670 matches
-
se împlinește în faptă („Eul, voința și fapta - astea-s toate trei elementele vieții”). Aceste trei momente „compun știința statului ca personalitate”. Fapta, acțiunea fac „statul ca activ”, dau sens, principiu, rațiune „lucrului” pe care îl realizează statul, determină „ființa administrațiunei” ca parte a „întregului stat”. Statul, asemenea personalității („el are esența personalității”) are toate cele trei caracteristici: întoarcerea spre sine („reculegerea statului”), voința, realizată prin constituție și administrație care stabilește legătura cu „împrejurările de dinafară”. „Administrațiunea este statul activ”, materializat
[Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
realizează statul, determină „ființa administrațiunei” ca parte a „întregului stat”. Statul, asemenea personalității („el are esența personalității”) are toate cele trei caracteristici: întoarcerea spre sine („reculegerea statului”), voința, realizată prin constituție și administrație care stabilește legătura cu „împrejurările de dinafară”. „Administrațiunea este statul activ”, materializat în efortul conștient „asupra unui scop”. Cum acționează administrația, cum își organizează programul? „Sistema administrației” rezultă din „relațiunile fundamentale ale vieții”, din „formele vieții” și de aceea trebuie să cuprindă „toate raporturile omenești”, să nu lase
[Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
e puțina îngrijire a primăriilor” și „obstinațiunea poporului nostru”, constrâns la această atitudine de „multele nevoi” cu care se confruntă. Revolta sa - la contactul cu aceste realități - e cu atât mai puternică, cu cât totul pare să fie efectul relei „administrațiuni” și al corupției. Iată: „Obligativitatea învățământului e o iluzie. Leafa învățătorului e adesea egală cu a unui vătăjel, întreținerea localului proastă, pe când alături cu mizeria scolastică trăiește o clasă de scribi netrebnici sub formă de primari, ajutori și perceptori etc.
[Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
a Hospodarului Ipsilante, în care se interzicea evreilor ținerea orânduielilor pe la sate, imediat au și pus-o în lucrare, în toată întregimea ei. În genere, spre a înlătura abuzurile în strângerea dărilor, s-au admis de regulă, că toate dispozițiunile administrațiunei, la dări și prestațiuni, să se aducă la cunoștința tuturor, prin mijlocul ziarelor și a publicațiunilor, căci până acum aceasta era un secret pentru popor. Domnii străini, numiți pe un timp cât mai scurt, trebuiau naturalmente să se ocupe nu
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
mai scurt, trebuiau naturalmente să se ocupe nu atât de buna stare a țării, străine lor, pre cât de foloasele lor proprii. Dacă în curgerea acestei vremi s-a introdus oarecare instituțiuni, cum sunt legile romane însă, de altă parte administrațiunea îndeobște înfățișa un tablou jalnic de neorânduieli și de prevaricațiuni. Siguranța personală, particulară și publică era în competenta Hatmanului. Mijloacele acestor administrațiuni polițienești se alcătuiau dintrun număr oarecare de țărani, sub numele de catane, care se găseau sub comanda unor
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Dacă în curgerea acestei vremi s-a introdus oarecare instituțiuni, cum sunt legile romane însă, de altă parte administrațiunea îndeobște înfățișa un tablou jalnic de neorânduieli și de prevaricațiuni. Siguranța personală, particulară și publică era în competenta Hatmanului. Mijloacele acestor administrațiuni polițienești se alcătuiau dintrun număr oarecare de țărani, sub numele de catane, care se găseau sub comanda unor slujbași speciali. Spătarii și hatmanii căpătau numirea lor de la Domni pe sume mari de bani și se despăgubeau apoi prin imposițiuni de la
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
aceea, precum trupul fără suflet e mort, tot așa e moartă și națiunea fără limbă. Naționalitatea e dumnezeiescul, eternul, înnăscutul și neînstrăinabilul drept de a-și întrebuința limba în toate trebuințele vieții (s.n.): în casă, în biserică, în școală și administrațiune“ <footnote Aron Pumnul, Neatîrnarea limbei românești..., în „Aron Pumnul. Voci asupra vieții și însemnătății lui...“, p. 48. footnote> . Chiar abandonarea ortografiei etimologice, susținută de fostul său colaborator Timotei Cipariu, în favoarea ortografiei fonetice se explică tot prin interesul pentru cultivarea limbii
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
aceea, precum trupul fără suflet e mort, tot așa e moartă și națiunea fără limbă. Naționalitatea e dumnezeiescul, eternul, Înnăscutul și neînstrăinabilul drept de a-și Întrebuința limba În toate trebuințele vieții (s.n.): În casă, În biserică, În școală și administrațiune. Chiar abandonarea ortografiei etimologice, susținută de fostul său colaborator Timotei Cipariu, În favoarea ortografiei fonetice se explică tot prin interesul pentru cultivarea limbii române la un tineret a cărui limbă de circulație era limba germană. Pracsa scolastică i-a demonstrat pînă
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
fost menținută și de Constituția din 30 iunie 1866 care prevedea următoarele: teritoriul țării e împărțit în județe, plăși și comune (art. 4); "instituțiunile județene și comunale sunt regulate de legi" (art. 106); "aceste legi vor avea de bază descentralizarea administrațiunei mai completă și independența comunală" (art. 107)7. Toate legile de organizare administrativă (atât județeană cât și comunală) care au fost adoptate ulterior nu au făcut altceva decât să dezvolte aceste dispoziții ale Constituției. Pentru această perioadă, România avea 42
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Administrative/930_a_2438]
-
Fălcoianu, Mihail Kogălniceanu, ministru de Externe al României, preciza: Veți binevoi a esamina mai cu seamă și a studia în rapoartele ce le veți adresa guvernului, punctele următoare: situațiunea geografică și etnografică, starea și posițiunea fiecăria din populațiunile regnicole, forma administrațiunii, modul perceperii veniturilor și a rămășițelor, instituirea de biurouri vamale pe fruntaria despre Bulgaria, lucrările publice de mai nemerită trebuință, școle publice de înființat, punturile de trecere între ambele țermuri ale Dunărei, în fine, tote deslușirile necesare pentru desăvârșita cunoascere
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
cetățean român, nu pote, fără autorisarea guvernului, intra în serviciul unui stat străin"556. În același timp, referindu-se la cetățenii străini, articolul 9 al legii preciza că, "străinii nu vor putea să-și așede domiciliul în Dobrogea fără autorisarea administrațiunei"557. Capitolul III al legii, intitulat " Despre administrațiunea Dobrogei", cuprindea articolele 25-35. Articolul 25 al legii prevedea împărțirea administrativ-teritorială a Dobrogei în două județe: Constanța și Tulcea. Același articol prevedea că județul Tulcea cuprinde ocoalele: Tulcea, Măcin, Babadag și Sulina
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
în serviciul unui stat străin"556. În același timp, referindu-se la cetățenii străini, articolul 9 al legii preciza că, "străinii nu vor putea să-și așede domiciliul în Dobrogea fără autorisarea administrațiunei"557. Capitolul III al legii, intitulat " Despre administrațiunea Dobrogei", cuprindea articolele 25-35. Articolul 25 al legii prevedea împărțirea administrativ-teritorială a Dobrogei în două județe: Constanța și Tulcea. Același articol prevedea că județul Tulcea cuprinde ocoalele: Tulcea, Măcin, Babadag și Sulina. Ocolul Sulina cuprindea și Insula Șerpilor 558. Județul
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
a județului Tulcea (...) este un scut purtând doi delfini cu trupul rădicat"660. Articolul 71 prevedea că "nici un jurământ nu se pote impune cuiva de cât conform religiunei sale"661, iar articolul 72 menționa că "nici o lege, nici un regulament de administrațiune generală, județeană sau comunală nu pote îndatora de cât după ce se publică în chipul hotărât de lege"662. Capitolul IX al legii, intitulat "Disposițiuni transitorii" cuprindea articolele 73-80 și reglementa revenirea refugiaților musulmani în Dobrogea, chestiuni legate de proprietate și
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
pe toată lumea din acea provincie, ceea ce guvernul cu o oră mai înainte voește a precurma este caracterul provizoriu al acestei organizațiuni. Precum este știut, atât Camera Deputaților cât și Senatul au încuviințat ca Dobrogea să fie administrată prin regulamente de administrațiune publică, și aceasta până la o organizațiune definitivă. Astfel, până acum, acestei provincii îi lipsește ceea ce importă mai mult pentru desvoltarea și siguranța unei populațiuni: stabilitatea întemeiată pe lege. Guvernul s-a silit prin regulamentele și instrucțiunile sale pe cât cu putință
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
ales pentru numirea lor ca primari și ajutoare, în scop d'a asigura comunelor un mers mai regulat și mai progresiv (...) înlăturând neapărat la timp pe cei ce se abătuse de la datoriile lor"730. În comentariul referitor la capitolul intitulat "Administrațiunea comunelor" al raportului publicat, redacția săptămânalului "Dunărea de Jos" consemna că "încetul cu încetul (...) notarii găsiți în județ și veniți aici pe căpătuite s-au înlocuit cu oameni probă; contingentul cel mare isvorăște din foștii sergenți și sergenții furieri liberați
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
fapt, "se poate prevedea că multe din comuni vor fi nevoite a pune noi taxe sau contribuțiuni, pentru a putea face față cheltuielilor cele mai strict necesare"736. Referindu-se la organizarea administrativă a județului Tulcea, raportul citat menționa că "administrațiunea comunelor se face conform legei comunale din 1882, în părțile acelea unde legea de organizare a Dobrogei nu hotărăște alt-fel"737. Raportul menționa faptul că "numirea primarilor localităților din județ s-a făcut cu toată seriozitatea ce comporta". În ciuda acestui
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
periodicul Farul Constanței erau prezentate împrejurările în care s-a fondat satul Făgărașul Nou1166. Astfel, în cuprinsul articolului intitulat "Sciri și fapte din Constanța și județu" se afirma că: "Trei-deci și două familii din Făgărașul Transilvaniei au sosit la Hârșova. Administrațiunea a dispus a înființa cu ele un nou sat românesc la Hairaclar (vechiu sat turcesc părăsit actualmente)"1167. În cuprinsul aceluiași articol se preciza faptul că "alte familii suntu pe drum trebuind a ajunge până la toamnă. Li se acordă tote
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
unui concurs zelos și unei îngrijiri părintesci acele nenorocite familii își regăsiră căminele, își reconstruiră casele și cu încetul fură în posițiune a-și relua vechea profesiune"1190. Concomitent cu "restabilirea ordinei (...) trebuia (...) să se organizeze autoritatea conform Regulamentului pentru administrațiunea publică în Dobrogea"1191. În conformitate cu prevederile acestuia, "o lună nu trecuse de la 23 Noembre 1878 și consiliele comunale existau, iar primarii mai toți erau și numiți"1192. Activitatea consiliilor comunale era apreciată de către prefectul județului Constanța care preciza că "personalul
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
Primarul numit de noi"1240. Atât membrii consiliilor comunale, cât și primarii, "în tote ocasiunile" au oferit "probe de supunere leală și inteligență"1241. În privința organizării primăriilor din județ se preciza faptul că "serviciul cancelariei se făcea (...) prin notari" dar "administrațiunea dăduse unui notar atribuțiuni peste atâtea comune câte aveau mijloce să-i retribuiască"1242. În referirile la bugetele de venituri și cheltuieli ale comunelor din județul Constanța, prefectul făcea precizarea că "marea majoritate a satelor acestui județ nu sunt, Domnilor
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
actele lor sunt de aprope supravegheate"1263. De altfel, "locuitorii își cunosc drepturile", motiv pentru care reclamă orice încălcare a legii de către notari, această atitudine fiind încurajată de faptul că "sciu că cel mai mic abus nu este tolerat de administrațiune"1264. Deși inițial nu existau suficienți notari bine pregătiți profesional, "avem deja printre notari multe persone care au dobândit stima și iubirea locuitorilor"1265. Bugetele comunelor rurale din plasa Constanța aveau prevăzute fonduri destinate "construcțiunii nouilor edifice de primărie (...) edifice
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
1305. Un obiectiv la fel de important era repararea lăcașurilor de cult existente și construirea unora noi, întrucât "școla și templul religiunei trebuiescu să mergă împreună. Una are de scop principal a forma pe cetățean, cealaltă pe om"1306. Tocmai de aceea, "administrațiunea nu poate neglija, prin urmare, templul religiunei fără a-și neglija, în același timp, una dintre datoriile cele mai esențiale"1307. Datorită eforturilor administrației "și prin măsurile luate cu D-nii Administratori ai plășilor și Consiliele Comunale", precum și "grație (...) cucerniciei sale
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
situație cu totul aparte era cea a industriei, prefectul județului făcând precizarea că "industria propriu disă există puțină în acest județ"1335, cele mai importante obiective industriale fiind concentrate în jurul orașului Constanța. Astfel, în 1879 a fost înființată "cu sprijinul administrațiunii (...) o fabrică mare de pielărie, la marginea Constanței, dinspre Mamaia"1336. Aceasta avea să fie cunoscută sub denumirea de "tăbăcăria română" după ce, în anul 1884, a fost înființată o a doua tăbăcărie de către frații Cireliano, italieni de origine 1337. Cele
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
unui popor"1346. La 29 martie 1881 săptămânalul Farul Constanței publica un articol referitor la situația satului Docuzaci, situat "pe linia frontierii" cu principatul autonom bulgar 1347. În cuprinsul articolului se preciza faptul că satul Docuzaci "nu făcea parte, sub administrațiunea turcă, nici din caimacamlâk-ul Mangaliei, nici din al Silistrei"1348. În aceste condiții, "când s-au format plășile nostre pe întinderea vechielor caimacamlâcuri (caza) turce, satul Docuzaci a rămas, într-adevăr, puțin timp neocupat (...) de administrațiunea română. Administratorul plășii Mangalia
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
nu făcea parte, sub administrațiunea turcă, nici din caimacamlâk-ul Mangaliei, nici din al Silistrei"1348. În aceste condiții, "când s-au format plășile nostre pe întinderea vechielor caimacamlâcuri (caza) turce, satul Docuzaci a rămas, într-adevăr, puțin timp neocupat (...) de administrațiunea română. Administratorul plășii Mangalia nu-l putea considera ca făcând parte din plasa sa, pentru că nu făcuse parte din vechia caza Mangalia. Administratorul plășii Silistra Nouă nu-l putea coprinde între satele plășii sale, pentru că Docuzaci nu făcuse parte din
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
care cetiseră despre clima Dobrogei, rămân uimiți vedând acestă îmbunătățire"1364. Ioachim Drăgescu își explica îmbunătățirea condițiilor de igienă din Dobrogea astfel: După mine, doue sunt causele care contribuiră la acesta: libertatea ce s-a dat poporului, blândețea și dreptatea administrațiunei române, de o parte, încrederea poporului în viitor și belșug, de altă parte"1365. În privința populației județului Constanța, Ioachim Drăgescu preciza că "în 1879 populațiunea acestui județ a fost cam de 63 000 suflete; de atunci și până la finitul anului
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]