657 matches
-
veneau mereu să se plimbe cu ei prin parcul japonez de alături. Cei valizi își luau câte un rucsac în spate să vadă lumea în coada unei ghide cu drapeluț în față. Erau frumoși așa, în galben, roz, verde, în adidași, cu cleme cochete în păr. O bătrânică m-a tras de mânecă și mi-a șoptit conspirativ, în engleză: - Do you think that he is still handsome? Mi-a arătat discret, cu coada ochiului, un bărbat în cărucior cu rotile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
tovarășul V., pleacă în turism organizat și bine supravegheat în țara vecină despre care Tovarășul ne sugera că nu ne este prietenă. Și nici nu ne era. Excursioniștii erau înarmați până în dinți cu bibliografie turistică: tricouri, sticle de coniac, cosmeticale, adidași șterpeliți de muncitorii de la fabrica Pionierul și vânduți prin rețele conspirative la mușterii, mai ales la cei care asigurau comerțul invizibil în CAER. Acest comerț, reciproc avantajos de altfel, se desfășura în locuri consacrate: lifturi, camere de hotel, toalete de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
devină publice. Lângă canapelele îngropate din hol, alături de mesele transparente și în lumina strălucitoare a cristalelor geometrice, râdeau, ca să zic așa, printre șeici și Șeherazade, zeci de canistre argintii. De 5 sau de 20 de litri, după câte perechi de adidași avusese întreprinzătorul român. În afară de gândul rușinii copleșitoare, și el pe acolo prin capul meu, chiar mă întrebam ce rețea de pile la Peco le-o trebui viitorilor cumpărători ca să poată să meargă în duminica cu soț sau fără la rubedeniile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
prost ne-am simțit toată ziua fiindcă uite, noi aici avem de toate și dumneavoastră ați venit de la București complet nepregătită. Abia atunci mi-am dat seama. După-amiaza, ele toate erau în strasuri elegante, iar eu în jeanși, tricou și adidași. Doamne, mi-a fost așa de jenă că le-am făcut să se simtă prost! Era atâta sinceritate în vocea ei! No, draghe al meu prieten, pe la două ceas de prânz am plecat toți noi nomenclaturiștii și anexele lor familiale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
și o masă de biliard, așezată în fața câtorva separeuri tapițate cu vinil roșu, absolut adorabile. Clienții sunt mai ales șmecheri de Islington, dar atmosfera îți amintește de Hoxton Square: hainele le sunt intenționat pătate și destrămate, pantalonii le atârnă peste adidașii de firmă, iar tricourile sunt și ele din colecții la modă și probabil au costat exorbitant. Părul fetelor e la fel de dezordonat ca al băieților, singura diferență fiind că fetele îl au prins în coadă, decorat cu flori artificiale sau cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
Tradițional, brăileanul era, totuși, un mârlan cu caracter pentru că avea un exagerat simț al familiei, era chiar posedat de egoismul apărării speciei. Își ducea cârdul la plimbare, îl zeifica, vorbea tare, expunând lumii profunda sa cunoaștere a vremurilor: peste scârțâitul adidașilor copilei, peste zdrăngănitul basculantei copilului, peste tocănitul metalic al tocurilor soției. * * * S ub bolta cerului, Brăila a încercat să supraviețuiască. Se auzea muzica polifonică a dorinței sale de a nu muri, iar când acordurile finale se înecau în apele impasibile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
una sau alta. Echipa japoneză de la NHK era tăcută, dar, lângă ei, echipa CNN din Singapore șoptea, murmura și schimba lentilele, zăngănind niște cutii de metal. Echipa britanică a canalului Sky TV din Hong Kong venise îmbrăcată nepotrivit. Acum își scoseseră adidașii și își smulgeau lipitorile dintre degete, înjurând. Nici o șansă. Hagar avertizase companiile despre condițiile din Sumatra și despre cât de dificil era să filmezi acolo. Le recomandase să trimită echipe de fotografi pentru fauna din sălbăticie, experimentate în munca de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
că există ceva adevărat în teoria aceasta.“ Capitolul 41 Primele zile ale lui Dave în familia Kendall au mers surprinzător de bine. Când ieșea afară, purta o șapcă de baseball, ceea îi îmbunătățea mult înfățișarea. Cu părul tuns, purtând blugi, adidași și un tricou Quicksilver, semăna destul de bine cu orice alt puști. Și învăța repede. Avea o coordonare bună și învăță repede să își scrie numele, sub îndrumarea lui Lynn. Cu cititul mergea mai greu. Dave se descurca bine la sporturile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
și People. Și un pachet de țigări, ceea ce nu o bucură prea tare. Apoi, trecu la rafturile somierei, căutând prin ele rapid și pipăind până în fundul lor. Urmă dulapul, care îi luă ceva mai mult. O harababură de pantofi și adidași la bază. Dulăpiorul de sub chiuveta din baie și chiar și coșul de haine murdare. Nu găsi nimic care să explice vânătăile. Bineînțeles, își zise, nu avea nici un rost să pună un coș de haine murdare în cameră, din moment ce Jennifer și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
Beaver și căzuse, luându-l pe Bucky cu el. Billy era nervos și stânjenit, întins așa la pământ, în fața tuturor, cu Sarah Hardy și ceilalți chicotind. Puștiul era întins în continuare la pământ, așa că Billy îi trăsese două șuturi cu adidașii lui Van. Nu ceva serios, doar un avertisment. Iar când puștiul se ridicase în picioare, îl plesnise puțin. Nu mare lucru. În clipa următoare, se trezise cu Maimuțache în spate, trăgându-l de păr și mârâindu-i în ureche ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
Maimuțache cedară și el căzu la pământ ca o păpușă de cârpe, iar Billy îi trase una zdravănă cu piciorul, drept în bărbie, ridicându-l cu totul de jos, puțin. Dar Billy nu voia ca maimuța aia să sângereze pe adidașii lui de firmă, așa că se retrase, roti din nou placa din nou, vrând să-l izbească pe maimuțoi drept în față, poate să-i spargă nasul și bărbia și să-l facă și mai urât decât era. Dar Maimuțache țâșni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
în camera de zi, unde se aflau copiii. Să pună senzorii în sacii de școală? Nu. Pe gulerul cămășilor? Clătină din cap. I-ar fi simțit. Și atunci, unde? Instrumentul chirurgical funcționa perfect. Dispozitivele intrară ușor în cauciucul din tocul adidasului. O făcu la adidasul lui Dave, apoi la al lui Jamie și apoi, dintr-un impuls, se duse și luă și un adidas al fiului lui Alex, Jamie. — Pentru ce? întrebă Jamie. — Vreau să-l măsor. Mă întorc într-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
unde se aflau copiii. Să pună senzorii în sacii de școală? Nu. Pe gulerul cămășilor? Clătină din cap. I-ar fi simțit. Și atunci, unde? Instrumentul chirurgical funcționa perfect. Dispozitivele intrară ușor în cauciucul din tocul adidasului. O făcu la adidasul lui Dave, apoi la al lui Jamie și apoi, dintr-un impuls, se duse și luă și un adidas al fiului lui Alex, Jamie. — Pentru ce? întrebă Jamie. — Vreau să-l măsor. Mă întorc într-o secundă. Îi mai rămâneau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
ar fi simțit. Și atunci, unde? Instrumentul chirurgical funcționa perfect. Dispozitivele intrară ușor în cauciucul din tocul adidasului. O făcu la adidasul lui Dave, apoi la al lui Jamie și apoi, dintr-un impuls, se duse și luă și un adidas al fiului lui Alex, Jamie. — Pentru ce? întrebă Jamie. — Vreau să-l măsor. Mă întorc într-o secundă. Îi mai rămâneau două. Henry se gândi o vreme. Îi veniră în minte mai multe posibilități. Capitolul 83 Hummer-ul parcă în spatele ambulanței
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
lui Jamie Burnet. Dacă senzorul funcționa, avea să îl vadă deplasându-se pe stradă. Dar punctul albastru nu se deplasa, era static. Adresa arăta Marbury Madison Drive nr. 348, adresa casei lui. Se uită în camera de zi și văzu adidașii albi ai lui Jamie în colț, cu săculețul lui de călătorie. Nu apucase să și-i pună. Apoi introduse senzorul pentru fiul lui. Același rezultat. Punctul albastru era fixat la adresa casei lui. Apoi, se mișcă puțin. Și fiul său Jamie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
și Încredere, de multă-multă liniște și discreție. Rică Olaru realiză cât de importantă este o asemenea relație pentru echilibru și performanță profesională. În una din seri, Ger sosi cu un pachet din care scoase un echipament sportiv complet, training, șosete, adidași, șort și trei tricouri Puma, echipament care ar fi făcut fericit și pe internaționalul Emerik Dembrowski de la Dinamo Bacău. Femeia cu trup de copilă ordonă: Probează-le pe toate să văd dacă ... te-am măsurat eu bine! Este un dar
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
se Îndrăgostise, fusese pe moarte din cauza unui avort, Începuse să scrie un jurnal, În care nota În amănunt ce i se părea mai interesant, lucrase un timp ca măturătoare Într-un parc de distracții, cerșea, Își cumpărase o pereche de adidași noi, cerșea, dormea pe unde apuca, nu o interesa Uniunea Europeană, ar fi vrut să citească ,,Junalul,, lui Kafka, de care auzise la un post de radio, cerșea, era frumoasă ca Scarlet Johansson, nu mai dăduse un telefon de zece ani
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
energia să fac lucrul ăsta. Și de ce aș face-o? -Ai dreptate, de ce ai face-o? răspunde Plăcințica absentă. Treisprezece Ziua a fost chinuitoare. Lui Antoniu i s-au umflat picioarele În asemenea hal, Încât cu greu și-a descălțat adidașii jerpeliți. Plăcințica a stat și ea cu cartonul atârnat de gât toată ziua și s-a zgâit la trecători cu privirea ei ironic-inocentă. Prada nu a fost Însă pe măsura așteptării. Sunt zile de vacanță, și mulți locuitori au plecat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
femeii. Vânzătoarea de ziare cere ajutorul trecătorilor, dar nimeni nu reacționează. De altfel, se pare că este prea târziu. Oamenii au Început să facă cerc În jurul victimei, și Antoniu nu mai vede din trupul Întins pe trotuar, decât unul din adidașii de culoare roșie cu care este Încălțată. Gorila a dispărut, s-a pierdut În vânzoleala orașului. Într-un târziu, mașina salvării, oprește pe linia de tramvai, la câțiva metri de locul unde zace femeia, blocând circulația mașinilor din zonă. Doi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
privire rea, și sfidătoare. Mâinile monstruoase, enorme, cu degete deformate, par lucrate În lemn de sculptorul Aurel Vlad. E Îmbrăcat Într-un trening bleumarin și poartă pe-un umăr o geantă de voiaj jerpelită, din care iese gâtul unei sticle. Adidașii soioși, complectează ținuta. Trenul Își anunță trecerea pe calea ferată din apropiere, cu un șuierat lung și puternic și arătării Îi tresar mușchii fețeii și ai abdomenului, ca unei jucării mecanice. -Nu poți dormi cu mine. Nu e loc. De
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
Surprinzător este faptul că anul acesta nu am avut deloc dureri ale tălpilor picioarelor, așa cum mi s-a întâmplat zilnic anul trecut. Imi place să umblu în sandale, de multe ori fără șosete. Toți pe care i-am întâlnit poartă adidași, iar unii bocanci. Mă întreb cum pot să meargă cu bocanci pe o așa căldură. Eu vreau ca picioarele să fie mereu aerisite. Gândind la zilele ce s-au scurs, constat apoi cu mare satisfacție că am întâlnit peste tot
Pelerin pe drumul Sf. Iacob de Compostela (Genova-Pamplona) by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91894_a_92328]
-
ai aeroportului sunt de vină, deși probabil nu poți să construiești la sfârșitul mileniului doi un aeroport de modă veche. Și chiar Gimmi, care ai lui au video și două mașini În curte și Gimmi nu iese din treninguri și adidași veritabili, Gimmi mi-a zis pe șest că aeroportul nostru e făcut după planurile celui de la Frankfurt, care oricum este cel mai mare din Europa. Ceea ce ar fi o premieră mondială absolută, pentru Gimmi, să nu spună el o minciună
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
Manu, acolo sau era celălalt, care a murit pe front, la Stalingrad, sau la Sighet, nu mai țin minte unde. Asta ar striga mama și, profitând de năuceala Înaltului Oaspete, i-ar cere repede un fleac pentru mine, măcar niște adidași, niște blugi prespălați, un medicament pentru tata și pentru ea nimic, nimic, nimic, decât datoria sfântă de a spăla, mătura, curăța, călca, cârpi, bombănind În urma noastră. * Deci mama ar ezita Între aceste excitante proiecte și teama că tata ar putea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
panică și, strângând cu Îndârjire toarta poșetei, ar repeta În gând, cu pasiunea cu care o bigotă rostește rugăciunea, cuvintele demne al căror scop ascuns va fi să ceară, așa cum am mai spus, niște blugi sau o geacă sau niște adidași veritabili, pentru copil, fără să știe soțul meu, te rog. Ceva ce, deși ne-am străduit, ne străduim mereu, nu s-a putut până acum, ceea ce nu Înseamnă că ne plângem. Slavă Domnului, o ducem ca toată lumea, o ducem cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
și pantofi crem. Trebuie să arăt tare când apar pe sticlă. ― Hmm. Pari genul meu. Eu port vechea mea pereche de Levi’s, o bluză de polo de un albastru pal, marca Ralph Lauren (se potrivește cu ochii mei!!) și adidași. Am la birou un costum pentru întâlniri, dar de cele mai multe ori mă îmbrac chiar normal. ― Și cum este Los Angelesul? ― Îl ador. Îi ador clima, clădirile, oamenii. Nicăieri altundeva în America nu mai e așa. Ai mai fost pe-aici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]