1,027 matches
-
lui Hurstwood îi era frică să decidă, adică să se exprime în mod subiectiv, prin evitarea unui discurs obiectiv determinat de ceea ce Ford numește "principiile" ce se reflectă în comentariul "abstract" sau, mai bine zis, absent. Doar într-o asemenea abstractizare poate o subiectivitate să dispară în mod elegant. Un alt susținător critic, de această dată din partea literaturii, a fost Alfred Kazin. În On Native Grounds, apărută în 1941, Kazin a văzut un viitor promițător prematur al formei, atunci când spune că
[Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
populația și cu problemele întâlnite de regulă la nivelul conducerii altor instituții, dar asta cu prețul unor legături mai slabe între ei (Putnam, 1976, pp. 110-111). Totuși, teoria lui Mills nu are pretenția universalității, chiar dacă, la un anumit grad de abstractizare, ea poate avea o cuprindere universală. Mills se referă explicit la societatea americană într-o anumită fază a dezvoltării sale istorice, marcată de o centralizare a puterii și de o împletire a puterilor economică, politică și militară. Alte instituții (religioase
[Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
cognitive: cadru teoretic Opunându-se „gândirii eficiente” (1981), Frankenstein a specificat patru tipuri de gândire eronată caracteristice retardului secundar (1970b, 1972, 1981): gândirea irațională este reflectată prin: modele de gândire caracterizate prin asociații și emoții necontrolate; preferința pentru concretizări în detrimentul abstractizărilor (exemple mai degrabă decât reguli și generalități, concepte specifice mai degrabă decât generale, identificarea valorilor cu manifestarea lor concretă și a sentimentelor cu expresia lor exterioară); preferința pentru simboluri concrete în detrimentul conceptelor; diferențierea inadecvată este reflectată prin: incapacitatea de a
[Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
căutând anume elemente ale gândirii abstracte prin opoziție cu cele de gândire concretă. Am descoperit că, dacă o afirmație anume solicită întrebarea „Îmi poți da un exemplu de o asemenea...?”, aceasta poate fi un indicator al unui înalt nivel de abstractizare, iar dacă un enunț solicită o întrebare de genul „Oare ce încearcă să-mi spună acest intervievat?” este un indicator al unei concreteți extreme. Acest lucru poate fi mai bine înțeles cu ajutorul următoarelor două extrase. Sara, descriind moartea surorii ei
[Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
ieri. Aici nu sunt prea sigură ce vrea să spună Sara prin descrierea ei. Concretețea cu care Sara descrie situația reflectă incapacitatea sa de a înțelege mai bine o experiență confuză și neliniștitoare. Aceste două exemple sunt cazuri extreme de abstractizare și, respectiv, de concretețe. În absența detaliilor concrete, este clar că primul pasaj e abstract, în vreme ce al doilea este concret, neabstractizat. În orice caz, în majoritatea situațiilor, o asemenea distincție este problematică în măsura în care ne referim la un aspect continuu al
[Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
mi-a plăcut atât de mult acolo”. Aici m-am întrebat dacă își amintește numele educatoarelor ar putea fi privit ca o tranziție înspre concret. În cele din urmă, am tras concluzia că Sara a rămas la același nivel de abstractizare și că nu a făcut altceva decât să-și reafirme pur și simplu înțelegerea abstractă vizavi de perioada în care mergea la grădiniță; adică faptul că a fost atât de plăcut, încât își amintește numele educatoarelor, precum și alte lucruri bune
[Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
timid, sensibil și plângăcios sunt, din punct de vedere lingvistic, la același nivel, m-am întrebat dacă nu cumva, spunând: „se supăra imediat”, nu reafirmă de fapt toate celelalte atribute sau dacă nu mută enunțul la un nivel inferior de abstractizare. M-am întrebat, de asemenea, care este sensul adverbului folosit de David, adică, și dacă nu cumva acesta indică intenția de a oferi un exemplu. Aici, de asemenea, am concluzionat totuși că utilizarea adverbului adică nu semnalează trecerea la un
[Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
de asemenea, care este sensul adverbului folosit de David, adică, și dacă nu cumva acesta indică intenția de a oferi un exemplu. Aici, de asemenea, am concluzionat totuși că utilizarea adverbului adică nu semnalează trecerea la un nivel diferit de abstractizare deoarece, pentru fiecare dintre aceste descrieri, am fi putut solicita un exemplu, sugerând faptul că sunt toate abstracte. Asemenea exemple subliniază caracterul personal-interpretativ și subiectiv al acestui tip de analiză. Adesea deciziile se bazează pe contextul în care o afirmație
[Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
gătită și cu mama care este acasă, care este acolo pentru noi, ne urează bun-venit”. În contrast evident este descrierea morții surorii mai mici (vezi pp. 31-32 din capitolul 3). În primul exemplu, Sara trece de la un nivel înalt de abstractizare („o casă plină de bucurie”) la exemple mult mai concrete prin care ilustrează experiența. Aceste exemple, în orice caz, sunt totuși abstracte în măsura în care invită la și mai multe descrieri detaliate ale amintirilor ei legate de întoarcerea de la școală, anumite felurile
[Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
Aceste exemple, în orice caz, sunt totuși abstracte în măsura în care invită la și mai multe descrieri detaliate ale amintirilor ei legate de întoarcerea de la școală, anumite felurile de mâncare, de pildă. În exemplul al doilea, prin contrast, Sara trece de la o abstractizare extremă („o amintire foarte neplăcută”) la o descriere concretă, particulară a casei și a oamenilor pe care îi ține minte din acea perioadă. Acest exemplu este un model de tranziție finală - nivelul discursului n-ar putea fi mai concret decât
[Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
nivelul discursului devine mai concret, dar ar mai fi loc pentru ceva mai multă concretețe. Pentru a concluziona, am descoperit deci că numărul tranzițiilor de la abstract la concret (și viceversa) poate fi utilizat ca unitate de măsură a capacității de abstractizare. Asemenea tranziții pot fi semnalate prin conjuncții sau cuvinte de legătură, cazuri în care vorbim de tranziții conștiente. Deși se poate face o distincție între tranzițiile și cele parțiale, analiza mea nu indică existența unor diferențe între grupuri pentru această
[Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
face o distincție între tranzițiile și cele parțiale, analiza mea nu indică existența unor diferențe între grupuri pentru această variabilă, și, astfel, nu am explorat acest aspect în etapele următoare ale analizei. Inițial, am numărat tranzițiile de la un nivel de abstractizare la altul pentru fiecare intervievat în parte și am însumat rezultatele obținute pe grupe de gen. În total, au fost 39 asemenea tranziții în grupa bărbaților și 33 în grupa femeilor. Asemenea comparații sunt justificate doar atunci când textele celor două
[Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
fluiditatea gândirii; - se dezvoltă spiritul de cooperare, de echipă, de disciplină, de ordine; - facilitează procesul de asimilare, fixare și consolidare a cunoștințelor; - formează și dezvoltă unele deprinderi practice elementare de muncă organizată; - antrenează operațiile gândirii: analiza, sinteza, comparația, clasificarea, ordonarea, abstractizarea, generalizarea, concretizarea; - asigură însușirea mai rapidă, mai temeinică, mai accesibilă și mai plăcută a unor cunoștințe relativ aride pentru această vârstă. Cerințe: scopul didactic se formulează în concordanță cu cerințele școlare; o formulare corespunzătoare a scopului determină o bună orientare
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
aici (în India), în principiu, opoziția; lipsește libertatea, atît ca voință existînd în sine, cît și ca libertate subiectivă [...] pentru că apare această primă formă de interioritate a imaginației, o unitate a naturalului cu spiritualul, care nu admite libertate, ci doar abstractizare; acesta este principiul Statului în India. Cu această impersonalitate a vieții concrete, nu pot exista un stat propriu-zis, legi ale justiției, moralitate [...] rămîne doar arbitrariul, pura întîmplare. Libertatea este, într-adevăr, aici doar momentul negativ al desprinderii de orice determinare
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
a conceptului kristevian, în formularea lui "maternă": "în orice text, cuvântul introduce un dialog cu alte texte: iată ideea pe care J. Kristeva a împrumutat-o (A. Compagnon spunea "a calchiat-o") de la Bahtin, aruncând-o în euforie neologică și abstractizare teoretică"37 (ibidem, 10). Și Sophie Rabau vorbește despre intertextualitate ca despre o poetică a textului (2002). La începuturile kristeviene și barthesiene ale noțiunii, se simțea teama de o ruptură drastică de critica surselor și de influențele care ajutau, până
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
-se în plan abstract. Se întâlnesc încă și tendințe de sincretism, dar în această perioadă copilul devine capabil să explice, să argumenteze, să dovedească adevărul judecăților sale. Se dezvoltă operațiile gândirii absolut indispensabile oricărei activități intelectuale: analiza și sinteza, comparația, abstractizarea, generalizarea, clasificarea și concretizarea logică. Gândirea devine mai productivă, ca rezultat al creșterii gradului de flexibilitate și mobilitate, al utilizării diferitelor procedee de activitate mintală. Este foarte solicitată imaginația reproductivă, elevul fiind pus adesea în situația de reconstitui imaginea unor
Creativitate şi îndemânare by Amalia Farcaş. () [Corola-publishinghouse/Science/689_a_1281]
-
care le putem analiza în interiorul conștiinței este una dintre achizițiile cele mai generale, mai primitive și mai necesare ale Eului uman” (Benassy, 1969). Chiar și la adolescenți trebuie să distingem dobândirea unor aptitudini pentru raționamentul logic și pentru capacitatea de abstractizare, „imens câștig intelectual prilejuit de adolescență” (Braconnier, 1989), de intelectualizarea defensivă. A. Freud face o distincție clară între intelectualizarea defensivă proprie adolescenței și intelectualizarea care, în opinia sa, „rezolvă problema reală”, nefiind așadar sterilă (Sandler, 1985/1989). Rausch de Traubenberg
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
scris. Mai întâi moravurile, apoi dreptul! Chiar această anterioritate a vieții pare a fi caracterul esențial al imaginarului contemporan. "Omului modern îi lipsește siguranța instinctului." Făcând această remarcă, Nietzsche, așa cum apare în întreaga lui operă, subliniază faptul că procesul de abstractizare, de dezrădăcinare în raport cu instinctele lui htoniene nu poate decât să slăbească omul rațional al modernității. Și ca un ecou la acest avertisment putem interpreta neîncrederea contemporană față de idealul moral cu validitate universală. Poate chiar îndoiala radicală față de modelul occidental. Dacă
by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
calea introspecției; prin urmare reflexia mentală poate fi sursă a cunoașterii doar prin introspecție. În lucrarea sa, Teoria vederii, publicată în 1709, Berkeley contrapune câmpului fizic pe cel geometric din mintea subiectului, acesta din urmă fiind rezultatul unei activități de abstractizare, al generalizării experienței. Acesta dă elementelor vectori proprii de formă, dă liniilor direcție. Aceste elemente există doar în spirit, ca stare de conștiință, sunt diferite de ce se întâmplă la nivelul mușchilor vederii, al mecanismelor celorlalte simțuri. Aceste realități geometrice aparțin
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
adaptare rapidă și eficace la cerințele mediului în transformare și ale condițiilor socioeconomice. Intre inteligență și adaptare există o interrelație quasi directă, lucru rezultat din definițiile inteligenței: "capacitatea de adaptare la situații problematice noi" "instrument al reușitei"; "al cunoașterii, al abstractizării, al combinării, sintezei" . În afara inteligenței, care deține un rol hotărâtor în procesul de adaptare școlară, o pondere importantă o au particularitățile nonintelectuale. Astfel, rezistența la solicitările fizice și mintale, aptitudinile elevului, particularitățile afectiv-voliționale, perseverență în activitatea școlară, motivația pentru învățătură
Prevenire, remediere şi înlăturare a dificultăţilor de adaptare şcolară by Paraschiva Butuc, Constantin Butuc () [Corola-publishinghouse/Science/91586_a_93260]
-
c) jocuri care exersează relațiile sociale (de familie, de grup școlar); d) jocuri artistice (dramă, muzică, artă plastică); ,, Adaptarea în prima clasă presupune nu numai dezvoltarea corespunzătoare a proceselor psihice, cognitive, a celor mai importante operații (analiză, sinteză, comparația, generalizarea, abstractizarea, clasificarea), calități ale gândirii, a unor însușiri intelectuale (spirit de observație, stabilitate, distribuție, atenție) a formării unor deprinderi de muncă intelectuală (de a observa, de a asculta cerințele adultului și a acționa corect pe baza acestora, de a răspunde la
Prevenire, remediere şi înlăturare a dificultăţilor de adaptare şcolară by Paraschiva Butuc, Constantin Butuc () [Corola-publishinghouse/Science/91586_a_93260]
-
de graniță) sunt aceia care se adaptează doar la limita inferioară a cerințelor activității școlare, de aceea sunt numiți și copii cu inteligență școlară la limită. Ei nu pot rezolva sarcinile școlare decât până la un anumit nivel de complexitate și abstractizare. Inteligența școlară de limită exprimă acel grad de activitate intelectuală care permite elevului să facă față la limită, dar alături de marea masă de copii, sarcinilor școlare, în condiții optime de motivație, atitudine, perseverență și organizare a lecției. Există deci un
Prevenire, remediere şi înlăturare a dificultăţilor de adaptare şcolară by Paraschiva Butuc, Constantin Butuc () [Corola-publishinghouse/Science/91586_a_93260]
-
comune. Acești copii, caracterizați prin raționamente progresive, ajung, de obicei, în urma înlăturării factorilor individuali (afectivi) sau interindividuali (psihosociali), inhibitivi ai dezvoltării gândirii, la stadiul operator formal al dezvoltării inteligenței. Ei întâmpină dificultăți în realizarea activităților de analiză, sinteză, comparație și abstractizare, clasificare cu conținut semantic și simbolic. O altă caractenstică a acestor copii este lipsa de stăpânire, de autocontrol, autoreglarea nesigură și insuficientă. Prezintă frecvent reacții de opoziție (indisciplină, reacții de evadare) atitudine negativă față de activitatea școlară. Această formă de inteligență
Prevenire, remediere şi înlăturare a dificultăţilor de adaptare şcolară by Paraschiva Butuc, Constantin Butuc () [Corola-publishinghouse/Science/91586_a_93260]
-
factorii intelectuali. Întrucât în centrul factorilor intelectuali se situează gândirea, dezvoltarea operațiilor acesteia reprezintă o premisă esențială a pregătirii corespunzătoare a copilului pentru a face față activității de învățare cerute de școală. Dezvoltarea operațiilor de analiză, sinteză, comparație, clasificare, generalizare, abstractizare și exersarea lor în procesul însușirii cunoștințelor, prin acțiuni practice obiectuale, nemijlocite asigură interiorizarea acestor operații și impulsionează trecerea copilului de la o gândire intuitiv concretă, preoperatorie, la o gândire operatorie cu calitățile ei (suplețe, reversibilitate, organizare, obiectivare, independență etc.) deosebit de
Prevenire, remediere şi înlăturare a dificultăţilor de adaptare şcolară by Paraschiva Butuc, Constantin Butuc () [Corola-publishinghouse/Science/91586_a_93260]
-
televiziunea s-a transformat într-o paidea, un mediu care, după cum spune Sartori, „generează un anthropos nou, un nou tip de ființă umană”. Televiziunea plămădește astfel o ființă umană deformată și anchilozată în ceea ce privește atributul principal al homo sapiens - capacitatea de abstractizare, o ființă „înrobită pe veci de video-games”. Dacă homo sapiens s-a format după principiul „la început a fost cuvântul”, pentru acest homo videns la început a fost și rămâne imaginea. În paranteză fie spus, autori mai rezervați, preocupați mai
[Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]