15,776 matches
-
procedurii impuse la începutul secolului al XIX-lea. Se înregistrează acum, în special în Statele Unite ale Americii, un număr crescând de mame biologice care se adresează agențiilor pentru adopție și solicită informații despre copiii pe care i-au dat spre adopție cu ani în urmă; alte mame biologice, care urmau să renunțe la drepturile parentale pentru ca proprii copii să fie dați spre adopție, solicită să fie implicate în căutarea unor familii adoptatoare sau să fie informate despre persoanele care vor adopta
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
biologice care se adresează agențiilor pentru adopție și solicită informații despre copiii pe care i-au dat spre adopție cu ani în urmă; alte mame biologice, care urmau să renunțe la drepturile parentale pentru ca proprii copii să fie dați spre adopție, solicită să fie implicate în căutarea unor familii adoptatoare sau să fie informate despre persoanele care vor adopta copilul/copiii lor. De asemenea, tot în această perioadă un număr mare de copii adoptați după primul război mondial, ajunși adulți, încep
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
identitatea de sine, prezentau o stimă de sine scăzută, nu și-au consumat și prin urmare nu au depășit durerea pierderii relațiilor primare. Aceste probleme au fost puse de psihologi pe seama lipsei informațiilor despre propriile origini ca rezultat al practicii adopțiilor închise, confidențiale, care limitau accesul părinților biologici, dar și al copiilor adoptați la informație 20. La toate acestea se adaugă și schimbarea mentalității cu privire la actul procreerii și acceptarea socială a femeilor care dădeau naștere unui copil în afara căsătoriei. Iată de ce
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
dar și al copiilor adoptați la informație 20. La toate acestea se adaugă și schimbarea mentalității cu privire la actul procreerii și acceptarea socială a femeilor care dădeau naștere unui copil în afara căsătoriei. Iată de ce se conturează o nouă practică în domeniul adopției și anume, adopția deschisă 21. În contrast cu adopția închisă, această nouă formă presupune întâlnirea și adeseori păstrarea legăturii părinților biologici cu părinții adoptatori și copilul adoptat. Adeseori persoanele care acceptă adopția deschisă sunt puse în legătură cu mama biologică din perioada sarcinii. O
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
copiilor adoptați la informație 20. La toate acestea se adaugă și schimbarea mentalității cu privire la actul procreerii și acceptarea socială a femeilor care dădeau naștere unui copil în afara căsătoriei. Iată de ce se conturează o nouă practică în domeniul adopției și anume, adopția deschisă 21. În contrast cu adopția închisă, această nouă formă presupune întâlnirea și adeseori păstrarea legăturii părinților biologici cu părinții adoptatori și copilul adoptat. Adeseori persoanele care acceptă adopția deschisă sunt puse în legătură cu mama biologică din perioada sarcinii. O formă intermediară de
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
20. La toate acestea se adaugă și schimbarea mentalității cu privire la actul procreerii și acceptarea socială a femeilor care dădeau naștere unui copil în afara căsătoriei. Iată de ce se conturează o nouă practică în domeniul adopției și anume, adopția deschisă 21. În contrast cu adopția închisă, această nouă formă presupune întâlnirea și adeseori păstrarea legăturii părinților biologici cu părinții adoptatori și copilul adoptat. Adeseori persoanele care acceptă adopția deschisă sunt puse în legătură cu mama biologică din perioada sarcinii. O formă intermediară de adopție este cea semi-deschisă
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
căsătoriei. Iată de ce se conturează o nouă practică în domeniul adopției și anume, adopția deschisă 21. În contrast cu adopția închisă, această nouă formă presupune întâlnirea și adeseori păstrarea legăturii părinților biologici cu părinții adoptatori și copilul adoptat. Adeseori persoanele care acceptă adopția deschisă sunt puse în legătură cu mama biologică din perioada sarcinii. O formă intermediară de adopție este cea semi-deschisă sau mediată 22. În cazul acestei forme de adopție, părinții biologici, respectiv părinții adoptatori dețin informații generale unii despre ceilalți, existând de cele mai multe
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
deschisă 21. În contrast cu adopția închisă, această nouă formă presupune întâlnirea și adeseori păstrarea legăturii părinților biologici cu părinții adoptatori și copilul adoptat. Adeseori persoanele care acceptă adopția deschisă sunt puse în legătură cu mama biologică din perioada sarcinii. O formă intermediară de adopție este cea semi-deschisă sau mediată 22. În cazul acestei forme de adopție, părinții biologici, respectiv părinții adoptatori dețin informații generale unii despre ceilalți, existând de cele mai multe ori posibilitatea comunicării mediate de un alt specialist: avocat, asistent social etc. În acest
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
păstrarea legăturii părinților biologici cu părinții adoptatori și copilul adoptat. Adeseori persoanele care acceptă adopția deschisă sunt puse în legătură cu mama biologică din perioada sarcinii. O formă intermediară de adopție este cea semi-deschisă sau mediată 22. În cazul acestei forme de adopție, părinții biologici, respectiv părinții adoptatori dețin informații generale unii despre ceilalți, existând de cele mai multe ori posibilitatea comunicării mediate de un alt specialist: avocat, asistent social etc. În acest caz confidențialitatea se păstrează într-o anumită măsură. Această clasificare adopții deschise
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
de adopție, părinții biologici, respectiv părinții adoptatori dețin informații generale unii despre ceilalți, existând de cele mai multe ori posibilitatea comunicării mediate de un alt specialist: avocat, asistent social etc. În acest caz confidențialitatea se păstrează într-o anumită măsură. Această clasificare adopții deschise adopții mediate/semi-deschise, poate însă supra-simplifica tabloul complex al adopțiilor deschise 23. Forma preferată de comunicare între membrii triadei, frecvența comunicării, persoanele implicate, evoluția în timp a relațiilor sunt factori care pot defini o infinitate de forme de cunoaștere
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
părinții biologici, respectiv părinții adoptatori dețin informații generale unii despre ceilalți, existând de cele mai multe ori posibilitatea comunicării mediate de un alt specialist: avocat, asistent social etc. În acest caz confidențialitatea se păstrează într-o anumită măsură. Această clasificare adopții deschise adopții mediate/semi-deschise, poate însă supra-simplifica tabloul complex al adopțiilor deschise 23. Forma preferată de comunicare între membrii triadei, frecvența comunicării, persoanele implicate, evoluția în timp a relațiilor sunt factori care pot defini o infinitate de forme de cunoaștere și interacțiune
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
despre ceilalți, existând de cele mai multe ori posibilitatea comunicării mediate de un alt specialist: avocat, asistent social etc. În acest caz confidențialitatea se păstrează într-o anumită măsură. Această clasificare adopții deschise adopții mediate/semi-deschise, poate însă supra-simplifica tabloul complex al adopțiilor deschise 23. Forma preferată de comunicare între membrii triadei, frecvența comunicării, persoanele implicate, evoluția în timp a relațiilor sunt factori care pot defini o infinitate de forme de cunoaștere și interacțiune între membrii triadei, în interiorul adopțiilor deschise. De altfel, Triseliotis
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
supra-simplifica tabloul complex al adopțiilor deschise 23. Forma preferată de comunicare între membrii triadei, frecvența comunicării, persoanele implicate, evoluția în timp a relațiilor sunt factori care pot defini o infinitate de forme de cunoaștere și interacțiune între membrii triadei, în interiorul adopțiilor deschise. De altfel, Triseliotis considera adopția deschisă ca fiind un termen umbrelă ce poate include, pe un continuum, aranjamente care presupun de la simplul schimb de informații până la vizite frecvente între familia adoptivă și familia biologică 24. De altfel adopția deschisă
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
23. Forma preferată de comunicare între membrii triadei, frecvența comunicării, persoanele implicate, evoluția în timp a relațiilor sunt factori care pot defini o infinitate de forme de cunoaștere și interacțiune între membrii triadei, în interiorul adopțiilor deschise. De altfel, Triseliotis considera adopția deschisă ca fiind un termen umbrelă ce poate include, pe un continuum, aranjamente care presupun de la simplul schimb de informații până la vizite frecvente între familia adoptivă și familia biologică 24. De altfel adopția deschisă nu este o garanție pentru o
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
în interiorul adopțiilor deschise. De altfel, Triseliotis considera adopția deschisă ca fiind un termen umbrelă ce poate include, pe un continuum, aranjamente care presupun de la simplul schimb de informații până la vizite frecvente între familia adoptivă și familia biologică 24. De altfel adopția deschisă nu este o garanție pentru o relație continuă ulterioară între membrii triadei, ci mai degrabă trebuie văzută ca un proces de lungă durată ce poate cunoaște în timp diferite transformări pentru care toți cei implicați trebuie pregătiți 25. Al
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
ulterioară între membrii triadei, ci mai degrabă trebuie văzută ca un proces de lungă durată ce poate cunoaște în timp diferite transformări pentru care toți cei implicați trebuie pregătiți 25. Al doilea război mondial a provocat schimbări importante în practica adopției copilului. Apare acum o altă procedură adopția internațională. Înainte de cel de-al doilea război mondial majoritatea adopțiilor se petreceau la nivel național. Adopția națională, numită în literatura de specialitate și adopție domestică, presupune adopția copiilor în țara lor de origine
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
trebuie văzută ca un proces de lungă durată ce poate cunoaște în timp diferite transformări pentru care toți cei implicați trebuie pregătiți 25. Al doilea război mondial a provocat schimbări importante în practica adopției copilului. Apare acum o altă procedură adopția internațională. Înainte de cel de-al doilea război mondial majoritatea adopțiilor se petreceau la nivel național. Adopția națională, numită în literatura de specialitate și adopție domestică, presupune adopția copiilor în țara lor de origine, de către persoane care au aceeași naționalitate. La
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
cunoaște în timp diferite transformări pentru care toți cei implicați trebuie pregătiți 25. Al doilea război mondial a provocat schimbări importante în practica adopției copilului. Apare acum o altă procedură adopția internațională. Înainte de cel de-al doilea război mondial majoritatea adopțiilor se petreceau la nivel național. Adopția națională, numită în literatura de specialitate și adopție domestică, presupune adopția copiilor în țara lor de origine, de către persoane care au aceeași naționalitate. La nivel internațional, două acte au fost adoptate pentru a reglementa
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
care toți cei implicați trebuie pregătiți 25. Al doilea război mondial a provocat schimbări importante în practica adopției copilului. Apare acum o altă procedură adopția internațională. Înainte de cel de-al doilea război mondial majoritatea adopțiilor se petreceau la nivel național. Adopția națională, numită în literatura de specialitate și adopție domestică, presupune adopția copiilor în țara lor de origine, de către persoane care au aceeași naționalitate. La nivel internațional, două acte au fost adoptate pentru a reglementa drepturile copiilor ale căror familii nu
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
doilea război mondial a provocat schimbări importante în practica adopției copilului. Apare acum o altă procedură adopția internațională. Înainte de cel de-al doilea război mondial majoritatea adopțiilor se petreceau la nivel național. Adopția națională, numită în literatura de specialitate și adopție domestică, presupune adopția copiilor în țara lor de origine, de către persoane care au aceeași naționalitate. La nivel internațional, două acte au fost adoptate pentru a reglementa drepturile copiilor ale căror familii nu puteau avea grijă de ei și responsabilitățile autorităților
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
a provocat schimbări importante în practica adopției copilului. Apare acum o altă procedură adopția internațională. Înainte de cel de-al doilea război mondial majoritatea adopțiilor se petreceau la nivel național. Adopția națională, numită în literatura de specialitate și adopție domestică, presupune adopția copiilor în țara lor de origine, de către persoane care au aceeași naționalitate. La nivel internațional, două acte au fost adoptate pentru a reglementa drepturile copiilor ale căror familii nu puteau avea grijă de ei și responsabilitățile autorităților față de ei: Convenția
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
reglementa drepturile copiilor ale căror familii nu puteau avea grijă de ei și responsabilitățile autorităților față de ei: Convenția pentru Protecția Drepturilor Copilului adoptată de Adunare Generală a Națiunilor Unite în 1989 și Convenția asupra protecției copiilor și cooperării în materia adopției internaționale, încheiată la Haga la 29 mai 1993. Adopția internațională vizează ca un copil având reședința obișnuită într-un stat contractant (statul de origine) a fost, este sau urmează a fi deplasat către un alt stat contractant (statul primitor), fie
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
grijă de ei și responsabilitățile autorităților față de ei: Convenția pentru Protecția Drepturilor Copilului adoptată de Adunare Generală a Națiunilor Unite în 1989 și Convenția asupra protecției copiilor și cooperării în materia adopției internaționale, încheiată la Haga la 29 mai 1993. Adopția internațională vizează ca un copil având reședința obișnuită într-un stat contractant (statul de origine) a fost, este sau urmează a fi deplasat către un alt stat contractant (statul primitor), fie după adopția sa în statul de origine de către soți
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
încheiată la Haga la 29 mai 1993. Adopția internațională vizează ca un copil având reședința obișnuită într-un stat contractant (statul de origine) a fost, este sau urmează a fi deplasat către un alt stat contractant (statul primitor), fie după adopția sa în statul de origine de către soți sau de către o persoană având reședința obișnuită un statul primitor, fie în vederea unei asemenea adopții în statul primitor sau în statul de origine 26. Adopțiile internaționale debutează în Statele Unite ale Americii inițial ca
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
origine) a fost, este sau urmează a fi deplasat către un alt stat contractant (statul primitor), fie după adopția sa în statul de origine de către soți sau de către o persoană având reședința obișnuită un statul primitor, fie în vederea unei asemenea adopții în statul primitor sau în statul de origine 26. Adopțiile internaționale debutează în Statele Unite ale Americii inițial ca reacție umanitară. Astfel, în perioada 1946-1953, aproximativ 6000 de copii proveniți din Grecia, Germania și Japonia au fost adoptați internațional în Statele Unite
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]