5,887 matches
-
direct/indirect, complement circumstanţial de loc/timp/mod; aplicativ: pronumele în propoziție – complement circumstanţial de cauză, complement circumstanţial de scop . Exprimarea cantităţii şi a ordinii – numeralul: numeralul cardinal, numeralul ordinal, numeralul colectiv; aplicativ: numeralul fracționar; numeralul distributiv/multiplicativ/adverbial . Exprimarea însuşirilor – adjectivul; genul şi numărul adjectivului; acordul adjectivului cu substantivul determinat; topica adjectivului; adjective variabile şi adjective invariabile; adjectivul în propoziție: atribut adjectival, nume predicativ cu verbul „a fi”; articularea (articolul demonstrativ); aplicativ: gradele de comparație; forme ale superlativului. Exprimarea coordonatelor acţiunii – spaţiu, timp, modalitate (adverbul
ANEXE din 18 august 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259400]
-
circumstanţial de loc/timp/mod; aplicativ: pronumele în propoziție – complement circumstanţial de cauză, complement circumstanţial de scop . Exprimarea cantităţii şi a ordinii – numeralul: numeralul cardinal, numeralul ordinal, numeralul colectiv; aplicativ: numeralul fracționar; numeralul distributiv/multiplicativ/adverbial . Exprimarea însuşirilor – adjectivul; genul şi numărul adjectivului; acordul adjectivului cu substantivul determinat; topica adjectivului; adjective variabile şi adjective invariabile; adjectivul în propoziție: atribut adjectival, nume predicativ cu verbul „a fi”; articularea (articolul demonstrativ); aplicativ: gradele de comparație; forme ale superlativului. Exprimarea coordonatelor acţiunii – spaţiu, timp, modalitate (adverbul, locuțiunea adverbială
ANEXE din 18 august 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259400]
-
în propoziție – complement circumstanţial de cauză, complement circumstanţial de scop . Exprimarea cantităţii şi a ordinii – numeralul: numeralul cardinal, numeralul ordinal, numeralul colectiv; aplicativ: numeralul fracționar; numeralul distributiv/multiplicativ/adverbial . Exprimarea însuşirilor – adjectivul; genul şi numărul adjectivului; acordul adjectivului cu substantivul determinat; topica adjectivului; adjective variabile şi adjective invariabile; adjectivul în propoziție: atribut adjectival, nume predicativ cu verbul „a fi”; articularea (articolul demonstrativ); aplicativ: gradele de comparație; forme ale superlativului. Exprimarea coordonatelor acţiunii – spaţiu, timp, modalitate (adverbul, locuțiunea adverbială); adverbul de loc, de timp
ANEXE din 18 august 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259400]
-
de cauză, complement circumstanţial de scop . Exprimarea cantităţii şi a ordinii – numeralul: numeralul cardinal, numeralul ordinal, numeralul colectiv; aplicativ: numeralul fracționar; numeralul distributiv/multiplicativ/adverbial . Exprimarea însuşirilor – adjectivul; genul şi numărul adjectivului; acordul adjectivului cu substantivul determinat; topica adjectivului; adjective variabile şi adjective invariabile; adjectivul în propoziție: atribut adjectival, nume predicativ cu verbul „a fi”; articularea (articolul demonstrativ); aplicativ: gradele de comparație; forme ale superlativului. Exprimarea coordonatelor acţiunii – spaţiu, timp, modalitate (adverbul, locuțiunea adverbială); adverbul de loc, de timp și de mod; exprimarea
ANEXE din 18 august 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259400]
-
complement circumstanţial de scop . Exprimarea cantităţii şi a ordinii – numeralul: numeralul cardinal, numeralul ordinal, numeralul colectiv; aplicativ: numeralul fracționar; numeralul distributiv/multiplicativ/adverbial . Exprimarea însuşirilor – adjectivul; genul şi numărul adjectivului; acordul adjectivului cu substantivul determinat; topica adjectivului; adjective variabile şi adjective invariabile; adjectivul în propoziție: atribut adjectival, nume predicativ cu verbul „a fi”; articularea (articolul demonstrativ); aplicativ: gradele de comparație; forme ale superlativului. Exprimarea coordonatelor acţiunii – spaţiu, timp, modalitate (adverbul, locuțiunea adverbială); adverbul de loc, de timp și de mod; exprimarea interogației – adverbele
ANEXE din 18 august 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259400]
-
cu numele proprii de persoane. Folosirea articolului cu numele proprii geografice. Substantivul: formarea femininului; formarea pluralului; substantive defective; substantive cu două forme de plural; substantive colective; substantive invariabile; substantive defective de singular/plural; substantive compuse. Adjectivul: formarea femininului adjectivelor calificative; poziţia adjectivului calificativ; adjectivul demonstrativ; adjectivul posesiv şi omiterea articolului in cazul posesivelor care însoţesc substantive indicând înrudirea; adjectivul nehotărât; gradele de comparaţie - forme sintetice (cele ma frecvente: buono, cattivo, grande, piccolo, alto, basso) Numeralul: cardinal (de la 1000 la 100.000); ordinal
ANEXE din 18 august 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259400]
-
proprii de persoane. Folosirea articolului cu numele proprii geografice. Substantivul: formarea femininului; formarea pluralului; substantive defective; substantive cu două forme de plural; substantive colective; substantive invariabile; substantive defective de singular/plural; substantive compuse. Adjectivul: formarea femininului adjectivelor calificative; poziţia adjectivului calificativ; adjectivul demonstrativ; adjectivul posesiv şi omiterea articolului in cazul posesivelor care însoţesc substantive indicând înrudirea; adjectivul nehotărât; gradele de comparaţie - forme sintetice (cele ma frecvente: buono, cattivo, grande, piccolo, alto, basso) Numeralul: cardinal (de la 1000 la 100.000); ordinal (formarea); folosirea
ANEXE din 18 august 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259400]
-
persoane. Folosirea articolului cu numele proprii geografice. Substantivul: formarea femininului; formarea pluralului; substantive defective; substantive cu două forme de plural; substantive colective; substantive invariabile; substantive defective de singular/plural; substantive compuse. Adjectivul: formarea femininului adjectivelor calificative; poziţia adjectivului calificativ; adjectivul demonstrativ; adjectivul posesiv şi omiterea articolului in cazul posesivelor care însoţesc substantive indicând înrudirea; adjectivul nehotărât; gradele de comparaţie - forme sintetice (cele ma frecvente: buono, cattivo, grande, piccolo, alto, basso) Numeralul: cardinal (de la 1000 la 100.000); ordinal (formarea); folosirea numeralului ordinal
ANEXE din 18 august 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259400]
-
defective; substantive cu două forme de plural; substantive colective; substantive invariabile; substantive defective de singular/plural; substantive compuse. Adjectivul: formarea femininului adjectivelor calificative; poziţia adjectivului calificativ; adjectivul demonstrativ; adjectivul posesiv şi omiterea articolului in cazul posesivelor care însoţesc substantive indicând înrudirea; adjectivul nehotărât; gradele de comparaţie - forme sintetice (cele ma frecvente: buono, cattivo, grande, piccolo, alto, basso) Numeralul: cardinal (de la 1000 la 100.000); ordinal (formarea); folosirea numeralului ordinal; distributiv; colectiv; multiplicativ. Pronumele personal în acuzativ cu şi fără prepoziţie; pronumele chi
ANEXE din 18 august 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259400]
-
viitorul simplu şi viitorul anterior; condiţionalul prezent şi trecut; folosirea condiţionalului; imperativul (tu, noi, voi); folosirea imperativului cu pronumele de politeţe; conjunctivul prezent si trecut; concordanţa timpurilor la modul indicativ; verbele frazeologice (cominciare, iniziare, finire, smettere). Adverbul: formarea adverbelor din adjective cu sufixul ”–mente”; adverbele de loc şi de timp (cele mai frecvent utilizate); adverbe de îndoială; adverbe de mod; adverbe interogative; adverbe de evaluare; locuţiuni adverbiale (cele mai frecvente). Conjuncţia: conjuncţiile coordonatoare; conjunctiile subordonatoare: se, perché, affinché, cosicché, benché, nonostante
ANEXE din 18 august 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259400]
-
de lexic studiate în clasele a V-a – a VIII-a; mijloace de îmbogăţire a lexicului; folosirea corectă a semnelor de punctuaţie la nivelul propoziţiei şi al frazei; aplicarea adecvată a cunoştinţelor de morfologie în exprimarea scrisă corectă: articolul, substantivul, adjectivul, numeralul, pronumele, verbul, adverbul, conjuncţia, prepoziţia, interjecţia. Teme recomandate: Universul personal: gusturi şi preferinţe, activităţi şcolare şi în afara şcolii, familia, prietenia, sentimente şi emoţii, sănătatea, jocul, timpul liber, vacanţa; Universul adolescenţei: stiluri de viaţă; Mediul înconjurător: viaţa la ţară
ANEXE din 18 august 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259400]
-
comunicative Substantivul - categoriile gramaticale ale acestuia: gen (masculin şi feminin), număr (singular şi plural), determinare (articol) şi cele şapte cazuri (nominativ, acuzativ, dativ, gentiv, ablativ, sociativ-instrumental şi vocativ). Flexiunea nominală Adjectivul- tipurile acestuia (buxle şi tang), gradele de comparaţie ale adjectivului Topica în propoziţie. Norme de punctuaţie Verbul - modurile personale şi nepersonale. Distincţia între verbele tematice şi verbele atematice Pronumele -tipurile şi declinarea (pronumele personal/ i ʒenutni sarnavni, pronumele interogativ-relativ/ i pućhutni- phandutni sarnavni, pronumele posesiv/ i posesìvo sarnavni, pronumele reflexiv/
ANEXE din 18 august 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259400]
-
nehotărât/ i nisavutni sarnavni şi pronumele negativ/ i negatìvo sarnavni Folosirea corectă a pronumelor şi a adjectivelor pronominale: interogativ, relativ şi nehotărât Pronumele posesiv şi exprimarea posesiei sau marcarea lipsei posesiei în construcţii verbale posesive (prezent, imperfect şi perfect) Topica adjectivului (antepus substantivului). Acordul adjectivului cu substantivul. Adjectivul provenit din participiu Posibilităţi combinatorii ale adjectivului Numeralul. Tipuri de numeral (cardinal, ordinal, colectiv, distributiv, adverbial). Posibilităţi combinatorii ale numeralului şi declinarea acestuia Prepoziţia (după origine, după conţinutul lexical şi după formă - tipurile
ANEXE din 18 august 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259400]
-
şi pronumele negativ/ i negatìvo sarnavni Folosirea corectă a pronumelor şi a adjectivelor pronominale: interogativ, relativ şi nehotărât Pronumele posesiv şi exprimarea posesiei sau marcarea lipsei posesiei în construcţii verbale posesive (prezent, imperfect şi perfect) Topica adjectivului (antepus substantivului). Acordul adjectivului cu substantivul. Adjectivul provenit din participiu Posibilităţi combinatorii ale adjectivului Numeralul. Tipuri de numeral (cardinal, ordinal, colectiv, distributiv, adverbial). Posibilităţi combinatorii ale numeralului şi declinarea acestuia Prepoziţia (după origine, după conţinutul lexical şi după formă - tipurile) Predicatul verbal şi predicatul
ANEXE din 18 august 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259400]
-
şi a adjectivelor pronominale: interogativ, relativ şi nehotărât Pronumele posesiv şi exprimarea posesiei sau marcarea lipsei posesiei în construcţii verbale posesive (prezent, imperfect şi perfect) Topica adjectivului (antepus substantivului). Acordul adjectivului cu substantivul. Adjectivul provenit din participiu Posibilităţi combinatorii ale adjectivului Numeralul. Tipuri de numeral (cardinal, ordinal, colectiv, distributiv, adverbial). Posibilităţi combinatorii ale numeralului şi declinarea acestuia Prepoziţia (după origine, după conţinutul lexical şi după formă - tipurile) Predicatul verbal şi predicatul nominal Subiectul Atributul Complementul Construcţii sintactice: construcţii active/ construcţii pasive
ANEXE din 18 august 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259400]
-
timpul). Moduri verbale: indicativul condițional- optativul, imperativul și infinitivul. Substantivul: genul, numărul, cazurile . Tipuri de substantive: comun, propriu, însuflețit, neînsuflețit. Prepoziția Pronumele. Clasificarea pronumelui. (Flexiunea pronumelui personal în raport cu persoana, numărul, genul, cazul) Adjectivul. Clasificarea adjectivelor. Acordul sustantivului cu adjectivul. Numeralul . Clasificarea numeralelor. Noțiuni de sintaxă Sintaxa propoziției Predicatul. Predicatul verbal și cel nominal Subiectul. Subiectul exprimat și cel neexprimat Atributul. Tipurile de atribute în limba ucraineană Complementul. Complementul circumstanțial de loc, de timp, de mod, de cauză. Complementul direct
ANEXE din 18 august 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259400]
-
explicativ al limbii române, prin „agent patogen“ se are în vedere un „microorganism capabil să pătrundă și să se înmulțească într-un organism animal sau vegetal, provocând manifestări patologice“, respectiv manifestări care „indică o boală fizică sau psihică“. Prin folosirea adjectivului „înalt“, ce determină adjectivul „patogen“, legiuitorul subliniază faptul că activitatea acestui agent are efecte deosebit de grave. Autoarea excepției consideră că termenul este neclar, ceea ce permite aplicarea arbitrară a măsurilor reglementate de Legea nr. 136/2020. Curtea observă însă că
DECIZIA nr. 380 din 5 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262302]
-
prin „agent patogen“ se are în vedere un „microorganism capabil să pătrundă și să se înmulțească într-un organism animal sau vegetal, provocând manifestări patologice“, respectiv manifestări care „indică o boală fizică sau psihică“. Prin folosirea adjectivului „înalt“, ce determină adjectivul „patogen“, legiuitorul subliniază faptul că activitatea acestui agent are efecte deosebit de grave. Autoarea excepției consideră că termenul este neclar, ceea ce permite aplicarea arbitrară a măsurilor reglementate de Legea nr. 136/2020. Curtea observă însă că dispozițiile Legii nr. 136/2020
DECIZIA nr. 380 din 5 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262302]
-
playtech.ro); bretelele sunt „accesoriul versatil" prin excelență (stilmasculin.ro), aceeași calitate având-o însă și pepenele: „Pepenele, mai versatil decât ați putea crede" (gustos.ro). În toate aceste cazuri se recunoaște, desigur, calcul semantic după engleză, limbă în care adjectivul versatile are sensuri neutre („variabil, schimbător") sau chiar conotate pozitiv („care acoperă o mare varietate de teme, domenii sau aptitudini"; „care are multe folosiri și aplicații"), versatility fiind denumirea calităților corespunzătoare. Or, dicționarele noastre înregistrează sensuri ale termenilor destul de diferite
Versatilitate by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5988_a_7313]
-
dar evaluarea acestora este clar negativă. În Dicționarul limbii române (DLR, Litera V, 2002), versatil este definit ca o trăsătură de caracter a celui „care este lipsit de consecvență, de fermitate în opinii, în atitudini etc.; inconstant, nehotărât, nestatornic, schimbător"; adjectivul se poate aplica și atitudinilor, comportamentelor: „care este specific unei persoane inconsecvente etc." a este, în consecință, „lipsă de consecvență, de fermitate în opinii, în atitudini etc.; inconstanță" (ibidem.). Termenii sunt atestați în a doua jumătate a secolului al XIX
Versatilitate by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5988_a_7313]
-
negativă a lui versatil, epitet depreciativ prins într-o serie de acuzații: „atacă cu violență pe foștii săi prieteni, învinovățindu-i că ar fi nestatornici, versatili, interesați, ba chiar și trădători". În dicționarul său român-francez (din 1893), Frédéric Damé înregistra adjectivul versatil, considerându-l echivalent cu schimbăcios; câteva decenii mai târziu, și I.-A. Candrea, în Dicționarul enciclopedic ilustrat „Cartea Românească" (1931), îl definea ca „schimbăcios; nestatornic". Sensul din română se explică fără dificultate prin etimoanele din franceză, limbă în care
Versatilitate by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5988_a_7313]
-
le rapide de Nancy etc. - datează chiar de la sfârșitul secolului al XIX-lea. În aceeași perioadă, exista în franceză termenul express, desemnând un tren destul de rapid, care oprea în gările mai mari. În același dicționar-tezaur, termenul accéléré este înregistrat ca adjectiv și substantiv folosit în secolul al XIX-lea ca denumire pentru trăsuri și diligențe rapide. Acest uz ar putea sugera o explicație pentru cel românesc (prin trecerea de la trăsură la tren), dar e la fel de probabilă o simplă coincidență. La Caragiale
Tren accelerat by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5712_a_7037]
-
să caute în DEX definiția cuvântului. Recomandarea era totuși riscantă: majoritatea dicționarelor noastre nu cuprind utilizarea curentă, dominantă azi, a termenului (ca substantiv, cu sensul „ins care aparține lumii interlope”), ci doar valoarea centrală, mai generală și mai veche, ca adjectiv: „care are o reputație proastă; rău famat, dubios, suspect, deocheat” (DEX). Definiția, nu foarte precisă, se potrivește destul de bine situațiilor echivoce, în care ilegalitatea este, dacă nu dovedită, măcar bănuită. Lăsând de-o parte problemele etice și legale (ce anume
Interlop by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5917_a_7242]
-
obișnuit că este suspect), definiția din DEX și sensul curent sunt deopotrivă negative și destul de cuprinzătoare. În evoluția termenului s-au petrecut o serie de variații, o extindere și apoi o restrângere semantică, dar esențială a rămas ideea de ilegalitate. Adjectivul interlop este, cum arată toate dicționarele noastre, un împrumut din franceză; în acest caz, nu este vorba de un termen internațional, ci de unul specific limbii franceze, care poate totuși intra în categoria „cuvintelor călătoare”, pentru că provine din engleză. Termenul
Interlop by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5917_a_7242]
-
perioadă, cuprindea formularea „loc liber construirii unui mix de soluții". Termenul este, evident, un anglicism: engl. mix, substantiv care corespunde verbului to mix. Ca în multe alte cazuri, termenul englezesc are o mai îndepărtată sursă latină: verbul este refăcut din adjectivul mixed, care provine, prin intermediul francezei vechi (mixte), din latinescul mixtus, participiul lui miscere „a amesteca" (explicația etimologică este indicată de dicționarele englezești uzuale, de exemplu de Concise Oxford Dictionary, 1999). Anglicismul recent este, astfel, înrudit cu termeni deja existenți în
Mix by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6228_a_7553]