1,273 matches
-
aici nu rezultă că facilitarea nu este importantă. Ea acționează în special la nivelul satelor cu o sărăcie de nivel maxim. Activarea acestora pentru dezvoltarea comunitară este extrem de importantă pentru reducerea disparităților de dezvoltare între localități, pentru extinderea spațiului de activism social în grupurile dezavantajate. Este un fapt că facilitarea sporește considerabil șansele unui proiect de a fi acceptat în competiția pentru granturi. În plus, o facilitare reușită într-o comunitate poate genera - și, efectiv, generează - efecte în lanț. Vecinii comunitari
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
întocmit separat un centralizator al stării de sărăcie la nivel de județ. FRDS, prin Consiliul Director, nu fost suficient de deschis față de cheltuieli exagerate pe „facilitare” pentru diseminarea informațiilor. S-a experimentat chiar și un indice alcătuit din cinci indicatori: activism comunitar, relații de întrajutorare, colaborare între instituții, relația comunitate-instituții, rata participării la vot și implicare în luarea deciziilor. Facilitatorul a jucat rolul de expert, acordând o anumită valoare fiecărei dimensiuni (pe o scală cu cinci trepte). Ulterior, s-a renunțat
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
mecanismele care duc la structurarea sistemului politic, atunci populația investigată va fi electoratul și ne vom concentra asupra profilului social al susținătorilor unui anumit partid (statut social, ocupație, venit, mediul în care locuiesc, categoria de vârstă, naționalitatea), asupra nivelului de activism politic, asupra nivelului de încredere a acestora în instituțiile politice și așa mai departe. Pornim deci de la o populație alcătuită dintr-o mulțime de „obiecte”, fie ele persoane cu drept de vot, partide, țări, obiecte în sensul propriu al cuvântului
Metode avansate în cercetarea socială. Analiza multivariată de interdependență by Irina Culic () [Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
online asupra stării și comportamentului umane sunt urmărite în studii de specialitate, de la formarea de impresii în contexte ale comunicării socioemoționale și autoprezentarea în pagini web până la mascaradele și experimentele ludice sau spectaculare, de la dinamica și apartenența de grup și activism la cooperare sau conflicte intergrupale până la erotism virtual ori pornografie (vezi Wallace, 1999Ă. Fascinația narcisistă manifestată în cadrul realității virtuale sau seducția nemuririi și a indestructibilității, dincolo de biologia degradabilă, din discursul cyberspațial sau cel a ingineriei genetice sunt emblematice pentru aspectele
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
surprind corpul fie în aspectele domestice ale vieții cotidiene ori în situațiile de risc și de suferință, fie în circumstanțele mediale ale simulacrului identității. Fie în latura viscerală și carnavalescă a fluidelor și a dorințelor corporale fie în ipostaza de activism social și politic împotriva spectacolului și a comodificării. De asemenea, aceste direcții nu mai pătrează distanța dintre corp și imagine, dintre fenomenologic și mecanologic, dintre realitate și simulare ori dintre organic și tehnologic. De asemenea, prezența și absența sau interioritatea
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
prin alteritate. Însă, artista nu se revoltă doar împotriva fatalității genetice, ci și împotriva rolului atribuit femeii în societate și canoanelor masculine ale frumuseții feminine. Corpul său nu devine doar un mijloc de expresie artistică, ci și un mediu al activismului feminist (ca la teoreticiana Donna Haraway - vezi capitolul al patruleaă. Propriul chip este remodelat nu numai conform unui ideal simulat de computer, ci și îndreptat împotriva referințelor istorice ale artei, construite în mod ideologic și social. În același timp, demontează
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
implicate în viața de zi cu zi și în cultură, de la impoziții instituționale și dominări monopolizatoare la negocieri și inițiative marginale și interactive. tc "" Capitolul 4tc " Capitolul 4" Cyberfeminismul și corpul împuternicittc "Cyberfeminismul și corpul împuternicit" Termeni-cheie: cyberfeminism, gender, postfeminin, activism, cyborg, diferență, împuternicire, marginalitate, postcolonialism Teoreticiene-cheie: Donna Haraway, Elaine Graham, Sadie Plant, Judith Squires, Rosi Braidotti, Claudia Springer, Chela Sandoval 4.1. Varietatea și contradicțiile cyberfeminismuluitc "4.1. Varietatea și contradicțiile cyberfeminismului" Conceptul de cyberfeminism a început să se contureze
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
contradicțiile cyberfeminismului" Conceptul de cyberfeminism a început să se contureze la sfârșitul anilor ’80 sub forma unor dezbateri pe marginea unor subiecte precum: identitate, autonomie, gender, putere și control. Utilizarea tehnologiei informațional-comunicaționale oferă feminismului un cadru prielnic de fundamentare prin activism discursiv și practic, în special în suportul Internetului sau prin asumarea unei conștiințe cyborgice, proces existențial și cultural care deconstruiește opozițiile tradiționale. Ideologia cyberfeministă este influențată, pe de o parte de teoriile fondatoare ale feminismului și pe de altă parte
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
ale sinelui. Discursul promovat de Donna Haraway nu ar fi decât un mit politic și nu ar avea finalizare și practicabilitate. Prin urmare, teoreticiana propune o abordare a mitului politic în cuplare cu practica politică. Din acest punct de vedere, activismul lui Judith Squires se desprinde de apoliticismul Claudiei Springer sau al Sadiei Plant, apoliticism care, păstrând opozițiile binare tradiționale în cadrul analizei modelului de „cyberconștiință”, nu poate produce o ideologie practică a eliberării. Chiar dacă analogia minții umane cu patternul computațional funcționează
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
apariția capitolului 7, numai 3% dintre acuzațiile de discriminare implică hărțuirea, și aproape nici una nu implică agresiunea verbală nonsexuală (Pheiffer, http://library.lp.findlaw.com). Deciziile ulterioare ale tribunalelor, în special cazul Harris vs Forklist Systems, Inc. (din 1993) și activismul Comisiei Americane pentru Șanse Egale de Muncă au oferit îndrumări specifice cu privire la ce este sau nu este hărțuire. (Imediat după aceea, numărul acuzațiilor de hărțuire au urcat rapid pentru ca astăzi să reprezinte 18% din toate cazurile de discriminare - Pheiffer, HYPERLINK
Gestionarea conflictelor în organizații. Tehnici de neutralizare a agresivității verbale by Arthur H. Bell () [Corola-publishinghouse/Science/1992_a_3317]
-
pentru binele comun, simțul răspunderii, iubirea desinteresată și altruismul”, autorul găsește soluția transformării clasei școlare într-o „comunitate” (în spiritul ideilor lui Peter Petersen, autorul așa-numitului Plan Jena), folosind „tendința spontană de cooperare a elevilor”. Munca în echipă dezvoltă activismul natural al copilului, desăvârșește personalitatea sa, îl orientează spre valori precum „cooperarea” și „solidaritatea socială”, înlocuiește tradiționala „supunere” și „ascultare” cu „consimțământul” și „colaborarea”. Școala trebuie să se transforme deci într-o „școală a vieții”, promovând echipa ca formă de
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
a activității proprii a satului în comunități de lucru culturale; d) pedagogia satului trebuie să pună accentul pe practic”. Observăm că, inspirat de școala activă și ideile gustiene, Stanciu Stoian vede rostul pedagogiei sociale în dezvoltarea comunităților de muncă, în activismul și localismul educativ („potrivirea școlii după realitatea umană a unui timp și loc”). Trebuie să se pornească nu numai de la realitatea individuală, ci și de la viața socială în mijlocul căreia individul se dezvoltă; „aceasta formează și explică și formarea sufletească a
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
noi responsabilități, inclusiv aceea a propriei formări (cf. Guigon, 1972). Numai astfel se va înregistra o participare semnificativă și responsabilă la activitatea productivă și socială a comunității adulte, numai astfel tinerii vor proba mai târziu un comportament democratic și participativ, activismul social, interesul pentru continua lor formare ca profesioniști și cetățeni. Ce caracteristici distincte justifică apariția unei științe a formării și educării adulților? Sunt adulții atât de deosebiți față de copii încât să li se aloce un segment distinct din științele educației
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
instituției, profesorul C. Narly, care reprezenta Universitatea din Cernăuți, dar care era produs al acestei școli din Iași, a revendicat două asemenea priorități: a) aici s-a devansat cu două decenii „moda” școlii active, aici s-a introdus firesc „principiul activismului în școala românească”; b) „principiul humanist”, în pregnanța nouă, originală care i s-a dat, a făcut ca „un mare curent modern în educație” să fie introdus în practică pentru prima dată aici: pedagogia socială. „Activismul în educație și pedagogia
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
a introdus firesc „principiul activismului în școala românească”; b) „principiul humanist”, în pregnanța nouă, originală care i s-a dat, a făcut ca „un mare curent modern în educație” să fie introdus în practică pentru prima dată aici: pedagogia socială. „Activismul în educație și pedagogia socială, curente care se îmbină atât de bine pentru formarea omului deplin”, credea C. Narly, el însuși reprezentant proeminent al curentului pedagogiei sociale la noi, constituiau pentru educația din țara noastră o înscriere pe linia „întregii
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
cunoscător al fenomenului, în 1935. Lipsa de pregătire cetățenească, economică, „sufletească” a țăranului, „starea vădită de înapoiere a satului românesc” nu puteau fi îndreptate decât prin înființarea unei instituții de educație capabile să asigure „pregătirea serioasă” a țăranului în vederea intensificării activismului în viața socială, prin școli în care adultul rural „va fi influențat direct de oameni cu mare autoritate morală și intelectuală” (Ionescu, 1935, p. 11). Asemenea școli superioare țărănești funcționau deja la Blaj, Brașov, Cluj, Făgăraș, Sighet, Turda, din anul
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
situații echivoce”, „mereu pe-alături” (II, 57): când având nostalgia celor care cred și, care, prin urmare, se identifică cu o credință, când acuzându-i că-și cultivă, sub masca angajării, propria-le vanitate. Disprețuindu-i, așadar, pe ceilalți pentru activismul lor, deopotrivă disprețuindu-se pe sine pentru refugiul în lașitate. Admirația secretă și revolta, ura de sine și orgoliul ascuns satisfăcut, iată fețele aceluiași ins multiplicat la nesfârșit. De aceea, nevoia unei credințe, pe care o admiră uneori la ceilalți
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
pe cei înțelepți. Măcar de-ar putea fi unul! Și este dezamăgit că „un spirit capabil de elanuri cinice de o rară anvergură s-a putut lăsa ispitit de o viziune atât de neghioabă” (III, 299) precum aceea a supraomului. Activismul implicat într-o astfel de viziune și entuziasmul pe care l-a generat i se par lui Cioran de prost gust, în discordanță oricum cu cinismul a cărui apologie el o face. Cum vom vedea, înțelepciunea pe care și-o
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
în duplicitate, purtătorul lui devenind în felul acesta spectatorul propriei ființe, dincolo de orice interes pentru adevăr (I, 208). Or, cum lumea nu-l fascinează, scepticismul e, pentru Cioran, „o stare de defascinare” (I, 277). În fine, deopotrivă demonului, care, cu activismul său, îi stârnește lui Cioran unde de regret și valuri de neputință, scepticismul Ă deși poartă stigmatul trădării propriului sineă iese din penumbra aceasta a vitalității pentru a încorpora, la rându-i, un fel de ființare exemplară. O ființare pe
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
voiam s-o ating, cu atât mă îndepărtam de ea. Iată unde ajungi când îți faci un ideal din contrariul a ceea ce ești” (I, 73). Căci, evident, Cioran are convingerea că rădăcinile sale îi fuseseră înfipte în vitalitate, forță, energie, activism. Chiar când caută Indiferența, însă, o face de parcă totul l-ar angaja. „Am patima Indiferenței” (II, 100), spune într-un loc. Numai că țelul rămâne neatins, iar Indiferența, o utopie. Vede în Indiferență înțelepciunea ultimă, dar, cum știm, nu poate
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
autorității, cel al informației creditabile, al modelului funcțional etc.); - argumentele etice: fac apel la valorile morale, susținând ipoteza/teza prin discriminări de tipul bine/rău, drept/nedrept, loial/neloial, moral/imoral etc.; - argumentele pathemice: au în vedere emoții, sentimente, pasiuni: activism civic, elan patriotic, compasiune, generozitate, bunătate, toleranță, altruism, indignare etc.; - argumentele pragmatice: valorifică forța persuasivă a exemplificărilor, a compa rației valorice (eficient/ineficient, util/inutil, oportun/inoportun, modern/vetust, schimbare/ stagnare etc.); apelează la date concrete, la ierarhizări valorice, clasificări
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
aleg singuri modul cum se informează în legătură cu o temă ! 5. Lecția trebuie să ofere elevilor ocazia de a dobândi aptitudini fundamentale transferabile (lucru în echipă)! 6. Elevii trebuie să lucreze individual, în moduri diferite! 7. Încurajați elevii, oferiți stimulente, întrețineți activismul! 8. Cadrul didactic face evaluări astfel încât elevul să aplice teoria în anumite situații din viața reală (studiu de caz, simulări)! 9. La finalul lecției elevii reflectă la cele învățate și se evaluează succesul pe care 1-a avut metoda aplicată
Metode interactive de abodare a textului literar în învățământul primar by Mariana Morărașu () [Corola-publishinghouse/Science/1678_a_3033]
-
servi mai bine pe ai săi. G. Sion îl conjura, în 1861, să nu se îndepărteze de realitățile patriei sale, să accepte "o glorie românească" în locul aplauzelor venite de la "ideologii nemți". Aceasta voia să însemne: nu filosofia speculativă, ci un activism cultural potrivit cu nevoile concrete ale societății noastre. Este ceea ce a făcut Maiorescu în lunga lui carieră, punându-și energia, talentul, marea lui știință în serviciul patriei. La catedră, în prelecțiuni populare și conferințe, el s-a străduit, ca și prin
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
cauzele externe, să medieze variabilitatea infinită a raporturilor omului cu mediul, cu sine însuși și să asigure energia și constelația de sensuri pe care acesta le dă realității. Eficiența maximă a învățării este condiționată de potențarea resurselor dinamogene și direcționarea activismului psihic al elevului. ”Cunoscând natura și varietatea motivelor, precum și legile după care ele se manifestă, putem prevedea, influența și direcționa conduita. Ar fi de așteptat ca problema motivației să constituie o parte esențială din programul oricărei școli, dar în loc de aceasta
Motivația învățării școlare by Mioara Vasilachi, Maria Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1756_a_92285]
-
care le-au luat unele configurații motivaționale pe parcursul cercetării, unele tendințe de polaritate a vectorilor motivaționali într-o serie de procese de cunoaștere, plasticitatea, mai mult sau mai puțin evidentă, a multora dintre structurile cognitive și rapiditatea centrărilor și decentrărilor activismului psihic în raport cu obiectivele educaționale. Astfel, cu cât unitatea motivație obiectiv școlar este mai puternică și realizările și programele elevilor cu indice motivațional ridicat vor fi superioare celor cu indice scăzut, cu atât vor exista mai multe corelații semnificative între realizările
Motivația învățării școlare by Mioara Vasilachi, Maria Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1756_a_92285]