1,030 matches
-
are o pondere variabilă în funcție de prezența unui cântăreț (situația este similară cu cea din jazz). Secția ritmică din muzica populară cuprinde cel mai adesea un contrabas și un țambal (înlocuit mai rar cu un pian), cărora se pot adăuga un acordeon, o chitară acustică ș.a. Există o tendință recentă de a înlocui contrabasul cu o chitară bas (electrică). Țambalul sugerează trama armonică (succesiunea de acorduri) prin țiituri rapide și ritmate (pe diviziune ternară sau în sferturi de timp), dat fiind că
Muzică populară () [Corola-website/Science/312342_a_313671]
-
dat fiind că instrumentistul nu poate ataca simultan mai mult de două înălțimi sonore. În schimb, pianul poate imita țambalul sau, mai ales pentru piesele lente, se preferă un stil pianistic similar cu cel folosit în piesele „slow” de jazz. Acordeonul și chitara execută acordurile placat (nearpegiat); ele pot servi și ca instrumente soliste. Formațiile instrumentale mai apropiate de spiritul tradițional se pot acompania și cu o brace (vioară sau violă al cărei căluș a fost retezat, pentru se putea trage
Muzică populară () [Corola-website/Science/312342_a_313671]
-
mandolina (mai rar), bouzouki, clarinetul, taragotul, specii diverse de flaute și fluiere, saxofonul (alto sau tenor), naiul, trompeta ș.a. După cum s-a mai spus, și instrumentele polifonice de acompaniament pot susține momente solistice: țambalul (cel mai adesea, în introducerea pieselor), acordeonul, chitara și pianul (foarte rar). Îndeosebi muzica instrumentală poate împrumuta instrumente întâlnite în fanfare - diverse alămuri (trompetă, goarnă, trombon, tubă, fligorn, eufoniu ș.a.) și percuții caracteristice (tobă mare, tobă mică, fuscinel) -, dar și elemente ale stilului interpretativ caracteristic. Orchestrele de
Muzică populară () [Corola-website/Science/312342_a_313671]
-
o muzică complexă, în care componentele și-au topit granițele, un fel de „operă deschisă” irepetabilă, fotografie sonoră a momentului interpretării. În Gorj, muzicanții profesioniști sunt prin tradiție nu doar bărbații, ci și femeile. Bărbații mânuiesc vioara, viola (braciul), chitara, acordeonul, basul, iar în anii din urmă orga electronică; cei mai vârstnici sunt și cântăreți, după „moda” timpurilor mai vechi. Femeile, întotdeauna soliste vocale, cântă eventual și la chitară sau acordeon. Ele merg la petreceri numai împreună cu un membru apropiat al
Folclorul muzical din Gorj () [Corola-website/Science/327640_a_328969]
-
bărbații, ci și femeile. Bărbații mânuiesc vioara, viola (braciul), chitara, acordeonul, basul, iar în anii din urmă orga electronică; cei mai vârstnici sunt și cântăreți, după „moda” timpurilor mai vechi. Femeile, întotdeauna soliste vocale, cântă eventual și la chitară sau acordeon. Ele merg la petreceri numai împreună cu un membru apropiat al familiei: tată, frate, soț, socru sau ginere. Muzicanții se grupează în mici ansambluri (tarafuri) cu geometrie variabilă, adică cu o componență care se poate modifica dependent de împrejurări. Criteriile după
Folclorul muzical din Gorj () [Corola-website/Science/327640_a_328969]
-
aparte - deschiderea către flamenco îl face unic”. „La Tortura” este un cântec scris într-o tonalitate minoră și un tempo moderat. Piesa este influențată de muzica reggae și de cea afro-latino. Pentru realizarea negativului, s-au folosit chitara, pianul și acordeonul. Orchestrația combină surse sonore acustice și electronice. Întinderea vocii lui Sanz este de la mi din octava mică până la nota la din octava întâi. "Paste Magazine" descrie cântecul ca fiind „un amestec amețitor” de cumbia, dancehall și reggae. Revista "Blender" consideră
La Tortura () [Corola-website/Science/314400_a_315729]
-
amețitor” de cumbia, dancehall și reggae. Revista "Blender" consideră că primul single al albumului este un duet provocator ce are ca temă disputa dintre doi îndrăgostiți. Femeia își părăsește partenerul, părând mai degrabă bucuroasă decât dezamăgită. "The Independent" afirmă că acordeonul și chitara lui Sanz dau influențele din cumbia ale cântecului, iar Stephen Thomas Erlewine de la allmusic crede că „La Tortura” ar fi fost perfect pentru difuzare la posturile radio americane dacă nu ar fi avut versurile în limba spaniolă. Michael
La Tortura () [Corola-website/Science/314400_a_315729]
-
cursurile de animație ale profesorului Gopo de la Buftea. Mircea deși avea ocazii să plece în alte orașe universitare a ales să fie mereu în orașul natal. În Câmpulung înființează mai multe coruri de copii și conduce orchestre de mandoline sau acordeoane. Programele sale artistice erau transmise la difuzorul local de la 7 la 8. După 90 a fost redactor la Gazeta de Câmpulung și la revista A fi iar la domiciliul său preda gratis copiilor desen și muzică. Deși era cunoscut, artistul
Mircea Rotaru () [Corola-website/Science/326000_a_327329]
-
este o formație românească de pop melodramatic din București, fondată în 2010. Componența actuală îi cuprinde pe Andrei Robin Proca (voce, chitară), Florentin Vasile (chitară), Eugen Nuțescu (chitară bas), Vladimir Proca (tobe), Radu Moldovan (tobe) și Andrei Fântână (clape, saxofon, acordeon, chitară, muzicuță). Formația s-a bucurat de o popularitate ridicată încă de la debut, câștigând Premiul Publicului la ediția din 2010 a competiției Stufstock Newcomers. A concertat în toate orașele semnificative din România (București, Timișoara, Cluj, Galați, Iași, Brașov, Constanța, Târgu
Robin and the Backstabbers () [Corola-website/Science/327326_a_328655]
-
MUSIC MINIATURES" op. 8 pentru cvartet de corzi, și "17 CHAMBER MUSIC MINIATURES" op. 8 b pentru orchestră de corzi. Durată: ca 27' / Distribuitor: Music Finland, Finland "MUSIC FOR 7 PAINTINGS" op. 11 pentru oboi, vioară, violă, v-cel, harpă, acordeon și perc. "MUSIC FOR 7 PAINTINGS" op. 11b pentru orchestră. Durată: ca. 15' / Distribuitor: Music Finland, Finland "FAIRY TALE FOR A DUO" op. 13 pentru 2 viori. "FAIRY TALE" op. 13b pentru pian solo. Durată: ca. 7’-8' Distribuitor: Music
Teodor Nicolau () [Corola-website/Science/325845_a_327174]
-
ca. 15' / Distribuitor: Music Finland, Finland "FAIRY TALE FOR A DUO" op. 13 pentru 2 viori. "FAIRY TALE" op. 13b pentru pian solo. Durată: ca. 7’-8' Distribuitor: Music Finland, Finland “KADUN KULMISSA” op. 15 pentru oboi, viooară, v-cel., acordeon și perc. Optional, un dansator / o dansatoare sau dansatori. Durată: ca. 23' Distribuitor: Music Finland, Finland "QUO VADIS ?" op. 16 pentru vioară și violoncel. Durată: ca. 9' Distribuitor: Music Finland, Finland "COME UNA CADENZA" pentru vioară solo. Durată: ca. 5
Teodor Nicolau () [Corola-website/Science/325845_a_327174]
-
Interviu cu Radu Aldulescu Unul dintre cei mai importanți prozatori români contemporani, Radu Aldulescu (născut la 29 iunie 1954, București) a debutat în 1993, la Editură Albatros, cu românul Sonata pentru acordeon, pentru care a primit Premiul Uniunii Scriitorilor din România. A mai publicat de atunci românele: <b>Amantul Colivăresei</b>, <b>Îngerul încălecat</b>, <b>Istoria eroilor unui ținut de verdeață și răcoare</b>, <b>Proorocii Ierusalimului</b>, <b>Mirii nemuririi
„La noi n-a existat o solidaritate între intelectuali și muncitori nici înainte și nici după ’89” () [Corola-website/Science/295664_a_296993]
-
în linia întâi erau activiștii, medicii, profesorii ș.a., urmau fabrică și uzina, iar sub noi ospiciul și pușcăria. Când ați început să scrieți?</b> Am publicat bucăți de proza în reviste literare în anii ’80, iar primul român, Sonata pentru acordeon, l-am scris între ’84 și ’88, dar l-am publicat abia în ’93. A stat în editură un an până în ’89, și încă trei ani pe vremea lui Iliescu. Eram necunoscut, așteptăm la rând. Vă luați poveștile din mediul
„La noi n-a existat o solidaritate între intelectuali și muncitori nici înainte și nici după ’89” () [Corola-website/Science/295664_a_296993]
-
An interview with Radu Aldulescu</b> One of the most important contemporary Romanian writers of prose, Radu Aldulescu (born on June 29, 1954, în Bucharest) made his debut în 1993, at the Albatros publishing house, with the novel Sonata pentru acordeon (<b>The Accordion Sonata</b>), for which he received the Romanian Writers’ Union Award. Since, he hâș published the novels <b>Amantul Colivăresei</b> (<b>The Funeral Cake Maker’s Lover</b>), <b>Îngerul încălecat</b> (<b>The Mounted Angel
„La noi n-a existat o solidaritate între intelectuali și muncitori nici înainte și nici după ’89” () [Corola-website/Science/295664_a_296993]
-
populară este conservată de organizații din toată țara. În Elveția, ea se manifestă mai ales prin muzică, dans, poezie, sculptură în lemn și broderii. Alphornul, un instrument muzical uriaș de suflat, făcut din lemn, a devenit, împreună cu jodlerele și cu acordeonul, formează un epitom al muzicii populare elvețiene. Întrucât, de la înființarea ei în 1291, Confederația a fost aproape exclusiv formată din regiuni germanofone, primele forme de literatură sunt în germană. În secolul al XVIII-lea, franceza a devenit limba la modă
Elveția () [Corola-website/Science/297532_a_298861]
-
jud. Argeș - d. 16 februarie 2015) a fost un naist virtuoz și conducător de orchestră român. S-a născut la 27 februarie 1940 în Ștefan cel Mare, jud. Argeș. Manifestând interes pentru muzică încă de mic, a studiat mai întâi acordeonul (autodidact). La 11 ani dă examen la Școala Medie de Muzică și reușește cu nota 10. Începe să studieze țambalul cu Gheorghe Pantazi. Acesta a pleacă în China pentru un turneu de șase luni, iar risca să rămână repetent. A
Radu Simion () [Corola-website/Science/312211_a_313540]
-
Maria Tănase. Aceasta îl roagă să-și dacă o formație cu care să o acompanieze pe ea și pe Fărâmiță Lambru la spectacole. Radu Simion își formează rapid o formație formată din Nicolae Bob Stănescu la țambal, Nicolae Turcitu la acordeon și Dumitru Jean la contrabas și începe o serie de concerte la Teatrul de revistă Constantin Tănase. Acolo erau și Gr. Vasiliu Birlic, și N. Stroe. De la ideea Mariei Tănase acesta a devenit șef de orchestră și a început să
Radu Simion () [Corola-website/Science/312211_a_313540]
-
continue cariera artistică. În anul 1994 s-a căsătorit cu Marie Noelle, de care a divorțat în 2010. Manifestă înclinații muzicale din copilărie, când este atras de muzica lăutarilor, una din dorințele sale cele mai arzătoare fiind să cânte la acordeon cu taraful de țigani. În 1955, la vârsta de 14 ani, tatăl său îl înscrie la Școala de muzică nr. 1 din București (astăzi "Liceul de Muzică Dinu Lipatti"), cu intenția de a studia acordeonul, dar este acceptat la clasa
Gheorghe Zamfir () [Corola-website/Science/297375_a_298704]
-
arzătoare fiind să cânte la acordeon cu taraful de țigani. În 1955, la vârsta de 14 ani, tatăl său îl înscrie la Școala de muzică nr. 1 din București (astăzi "Liceul de Muzică Dinu Lipatti"), cu intenția de a studia acordeonul, dar este acceptat la clasa de nai a profesorului Fănică Luca, unde demonstrează o abilitate extraordinară pentru acest instrument. Iată cum evocă întâlnirea sa cu Fănică Luca: În 1961, după bacalaureat, se înscrie la Conservatorul de Muzică "Ciprian Porumbescu" din
Gheorghe Zamfir () [Corola-website/Science/297375_a_298704]
-
germani. Astfel apar în franceză cuvintele "cobalt" (sec. XVI); "bismuth", "zinc" (sec. XVII); "feldspath" „feldspat”, "quartz" „cuarț” (sec. XVIII) . Sunt adoptate și cuvinte legate de viața cotidiană: "trinquer" „a ciocni pahare cu băutură” (sec. XVI), "chic" „șic” (sec. XVIII), "accordéon" „acordeon” (sec. XIX). În secolul al XX-lea sunt adoptate mai multe cuvinte din domenii ca medicina ("allergie" „alergie”, "électrocardiogramme" „electrocardiogramă”), psihologia ("affect" „afect”, "autisme"), politica ("social-démocratie" „social-democrație”) etc. Acestea sunt de fapt formate din cuvinte grecești ("allergie", "électrocardiogramme", "autisme"), latinești
Lexicul limbii franceze () [Corola-website/Science/331267_a_332596]
-
violonistul luând lecții de canto. În particular lua și lecții de pian, iar la vârsta de 14 ani primise în dar un pian de la profesoara ei, ceea ce îi dădea posibilitatea să exerseze acasă. De asemenea, învățase singură să cânte la acordeon. Având în vedere că familia ei avea venituri reduse, de la vârsta de 15 ani a început să cânte cu o orchestră în pauzele de la un cinematograf din oraș. După terminarea liceului s-a înscris la conservator deși tatăl ei era
Vera Leșcenco () [Corola-website/Science/319144_a_320473]
-
berărie de vară; unde bunicii mei și prietenii lor veneau să vadă și să fie văzuți; unde rândurile de becuri aprindeau noaptea cu veselie; și unde vinul și berea curgeau libere, iar râsetele se împleteau cu sunetul viorilor și al acordeoanelor"”.
Parcul Copou () [Corola-website/Science/302104_a_303433]
-
Herțegovina pe 1945 a primit o școala muzicală. Școala în Banja Luka a restaruat pe 1946. Școala restaurată a avut: Școala inferioară a fost lunga 10 ani. Ore generale în anul școlar prim 1946/47 a fost: vioară, solo cântare, acordeon și chitară. Școala muzicală medială este fondată în anul școlar 1956/1957 și este un momentul cel mai important pentru educație muzicală în Krajina bosniacă (Craina). Ore în școală nou-înființată a fost: Ore generale a fost limba sârbocroată, istorie, limbi
Muzička škola quot;Vlado Miloševićquot; () [Corola-website/Science/333996_a_335325]
-
nume de astăzi, "Muzička škola "Vlado Milošević"", 18 zii în urmă de deces lui Vlado Milošević. Astăzi, școala are aproximativ 700 școlari în Școala muzicală inferioară ori Școală muzicală elementară în secțiune: pian, instrumente cu coarde, instrumente de suflat, chitară, acordeon și tamburica (tamburița) și mai mult de 100 școlari în Școala medială în doi profile: interpret muzical și colaborator muzical. Instrumente în Școala muzicală sunt: acordeon, vioară, viol, violoncel, flaut, oboi, clarinet, saxofon, trompetă și corn francez. Școlari are activitate
Muzička škola quot;Vlado Miloševićquot; () [Corola-website/Science/333996_a_335325]
-
ori Școală muzicală elementară în secțiune: pian, instrumente cu coarde, instrumente de suflat, chitară, acordeon și tamburica (tamburița) și mai mult de 100 școlari în Școala medială în doi profile: interpret muzical și colaborator muzical. Instrumente în Școala muzicală sunt: acordeon, vioară, viol, violoncel, flaut, oboi, clarinet, saxofon, trompetă și corn francez. Școlari are activitate de concerte mare. În școala are patru concerte după un an școlar care se numește "interni čas", pl."interni časovi" (în traducere libert "ore interne"). În
Muzička škola quot;Vlado Miloševićquot; () [Corola-website/Science/333996_a_335325]