Pietraru iubește pe Ioana, fiica
CAMIL PETRESCU-SCRIITORUL CARE A VĂZUT IDEI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1194 din 08 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/348513_a_349842]
-
limitele noastre nu sunt și limitele lucrurilor, ceea ce „îngăduie pentru filozofie schițarea unei înfățișări ideale, indiferent de măsura în care aceasta se poate realiza” și că „știința nu pune pietre de hotar între cugetarea științifică și dreptul de a căuta absolutul în religie”. Sunt mulți oameni în zilele noastre cari nu mai cred decât în energia materială a lumii vizibile, dar trebuie să înțelegem că viața e mai mult decât simplele noastre funcțiuni biologice. Ca atare religia, arta, morala și știința
CREDINŢA TREBUIE SĂ NE UNEASCĂ! de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1270 din 23 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349316_a_350645]
-
era esență pură, fără impuritățile unei lumi zgomotoase, înlănțuite în hohotul finitului, zadarnicului joc de-a “gloria”,. Zbătându-se între propriile țărmuri lăuntrice, dezamăgit, însingurat - se caută tot mai febril pe sine,chinuit de gândul că nu va atinge niciodată absolutul. Este-o noapte de-nceput de lume,/Ape trec cu fâșâit de șarpe,/Ard departe stele fără nume,/La-nceput de viață și de moarte. Axis Mundi (1) Ascensiunea gândului și imaginației izbucnesc cu toată forța, emanând dorința puternică de
„SĂ-MI FIE PÂINEA, CA ŞI TRUPUL, /ACEEAŞI ZILNICĂ POVARĂ,” ... AXIS MUNDI , AUTOR ALENSIS DE NOBILIS. CRONICA ( VALENTINA BECART) de VALENTINA BECART în ediţia nr. 1295 din 18 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349341_a_350670]
-
Rusia domină credința. În Occident domină critica, în Rusia domină tradiția. În Occident domină Biserica romano-catolică și protestantismul, în Rusia domină Biserica ortodoxă... Catolicismul caută să înțeleagă cu rațiunea conținutul revelației, adevărul ei absolut. Spre deosebire de catolicism, ortodoxismul caută să înțeleagă absolutul adevărului revelat nu prin rațiune, ci prin directă pătrundere mistică.”( 6) Pin aceasta s-ar rezuma una dintre marile diferențe dintre cele două lumi. „Pentru Kirievski, cultura occidentală reprezintă ceva iremediabil corupt.” (7) Deci, raționalismul Bisericii occidentale se bazează pe
GÂNDIREA FILOZOFICĂ EUROPEANĂ DESPRE SPAŢIUL SLAV de ALIONA MUNTEANU în ediţia nr. 1399 din 30 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349389_a_350718]
-
Acasa > Literatura > Fragmente > O FEMEIE LA SUPERLATIVUL ABSOLUT Autor: Costel Zăgan Publicat în: Ediția nr. 1230 din 14 mai 2014 Toate Articolele Autorului Ochii mei erau în stare s-o mănânce cu tot cu fulgi : ca pe singurul înger de sex opus ! Pe care l-a întâlnit vreodată un om
O FEMEIE LA SUPERLATIVUL ABSOLUT de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1230 din 14 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/349878_a_351207]
-
ca la singura femeie fatală din Univers! Simțeam că am cei mai mari ochii pe care i-a avut vreodată vreun bărbat : OCHII LUI DUMNEZEU! Întreaga mea ființă, trup și suflet deopotrivă, voia s-o posede la superlativ ,la superlativul absolut, desigur. Așa cum nu a fost vreodată posedată vreo femeie, de-a lungul și de-a latul timpului. Nimic din ea să nu mai rămână pradă acestei lumi: să fie una cu trecutul, prezentul și viitorul meu. Să pătrund în tempul
O FEMEIE LA SUPERLATIVUL ABSOLUT de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1230 din 14 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/349878_a_351207]
-
Casa-cuvânt ”...de/Astăzi/E pământul/Întreg/Călător/În drumul/Neștiut/Al infinitului”, Casa eternă ”(...)Înfășurată-n/Lumina/Celui fără/De început”, Casa tatălui, Casa din cer, Noua casă, Înțelesurile ”Ca niște porți/ Rotitoare spre cer”, entități spirituale dăruite lumii de absolutul superior - Dumnezeu - ”Tu cel ce ești/Din toate în tot/Marele Tu al ei.” Nu eludează nici importanța materiei ”Concretul de aici/(...) Căutător de/Sens în lumina/Născută din/Lumina pură” și a dezvoltării neîntrerupte pentru că ” Fiecare/Treaptă/E o
VICTORIŢA DUŢU ŞI FILOZOFIA CREDINŢEI de ELIZA ROHA în ediţia nr. 1924 din 07 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/349887_a_351216]
-
rele Trupului tainic al lui Iisus Hristos se dăruiesc fiecare celuilalt și întregului. Persoanele treimice fac ca totul în viața Bisericii să fie dăruire și comuniune, pentru că viața trinitară este comuniune și dăruire. Triadocentrisanul ortodox pune în viața Bise¬ricii absolutul comuniunii și absolutul persoanei. Conștiința sobornicească este con¬știința comuniunii și a dăruirii, conștiința persoanei ca factor de comuniune. Cre¬dinciosul este omul comunitar al iubirii. Nu există credincios în afara comuniunii, încât "dacă cineva crede - zicea Alexie Homiakov - este în
DESPRE EXISTENŢA, MISIUNEA ŞI SOBORNICITATEA BISERICII ÎN DUHUL SFINTEI TREIMI. O ABORDARE DIN PERSPECTIVA TEOLOGIEI PĂRINTELUI PROFESOR DUMITRU STĂNILOAE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1995 din 1 [Corola-blog/BlogPost/344349_a_345678]
-
al lui Iisus Hristos se dăruiesc fiecare celuilalt și întregului. Persoanele treimice fac ca totul în viața Bisericii să fie dăruire și comuniune, pentru că viața trinitară este comuniune și dăruire. Triadocentrisanul ortodox pune în viața Bise¬ricii absolutul comuniunii și absolutul persoanei. Conștiința sobornicească este con¬știința comuniunii și a dăruirii, conștiința persoanei ca factor de comuniune. Cre¬dinciosul este omul comunitar al iubirii. Nu există credincios în afara comuniunii, încât "dacă cineva crede - zicea Alexie Homiakov - este în comuniunea credinței; dacă
DESPRE EXISTENŢA, MISIUNEA ŞI SOBORNICITATEA BISERICII ÎN DUHUL SFINTEI TREIMI. O ABORDARE DIN PERSPECTIVA TEOLOGIEI PĂRINTELUI PROFESOR DUMITRU STĂNILOAE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1995 din 1 [Corola-blog/BlogPost/344349_a_345678]
-
Domnului; - Judecata de Apoi, care încheie ciclul Creației dintâi, instituind Ziua a Opta - Duminica Veșniciei, finalitatea Creației divine. Învierea Domnului este cel mai dumnezeiesc Poem al Frumuseții Întrupării Cuvântului. Dar această Frumusețe a Învierii nu poate rodi decât în Sublimul absolut al Suferinței Sfinte. Tocmai de aceea Națiunea noastră dacoromână este cea mai aleasă, fiindcă Rodul zămislirii veșniciei ei dumnezeiești înflorește din Mugurul divin al Suferinței Sublime. Toată Creația făpturilor împreună cu Omul creștin ortodox cinstește și preamărește Splendoarea Învierii Domnului, care
TRADIŢII ALE SFINTELOR PAŞTI PĂSTRATE ÎN SUFLETUL VÂLCEANULUI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1209 din 23 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347927_a_349256]
-
piatra necesară. „Invitatie/Decalog” este o lucrare extrem de importantă pentru viața mea, este foarte importantă pentru condiția umană și este foarte importantă pentru generația noastră. În contemporaneitate, civilizația vestică, în mod special, a devenit relativistă, consideră că nu mai exista absolutul. Că absolutul îl fixam noi, fiecare, după buna plăcere a cărnii și a firii noastre, a idealurilor, a dorințelor noastre. Pe când creatorul nostru, creatorul ființelor umane, ne-a dăruit codul moral, ne-a dăruit cele zece porunci. Și ni le-
INTERVIU CU SCULPTORUL LIVIU MOCAN de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 265 din 22 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348058_a_349387]
-
Invitatie/Decalog” este o lucrare extrem de importantă pentru viața mea, este foarte importantă pentru condiția umană și este foarte importantă pentru generația noastră. În contemporaneitate, civilizația vestică, în mod special, a devenit relativistă, consideră că nu mai exista absolutul. Că absolutul îl fixam noi, fiecare, după buna plăcere a cărnii și a firii noastre, a idealurilor, a dorințelor noastre. Pe când creatorul nostru, creatorul ființelor umane, ne-a dăruit codul moral, ne-a dăruit cele zece porunci. Și ni le-a dăruit
INTERVIU CU SCULPTORUL LIVIU MOCAN de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 265 din 22 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348058_a_349387]
-
te duci, dai de El. Pentru că oriunde este vorba de adevăr, de sinceritate, bine, frumos, efort, sacrificiu și întâmpinare a celuilalt, oriunde este vorba de Dumnezeul concret, este vorba despre El. Numai El este adevărul concret pentru că numai El este Absolutul Personal, persoana absolută imediată și presantă, alter-ego de care nu scapă nimeni; pe toți îi incomodează pentru că pe toți îi presează, toți vor să scape și totuși n-are nimeni cum să scape. Dovada că nimeni nu scapă este faptul
RECENZIE – GEORGE REMETE, FIINŢA ŞI CREDINŢA, VOL. I IDEEA DE FIINŢĂ, EDITURA “ACADEMIEI ROMÂNE”, ISBN 978-973-27-2189-6, BUCUREŞTI, 2012, 650 PAGINI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1153 din 26 fe [Corola-blog/BlogPost/347655_a_348984]
-
să scapi de adevărul personal ca Persoană absolută, revendicatoare în chip imperativ. Căci adevărul și esența oricărui om este nevoia, setea nesfârșită de a interpela și a fi revendicat, de a chema și a răspunde - concret și imediat - la măsura absolutului personal. De aceea, orice om care nu fuge și are curajul să se întâlnească cu sine, Îl va întâlni inevitabil pe Iisus Hristos. (Pr. Prof. Univ. Dr. George Remete). Părintele Profesor George Remete a ales, fără îndoială, în viață, „drumul
RECENZIE – GEORGE REMETE, FIINŢA ŞI CREDINŢA, VOL. I IDEEA DE FIINŢĂ, EDITURA “ACADEMIEI ROMÂNE”, ISBN 978-973-27-2189-6, BUCUREŞTI, 2012, 650 PAGINI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1153 din 26 fe [Corola-blog/BlogPost/347655_a_348984]
-
poți mângâia cerul, dar pasul următor îți arată că roca nu poate atinge cerul, că totul a fost o iluzie, un vis. Păpădie: Atunci de ce mai urcați muntele? Piatră: Mereu există acea speranță ferecată în cutia Pandorei. Sfinx: Cerul e absolutul spre care tinde roca. Păpădie: Pe care nu-l poate atinge. Sfinx: Pentru că nu a învățat să ardă, să vadă flacăra uitată a stâncii sale. Doar când descoperă acea lumină lăuntrică poate să treacă dincolo de vârful muntelui și să se
LUMINA UITATĂ DIN STÂNCĂ de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1833 din 07 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350035_a_351364]