668 matches
-
că are acolo teancu de desene ["(implicit) multe"] (idem: 328). 2.6.2. O situație specială au substantivele care, indiferent de proveniența lor în limbă (împrumut sau conversiune pe teren românesc), pot fi interpretate drept corespondente substantivale ale unor cuantificatori adjectivali sau ale unor modificatori cu semnificație cantitativă; de ex.: dublul distanței, față de distanța dublă - lungime egală cu dublul distanței dintre axe (A. Popescu, Matematică - Geometria: 39). Diferența sintactică dintre cele două structuri se asociază cu o diferență de conceptualizare: principala
[Corola-publishinghouse/Science/85010_a_85796]
-
1995a: 174-179, 257; Dimitrescu 1997, s.v.), (societăți) multiculturale (A. Țiglea, Sociologie: 26, 31), multifuncțional (Dimitrescu 1997, s.v.), multi-/polivitamine, omniprezent (omniprezență), semiadormit (A. Pleșu, Jurnalul: 13), semicolonie (FC I: 139), semiîntunecos (O. Paler, Autoportret: 22) etc. 4. CUANTIFICAREA GRUPURILOR VERBAL, ADJECTIVAL, ADVERBIAL Construcțiile cuantificate ale grupului verbal, ale grupului adjectival și ale celui adverbial sunt supuse, în perioada actuală, mai ales unor modificări de distribuție, tiparele sintactice fiind, în general, mai stabile și mai puțin diversificate decât cele ale grupului nominal
[Corola-publishinghouse/Science/85010_a_85796]
-
Țiglea, Sociologie: 26, 31), multifuncțional (Dimitrescu 1997, s.v.), multi-/polivitamine, omniprezent (omniprezență), semiadormit (A. Pleșu, Jurnalul: 13), semicolonie (FC I: 139), semiîntunecos (O. Paler, Autoportret: 22) etc. 4. CUANTIFICAREA GRUPURILOR VERBAL, ADJECTIVAL, ADVERBIAL Construcțiile cuantificate ale grupului verbal, ale grupului adjectival și ale celui adverbial sunt supuse, în perioada actuală, mai ales unor modificări de distribuție, tiparele sintactice fiind, în general, mai stabile și mai puțin diversificate decât cele ale grupului nominal. 4.1. Anumite formule de cuantificare a structurilor verbale
[Corola-publishinghouse/Science/85010_a_85796]
-
celui adverbial sunt supuse, în perioada actuală, mai ales unor modificări de distribuție, tiparele sintactice fiind, în general, mai stabile și mai puțin diversificate decât cele ale grupului nominal. 4.1. Anumite formule de cuantificare a structurilor verbale și/sau adjectivale (extinse și în construcțiile nominalizate corespunzătoare acestora) sunt preluate, din limbajul statistic, din cel administrativ sau din limbajele științifice, în presă și în vorbire. Unele sunt expresii complexe distributive, fracționare sau partitive, care pot conține numerale adverbiale, grupuri nominale cuantificate
[Corola-publishinghouse/Science/85010_a_85796]
-
de n ori sau ordinal: (pentru) a n-a oară. Pronumeralele apar cu rol de cuantificatori ai grupului verbal: citește de n ori. 4.3. În limba actuală, se extinde utilizarea tiparului sintactic în care adverbul cuantificator se atașează grupului adjectival sau adverbial, în antepunere, prin prepoziția de: cât (atât, destul, suficient, egal, consternant, descumpănitor etc.) de bun (vezi descrierea sintactico-semantică a tiparului, la Pană Dindelegan, 1992: 85-93, 103-111). În tipar sunt atrase inclusiv adjectivele/adverbele cuantificatoare: Avansezi suficient de mult
[Corola-publishinghouse/Science/85010_a_85796]
-
Despre îngeri: 73 și în CLRA) Recurgem nepermis de des, și cu o stranie nonșalanță, la explicații de tip magic (idem: 94). 4.4. Este, de asemenea, în extindere tiparul cult în care adverbul cuantificator antepus se atașează direct grupului adjectival, fără prepoziție: relații ierarhice unanim acceptate (A. Țiglea, Sociologie: 49) [puncte] egal depărtate (A. Popescu, Matematică - Geometria: 54) parțial corectă etc. Unele sunt adverbe de mod, ca semnificație de bază8, și actualizează numai contextual o valoare cantitativă: Se folosesc de
[Corola-publishinghouse/Science/85010_a_85796]
-
CONCLUZII 5.1. Analiza materialului de limbă pune în evidență varietatea sintactico-semantică a grupurilor nominale cuantificate (sau care includ constituenți apropiați semantic de cuantificatori) și diversitatea tendințelor care se manifestă în aceste structuri, în perioada actuală, comparativ cu structurile verbale, adjectivale sau adverbiale, mai puțin diversificate și mai stabile. 5.2. Unele tendințe mai vechi, referitoare la structura internă a grupurilor sintactice cuantificate, continuă să se manifeste în uz: − omiterea prepoziției de între numeralul cardinal (mai mare de 20) și substantivul
[Corola-publishinghouse/Science/85010_a_85796]
-
grupurile nominale cuantificate sau care includ substantive având semnificație cantitativă (2.9). 5.3. Productivitatea unor tipare este astăzi în creștere. Se extind, mai ales, grupurile nominale care includ adjective sau substantive cu sens cantitativ (2.4-2.6) și grupurile adjectivale sau adverbiale cuantificate prin adverbe antepuse (legate cu sau fără prepoziție (4.3, 4.4). În tiparele de acest tip sunt, uneori, atrași termeni cu semnificație intrinsecă noncantitativă, dar utilizați contextual cu sens cantitativ. De asemenea, crește inventarul compuselor tematice
[Corola-publishinghouse/Science/85010_a_85796]
-
astăzi, în uz, și se diversifică sub aspectul organizării sintactice interne (2.3.3). 5.5. Unele construcții sunt utilizate în variație liberă, având în alcătuire constituenți cvasiechivalenți semantic: numerale multiplicative sau numerale adverbiale (2.1.2), cuantificatori sau modificatori adjectivali cvasisinonimi cu termenii cuantificatori (2.4), adjective cantitative sau corespondentele substantivale ale acestor adjective (2.6.2). De asemenea, se află în variație liberă diverse construcții nominale cu expresii fracționare (2.1.4) și construcții nominale partitive (2.7.1
[Corola-publishinghouse/Science/85010_a_85796]
-
forma de feminin a numeralului-adjectiv care le precedă și le este subordonat), indiferent de genul substantivului care urmează după numeralul compus: douăsprezece mii de fete, douăsprezece mii de băieți. Nu există niciun motiv ca numeralul cardinal doisprezece/douăsprezece, cu valoare adjectivală, să devină invariabil (adică să aibă forma unică doisprezece și pentru masculin, și pentru feminin/neutru). Dacă ar fi așa, mă gândesc că titlul unei piese de Shakespeare ar deveni "A doisprezecea noapte" (pentru că, după cum se știe, numelalul cardinal intră
[Corola-publishinghouse/Science/85025_a_85811]
-
unu de instituții, treizeci și unu de sutimi, corpul format din nouăzeci și unu de piese etc.; în toate aceste situații, forma corectă a numeralului este cea de feminin (douăzeci și una de facultăți etc., pentru că substantivul regent al numeralului cu valoare adjectivală este feminin). Asemenea exprimări nu pot fi considerate drept rezultate ale unei tendințe de a transforma toate numeralele în cuvinte invariabile (ca majoritatea membrilor acestei clase), pentru că s-a înregistrat și situația inversă, adică folosirea greșită a formei de feminin
[Corola-publishinghouse/Science/85025_a_85811]
-
dicționare recente, iar, pe de alta, prin numărul de noi apariții în texte cât mai variate. Evident că deschiderea față de împrumut trebuie corelată cu criteriul bogăției de inventar a clasei sau a subclasei. In operația de evaluare, formațiile substantivale/verbale/adjectivale efemere sau marginale (efemere, în sensul că sunt creații întâmplătoare, fără mari șanse de a rămâne în limbă, iar marginale, pentru că apar în tipuri de texte precum reviste de modă, reviste cu profil culinar etc.), prin caracteristica lor de a
[Corola-publishinghouse/Science/85015_a_85801]
-
sufix. Creșterea inventarului acestei clase de verbe este în strânsă legătură cu productivitatea mare a unor sufixe de infinitiv care impun prezentul slab (în special -iza, care apare atât la împrumuturi, cât și la creații interne de la baze nominale și adjectivale, dar și -iona) și cu productivitatea mai scăzută a sufixelor de infinitiv care impun prezentul tare (-ifica). 2.2.2. Verbele în -ea Tipul în -ea este cel mai slab reprezentat în limba română, însumând în statistica actualizată 0,49
[Corola-publishinghouse/Science/85000_a_85786]
-
multe ∕ Mândre și cornute ∕ Și cai învățați ∕ Și câini mai bărbați”. Totul este narat repede, expeditiv și obiectiv, participarea sufletească a naratorului fiind remarcată doar prin dativul etic „vor să mil omoare”, iar câteva enumerații cu termeni urmați de epitete adjectivale: „oi mândre”, „cai învățați”, „câni mai bărbați”, evidențiază motivele care stau la baza complotului. Atmosfera liniștită din prima parte este ușor tulburată, ideea fiind sugerată de versul „Pe lapus de soare”, unde apusul de soare devine simbolul posibilei morți a
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
pentru „Tovarășul” sau „Tovarășa”. Mi-au spus că acelea le dau oarecare bătaie de cap, din cauza „filtrelor” prin care trebuie să treacă pînă să atingă forma satisfăcătoare. Un lector de la județ le vrea țepene de solemnitate, altul grele de ornamente adjectivale. Dar au un repertoriu bogat de modele: ciupesc de ici, ciupesc de colo, iau de la „Tovarășul” și dau „Tovarășei” (și viceversa), încît nu durează mult și treaba-i gata! N-am fost, nu sînt și nu voi fi niciodată un
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
Cuvântătorul (constata Vladimir Streinu) cultivă „modul prozei, modul discursiv și enumărător”, poemele lui sugerând comparația cu „niște coarde de violoncel, de bună calitate, întinse pe o vioară...” În esență efectele se obțin programatic, prin repetiții verbale, în special substantivale ori adjectivale, mai totdeauna în serii triale, scenariile bazându-se pe suprapuneri de tonuri înalte, din același registru semantic. Titanismul, tendința inepuizabil augmentativă, fervoarea structurală (aceasta e „neastâmpăr iscoditor”) relevă un voluntarism perpetuu, lipsit de orice trufie, vizând cauze ale nației. Polivalent
COTRUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286453_a_287782]
-
Bucureștiului pe axa Washington-Londra. Vi se pare corect termenul „axă”? Cum veți materializa această directivă? Mihai-Răzvan Ungureanu: Dați-mi voie să vă spun, la început, că politica externă poate fi exprimată la nivel retoric prin două formule semantice: substantivală sau adjectivală. În cazul unei expresii substantivale, politica externă își desfășoară conceptele; iar când este vorba de a-i măsura pasul sau de a discuta despre tonurile în care este construită politica externă, atunci se exprimă adjectival. În cazul de față, este
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
două formule semantice: substantivală sau adjectivală. În cazul unei expresii substantivale, politica externă își desfășoară conceptele; iar când este vorba de a-i măsura pasul sau de a discuta despre tonurile în care este construită politica externă, atunci se exprimă adjectival. În cazul de față, este evident că avem de-a face cu un concept, pe care domnul președinte dorea să-l exprime într-o modalitate cât mai clară și, în același timp, cât mai precisă cu putință. Aceasta nu este
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
Rodica Zafiu O istorie lexicală interesantă și proprie limbii române a adăugat sensurilor obișnuite ale substantivului neutru radical înțelesul - mai puțin previzibil - de “neologism; termen cult, savant”. Accepția specială, care apare și în forma adjectivală a cuvîntului (“expresii radicale”), ca și în cea adverbială (“a vorbi radical”) nu se găsește în ediția din 1975 a Dicționarului explicativ, dar e înregistrată în volumul al IX-lea din Dicționarul limbii române (DLR), din același an; termenul e
Radicale by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14332_a_15657]
-
intră oră ("la optu ore înainte de amedia", "la or'a septe", "in ora septima", "d'in ora in ora", "ora de lucru" etc.), autorii, consecvenți purismului latinist, nu foloseau deloc termenul ceas. Oricum, dicționarul atestă construcția cu numeralul cu valoare adjectivală, "douesprediece ore", care justifică opțiunea normei de azi pentru ora douăsprezece. Pentru a înțelege cum se formulau indicațiile temporale precise în limba mai veche, putem urmări cele cîteva citate din dicționarul academic al lui Sextil Pușcariu (DA), la articolul ceas
Ora unu, ora două by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15569_a_16894]
-
călătorind", dar "am sosit la ostrovul ce-i zic Milo joi ghen. 30 la un ceas de noapte." Peste două secole, în publicistica lui Eminescu, e deja preferat oră, dar se conservă tiparul sintactic vechi, format din numeral cu valoare adjectivală urmat de substantiv. Din păcate, folosirea consecventă a cifrelor ne împiedică să identificăm în citate prezența acordului (acesta e de presupus, totuși): "la 2 ore după amează-zi" (vol. IX, p. 155), "2 ore după miezul nopții" (X, p. 212); "la
Ora unu, ora două by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15569_a_16894]
-
Pronumele personal. Pronumele reflexiv. Formele accentuate și neaccentuate. Funcții sintactice. Pronumele posesiv. Forme, cazuri și funcții sintactice. Pronumele demonstrativ. Forme, cazuri și funcții sintactice Pronumele reflexiv-posesiv. Forme cazuri și funcții sintactice. 3.4.3.2. Numeralul (actualizare). Valoarea substantivala și adjectivala a numeralului. Numeralul cardinal și numeralul ordinal. Funcții sintactice. 3.4.4. Determinanții substantivului Adjectivul (actualizare). Formele. Gradele de comparație. Funcții sintactice. 3.4.5. .Părțile de vorbire neflexionare 3.4.5.1. Adverbul (actualizare). Funcțiile sintactice. 3.4.5
ANEXĂ din 30 iunie 2008 privind aprobarea programelor şcolare revizuite pentru disciplinele de studiu din aria curriculară Limbă şi Comunicare - Limbi materne, clasele a V-a - a VIII-a*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/214604_a_215933]
-
5.4. Interjecția (actualizare). 3.5. Sintaxa propoziției (actualizare). 3.5.1. Predicatul. Predicatul verbal și predicatul nominal. 3.5.2. Subiectul Subiectul exprimat și subiectul neexprimat Propoziții fără subiect. Acordul predicatului cu subiectul. 3.5.3. Atributul (actualizare). Atributul adjectival. Atributul substantival. Atributul apozițional. 3.5.4. Complementul (actualizare). Complementele circumstanțiale de loc, de timp, de mod. Complementul direct. Complementul indirect. CLASA A VII-A OBIECTIVE DE REFERINȚĂ ȘI EXEMPLE DE ACTIVITĂȚI DE ÎNVĂȚARE CLASA A VIII-A OBIECTIVE DE
ANEXĂ din 30 iunie 2008 privind aprobarea programelor şcolare revizuite pentru disciplinele de studiu din aria curriculară Limbă şi Comunicare - Limbi materne, clasele a V-a - a VIII-a*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/214604_a_215933]
-
pleonasmul; tautologia; cacofonia etc. Morfologia ● Părțile de vorbire flexibile: - Substantivul: clasificare; categorii gramaticale; ortografia substantivului; locuțiunea substantivală; - Articolul: clasificare; categorii gramaticale; - Pronumele: clasificare, categorii gramaticale; ortografia pronumelui; - Numeralul: clasificare, categorii gramaticale; ortografia numeralului; - Adjectivul: clasificare, categorii gramaticale ale adjectivului; locuțiunea adjectivală; - Verbul: clasificare; categorii gramaticale ale verbului, ortografia verbului; locuțiunea verbală; ● Părțile de vorbire neflexibile: - Adverbul: clasificare, ortografia adverbului; locuțiunea adverbială; - Interjecția: ortografia interjecției; - Prepoziția: clasificare; regimul cazual al prepoziției; locuțiunea prepozițională; regimul cazual al prepoziției și al locuțiunii prepoziționale; - Conjuncția
ORDIN nr. 5.620 din 11 noiembrie 2010 privind aprobarea programelor pentru concursul privind ocuparea posturilor didactice/catedrelor declarate vacante/rezervate în învăţăm��ntul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/228456_a_229785]
-
comune. Substantive concrete și abstracte. Categoria numărului. Categoria cazului. Declinările și declinarea substantivelor. Clasificarea substantivelor după declinări și grupe. Formarea substantivelor. Procedee. Procedeul afixal (prefixal, sufixal, prefixalo-sufixal). Alte procedee (compunere). Accentul în declinarea substantivelor; ● Adjectivul. Definiție. Caracterul dependent al categoriilor adjectivale de gen, număr și caz. Clasificarea adjectivelor. Gradele de comparație ale adjectivelor. Declinarea adjectivelor. Formele lungi și scurte ale adjectivelor în limba ucraineană actuală; ● Numeralul. Definiție. Clasificarea numeralului. Clasificarea numeralelor după structură. Categoriile gramaticale. Declinarea numeralului. Formarea numeralului; ● Pronumele. Definiție
ORDIN nr. 5.620 din 11 noiembrie 2010 privind aprobarea programelor pentru concursul privind ocuparea posturilor didactice/catedrelor declarate vacante/rezervate în învăţăm��ntul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/228456_a_229785]