3,948 matches
-
ajuns la concluzia că noi românii suntem un popor sinucigaș. Stalinismul și Caragialismul, setea de a le interioriza, sunt forme ale suicidului nostru istoric ca popor. Opera dramatică de față (pe care cineva ar putea s-o ia într-o accepțiune superficială, ceea ce ar fi dureros) devine una a escatologiei acestui neam. Este o operă abisală, cutremurătoare. Noi vom pierii ca neam, ne spune dramaturgul, și noi singuri suntem cei care ne-am creat sfârșitul. Calul Troian este în psihologia noastră
ŞTEFAN DUMITRESCU: „CARAGIALE SE PUPĂ CU STALIN” de TEOFIL MIREANU în ediţia nr. 481 din 25 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359199_a_360528]
-
antologat și o amplă prezentare a acestuia însoțită de fotografie.Astfel, lucrarea aceasta poate deveni instrument de lucru pentru cercetători, istorici literari și critici. Ipostazele multiple ale liricului ca mijloc de a atinge, prin vibrație, edenul, înțeles ca Paradis, cu accepțiunea acesteia mitic-terestră, creștin-celestă, secundă sau oglindă a realităților trăite , de dublă apartenență a poetului la sacru, și la profan, la societatea în care trăiește prin dualismul caracteristic materie-spirit, le găsim, cu eidosurile lor concrete sau spiritualizate, în toate spațiile valorice
MERIDIANE LIRICE SAU DIMENSIUNEA PARADIGMATICĂ A TOPOSULUI LIRIC CONTEMPORAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 684 din 14 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345204_a_346533]
-
carte este o piesă în sine Numele editurii vine de la perioada cu același nume care le place atât de mult - „altora nu, dar ar fi plicticos să fim toți la fel”. Barocco înseamnă perlă de formă neregulată, iar a doua accepțiune este muncă, migală foarte multă. „Noi la asta ne-am gândit și cam aici am ajuns. Fiecare carte Baroque Books & Arts este o piesă în sine. Am plecat de la ideea că în primul rând trebuie să arate altfel. Dacă luați
GENERAȚIA B. O afacere născută dintr-o pasiune „barocă”: cărți care merg la un vin () [Corola-blog/BlogPost/338684_a_340013]
-
18 iunie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 918 din 8 octombrie 2020, paragrafele 14-17). ... 24. Prin urmare, Curtea reține că dispozițiile art. 19 din Legea nr. 682/2002 reglementează o cauză de reducere a pedepsei, în accepțiunea prevederilor art. 79 din Codul penal, care are ca fundament conduita adoptată de făptuitor și poate fi reținută în procesul de individualizare a pedepsei. Această concluzie se desprinde atât din dispozițiile art. 19 din Legea nr. 682/2002, care se referă
DECIZIA nr. 314 din 18 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292432]
-
la o altă interpretare. ... 75. Astfel, Înalta Curte de Casație și Justiție s-a mai pronunțat în privința unui act normativ adoptat în aplicarea legii și care cuprinde dispoziții contrare acesteia^6, statuând că nu este admisibil ca o lege în accepțiunea stricto sensu, de act al Parlamentului, să fie modificată printr-o normă metodologică de aplicare conținută într-un ordin al ministrului ori într-o hotărâre de Guvern, impunându-se a se ține cont de actul normativ cu forță juridică superioară
DECIZIA nr. 21 din 18 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293882]
-
trai decent. ... 45. În ceea ce privește art. 53 din Constituție, Curtea reține, în prealabil, că acest text se referă la condițiile în care exercițiul unui drept sau al unei libertăți fundamentale poate fi restrâns numai prin lege, înțeleasă în accepțiunea sa strictă, de act juridic formal adoptat de Parlament, și nu prin alt act normativ. Întrucât prin prezenta excepție de neconstituționalitate sunt criticate dispoziții cuprinse într-o ordonanță de urgență a Guvernului, Curtea reține că art. 53 din Constituție, invocat
DECIZIA nr. 515 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294632]
-
schemă de garantare din domeniul asigurărilor, constituit ca persoană juridică de drept public, care nu poate să preia funcțiile unui asigurător, iar procedura de efectuare a plăților din disponibilitățile acestuia este una specială, reglementată de Legea nr. 213/2015. Or, în accepțiunea acestei legi speciale, creditorul de asigurări nu poate recurge la procedura de executare silită a Fondului pentru titlurile executorii obținute de asigurat împotriva asigurătorului, întrucât legea reglementează procedura de urmat pentru obținerea sumelor cuvenite din disponibilitățile acestuia. Cu privire la
DECIZIA nr. 476 din 15 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294742]
-
și (2) din Legea fundamentală, sunt neîntemeiate. Curtea a arătat în mod constant în jurisprudența sa că noțiunea de „bun“, consacrată de art. 1 din Primul Protocol la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și analizată în accepțiunea conferită acesteia de jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, nu este aplicabilă salariului care urmează a fi plătit în viitor, în virtutea distincției dintre dreptul persoanei de a continua să primească, în viitor, un salariu într-un anumit cuantum și
DECIZIA nr. 531 din 22 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294729]
-
situație juridică cu cei care votează un candidat propus de o formațiune politică, dreptul de vot al acestora trebuind să beneficieze de aceleași garanții. ... 17. În consecință, autorul contestației consideră că nu se poate vorbi de un scrutin democratic în accepțiunea Comisiei de la Veneția, și nici de stat de drept, în accepțiunea Constituției României democratice și a Tratatului privind Uniunea Europeană, acolo unde candidații independenți și alegătorii care îi susțin sunt puși pe o poziție secundară, discriminați în exercitarea drepturilor
HOTĂRÂREA nr. 21 din 14 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294668]
-
politică, dreptul de vot al acestora trebuind să beneficieze de aceleași garanții. ... 17. În consecință, autorul contestației consideră că nu se poate vorbi de un scrutin democratic în accepțiunea Comisiei de la Veneția, și nici de stat de drept, în accepțiunea Constituției României democratice și a Tratatului privind Uniunea Europeană, acolo unde candidații independenți și alegătorii care îi susțin sunt puși pe o poziție secundară, discriminați în exercitarea drepturilor lor electorale. ... 18. Omisiunea legiuitorului de a include și candidații independenți printre
HOTĂRÂREA nr. 21 din 14 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294668]
-
justificată intervenția instanței supreme în scopul preîntâmpinării unei jurisprudențe neunitare, este necesar ca respectiva chestiune de drept să releve aspecte dificile și controversate de interpretare, date de neclaritatea normei, de caracterul incomplet al acesteia, susceptibil de mai multe sensuri ori accepțiuni deopotrivă de justificate față de imprecizia redactării textului legal. ... 65. De asemenea, jurisprudența consolidată, timp de peste 10 ani, în legătură cu această condiție de admisibilitate a statuat constant că în sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție cu procedura
DECIZIA nr. 5 din 20 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/294781]
-
sănătatea mobilă), cât și e-sănătatea, descrie utilizarea generală a TIC - tehnologia informației și comunicației (aplicații digitale, mobile, wireless, platformă cloud, sistemul național de securitate cibernetică pentru domeniul sănătății etc.) pentru furnizarea serviciilor de asistență medicală. De asemenea, este folosit cu accepțiunea de «domeniu al cunoașterii și practicii asociat cu dezvoltarea și utilizarea tehnologiilor digitale pentru îmbunătățirea sănătății. Sănătatea digitală extinde conceptul de e-sănătate pentru a include consumatorii digitali, cu o gamă mai largă de dispozitive inteligente și conectate. De asemenea
ORDIN nr. 5.933 din 11 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292201]
-
trai decent. ... 45. În ceea ce privește art. 53 din Constituție, Curtea reține, în prealabil, că acest text se referă la condițiile în care exercițiul unui drept sau al unei libertăți fundamentale poate fi restrâns numai prin lege, înțeleasă în accepțiunea sa strictă, de act juridic formal adoptat de Parlament, și nu prin alt act normativ. Întrucât prin prezenta excepție de neconstituționalitate sunt criticate dispoziții cuprinse într-o ordonanță de urgență a Guvernului, Curtea reține că art. 53 din Constituție, invocat
DECIZIA nr. 388 din 17 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292187]
-
cu regulile pe care legea le stabilește: încadrarea fiecărui spor în limitele maxime prevăzute în lege și în anexele sale și totodată, interdicția depășirii cumulate a pragului prevăzut de art. 25 alin. (1) din Legea-cadru nr. 153/2017. De asemenea, în accepțiunea legii-cadru, sporurile nu sunt stabilite prin raportare la procent fix, ceea ce rezultă din utilizarea sintagmei «spor de până la...%». Regula limitării sumei sporurilor și a stabilirii sporurilor sub forma unei limite maxime, în care fiecare dintre acestea trebuie să
DECIZIA nr. 84 din 18 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293482]
-
publice, astfel cum reglementează art. 16 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 41/2014, la restituirea sumei de 353 lei, încasată necuvenit. ... 53. Cât privește cea de-a treia condiție legală enunțată, referitoare la existența unei chestiuni de drept, în accepțiunea autonomă dată acestei instituții în mecanismul hotărârii prealabile, susceptibilă de interpretări diferite din partea instanțelor de judecată și, astfel, cu potențial de jurisprudență neunitară, de natură să facă incident mecanismul unificării a priori a practicii judiciare, se observă, în primul
DECIZIA nr. 63 din 28 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293554]
-
justificată intervenția instanței supreme în scopul preîntâmpinării unei jurisprudențe neunitare, este necesar ca respectiva chestiune de drept să releve aspecte dificile și controversate de interpretare, date de neclaritatea normei, de caracterul incomplet al acesteia, susceptibil de mai multe sensuri ori accepțiuni deopotrivă de justificate față de imprecizia redactării textului legal. *1) A se vedea, de exemplu, M. Nicolae, Recursul în interesul legii și dezlegarea, în prealabil, a unei chestiuni de drept noi de către Înalta Curte de Casație și Justiție în
DECIZIA nr. 63 din 28 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293554]
-
prompt pentru apărarea unui interes public pe calea ordonanței de urgență (a se vedea mutatis mutandis Decizia nr. 83 din 19 mai 1998, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 211 din 8 iunie 1998). De asemenea, în accepțiunea Deciziei nr. 258 din 14 martie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 341 din 17 aprilie 2006, inexistența sau neexplicarea urgenței reglementării situațiilor extraordinare constituie în mod evident o barieră constituțională în calea adoptării de către
DECIZIA nr. 559 din 29 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293542]
-
Ordonanța Guvernului nr. 2/2001), în special din cuprinsul art. 8 alin. (3)-(5), sumele provenite din amenzile contravenționale aplicate se fac venit la bugetele locale ori la bugetul de stat, aspect ce le conferă natura juridică de creanțe bugetare în accepțiunea art. 1 pct. 7 din Codul de procedură fiscală. ... 88. Derogarea instituită de legiuitor prin art. 3 lit. c) din Ordonanța Guvernului nr. 26/2011 nu este în măsură a schimba natura juridică a raportului juridic de drept substanțial (raport juridic
DECIZIA nr. 20 din 11 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293686]
-
Litigiile care decurg din interpretarea și/sau executarea prezentului contract și care nu pot fi soluționate pe cale amiabilă sau de către ANRE conform prevederilor reglementărilor în vigoare vor fi deduse spre soluționare instanței judecătorești competente. ... XII. Comunicări Articolul 15 În accepțiunea părților, orice notificare/solicitare/comunicare adresată de una dintre părți este valabil îndeplinită dacă este transmisă celeilalte părți prin oricare din următoarele mijloace de comunicare conform înțelegerii părților: a) în scris la adresa/sediul ..............; ... b) fax ..............; ... c) e-mail ............; ... d) platforma electronică pusă
ORDIN nr. 94 din 17 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293217]
-
la activitățile stabilite de președintele instanței în conformitate cu legea“. ... 89. Prin urmare, nu se poate reține în situația judecătorilor un mecanism de evidențiere concretă a timpului de muncă săptămânal - existența unei durate normale a timpului de muncă săptămânal - în accepțiunea art. 112 din Codul muncii, în afara căreia să se poată cuantifica munca suplimentară, potrivit art. 120 din Codul muncii, și care să genereze, astfel, posibilitatea valorificării acestui beneficiu legal, fie prin compensarea cu ore libere plătite, fie prin acordarea
DECIZIA nr. 78 din 18 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293199]
-
cu regulile pe care legea le stabilește: încadrarea fiecărui spor în limitele maxime prevăzute în lege și în anexele sale și, totodată, interdicția depășirii cumulate a pragului prevăzut de art. 25 alin. (1) din Legea-cadru nr. 153/2017. De asemenea, în accepțiunea legii-cadru, sporurile nu sunt stabilite prin raportare la procent fix, ceea ce rezultă din utilizarea sintagmei «spor de până la... %». Regula limitării sumei sporurilor și a stabilirii sporurilor sub forma unei limite maxime, în care fiecare dintre acestea trebuie să
DECIZIA nr. 28 din 10 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295258]
-
de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală a stabilit că „fapta medicului angajat cu contract de muncă într-o unitate spitalicească din sistemul public de sănătate, care are calitatea de funcționar public, în accepțiunea dispozițiilor art. 175 alin. (1) lit. b) teza a IIa din Codul penal, de a primi plăți suplimentare sau donații de la pacienți, în condițiile art. 34 alin. (2) din Legea drepturilor pacientului nr. 46/2003, nu constituie o exercitare a
DECIZIA nr. 497 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295175]
-
urmare incidența dispozițiilor art. 21 alin. (1) teza I din Codul penal“, prin care a stabilit că fapta medicului angajat cu contract de muncă într-o unitate spitalicească din sistemul public de sănătate, ce are calitatea de funcționar public, în accepțiunea dispozițiilor art. 175 alin. (1) lit. b) teza a doua din Codul penal, de a primi plăți suplimentare sau donații de la pacienți, în condițiile art. 34 alin. (2) din Legea drepturilor pacientului nr. 46/2003, nu constituie o exercitare a
DECIZIA nr. 497 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295175]
-
2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 24 din 13 ianuarie 2015, s-a statuat că „medicul angajat cu contract de muncă într-o unitate spitalicească din sistemul public de sănătate are calitatea de funcționar public în accepțiunea dispozițiilor art. 175 alin. (1) lit. b) teza a II-a din Codul penal“, consecința juridică fiind aceea că medicul care are calitatea de funcționar public (angajat al unei unități spitalicești din sistemul public de sănătate) nu poate primi plăți
DECIZIA nr. 497 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295175]
-
2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 203 din 9 martie 2004, Curtea a statuat că, în temeiul art. 44 din Constituție, legiuitorul ordinar este competent să stabilească cadrul juridic pentru exercitarea atributelor dreptului de proprietate, în accepțiunea principială conferită de Constituție, în așa fel încât să nu vină în coliziune cu interesele generale sau cu interesele particulare legitime ale altor subiecte de drept, instituind astfel niște limitări rezonabile în valorificarea acestuia, ca drept subiectiv garantat. Prin urmare
DECIZIA nr. 482 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295133]