1,941 matches
-
de transport rutier de marfă în actualele și viitoarele State Membre, care la rândul lor nu vor avea acces pe piața din România. Statele Membre au posibilitatea de a prelungi interdicția accesului la cabotaj cu încă doi ani, pe baza adresării unei notificări către Comisia Europeană. În lipsa notificării, piața se deschide automat. Pe durata perioadei de tranziție Statele Membre, pe baza acordurilor bilaterale, pot schimba autorizații de cabotaj, inclusiv liberalizarea integrală a cabotajului rutier. Prezentarea politicilor comune și a acquis-ului în
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
azi mă simt .......... deoarece.........” Exercițiul continuă până când, în lanț, se ajunge la primul copil. 9. MI-AR PLĂCEA... Scop familiarizarea copiilor cu modul de comunicare asertivă atunci când doresc să se joace cu jucăria altui copil. Copiii vor exersa moduri de adresare asertivă în diferite situații: „Mi-ar plăcea să facem schimb de jucării”; „M-aș bucura dacă ai dori să ne jucăm împreună.” 10. JOC DE ROL : „EU șI CELĂLALT COPIL” Scop conștientizarea copiilor asupra diferitelor situații de comunicare pe care
Micii năzdrăvani, conflictul şi jocul by Alina Nicoleta Bursuc () [Corola-publishinghouse/Science/1683_a_3100]
-
de ,,manipulare" a interlocutorului prin prisma redimensionărilor de ordin semantico-pragmatic ale mesajului vezi jocurile de rol. contextualizare de tip relațional/intersubiectiv valorificând, de fapt, anumite forme de intracontextualizare redimensionare a coordonatelor contextuale în cadrul unei anumite situații de comunicare (de exemplu, adresarea către unul sau mai mulți interlocutori; folosirea sau nu a unor plurale inclusive etc.: ,,Voi, adică toți copiii grupei...", ,,Voi, adică [+ se indică sau se numesc trei dintre copiii din grupa respectivă]" etc.). (d) Comunicarea-interacțiune Comunicarea ca proces înseamnă acțiune
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
54. 169 Boca-Miron/Chichișan 2002: 75-79 ; Ezechil 2003 : 72-74 (vezi modul de formulare a întrebărilor ,,raționale și relevante", ,,scurte", ,,să nu fie închise", ,,să nu fie retorice", ,,să fie productive, iar nu reproductive", ,,să nu pretindă răspunsuri stereotipe" și de adresare a acestora cu precizarea că nu toate afirmațiile trebuie considerate limitative, constrictive: există, de exemplu, situații de comunicare în care întrebările simple de tip reproductiv au un rol pozitiv, fie și ca premisă în derularea conversației). 170 După Giorgio Gostini
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
încetățenit și dezvoltat de Hollywood, inclusiv prin utilizarea preferențială a tehnicii „planului mediu” și a „planului apropiat” de filmare a acțiunii. Consecința acestor tehnici de filmare care constă în plasarea violenței „în zona interpersonală”, înseamnă, de fapt, apropierea zonei de adresare de „zona intimității” până la punctul confundării lor (ibidem). Combinarea unei scheme cultural-valorice maniheiste și naturalizante (lupta Binelui și Răului, legea celui mai puternic, înfruntarea ca trăsătură a interacțiunii umane din zona interpersonală intimă - ceea ce vedem sistematic în schema narativă a
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
a perfecțiunii, în lumina supranaturală ce se revarsă din înalturi, se întrevede și în didahiile acestui prelat cu un sentiment absolut al valorilor morale. Construcția unei predici urmează un plan riguros. După introducerea în subiect sau textul și formula de adresare (plină de smerenie și umilință creștină), vine exordiul (având ca punct de pornire anumite imagini din realitatea înconjurătoare ori unele principii și maxime evanghelice), tratarea (în care se face uneori loc tâlcuirii alegorice) și, în fine, încheierea. Între legendă și
ANTIM IVIREANUL (c. 1660 – 3.IX.1716). In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285382_a_286711]
-
religioase și expresii ad-hoc. Ea cuprinde trei secvențe majore: a) invocarea, prin care divinitatea este numită (cu toate detaliile legate de istoria și faptele ei) și glorificată prin diferite formule; b) argumentul, prin care sunt prezentate faptele care conduc la adresarea rugăciunii; c) rugăciunea propriu-zisă, În care se transmite mesajul: cel mai adesea, rugăciunea formulează o solicitare (vezi și S. Price și E. Kearns, 2003, p. 447). Modul de construire a acestui text variază de la o cultură și epocă la alta
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
combinațiile verbale citate de el (Goethe - n. M.C.), În care urarea morții servește exprimării unei bucurii sau a ironiei lipsite de răutate, a măgulirii și a complimentelor, Își mențin sensul inițial. Tocmai aceasta creează caracterul și farmecul specific formulelor de adresare carnavalești, inadmisibile În alte Împrejurări. Secretul problemei stă tocmai În Îmbinarea ambivalentă a ocării cu lauda, a urării de moarte cu urarea de bine și viață, În atmosfera de sărbătoare a focului, adică a arderii și regenerării. ș...ț Combinarea
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
Aspecte tehnice privind operaționalizarea conceptelor 31 1.3. Exemplu de analiză a „costurilor strategice” 33 Teme de discuție 38 Bibliografie 39 2. Analiza obiectivelor 41 2.1. Obiective și scopuri 42 2.2. Caracteristicile obiectivelor 45 2.3. Ariile de adresare ale obiectivelor 50 2.4. Managementul prin obiective (MBO) 53 2.5. Aplicații ale analizei obiectivelor 56 2.5.1. Analiza caracteristicilor unui set de obiective la firma „Tractaret” 56 2.5.2. Analiza sistemului de obiective strategice al firmei
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
Trebuie recunoscut faptul că aceste obiective sunt și deosebit de populare printre utilizatori, ca și printre stakeholderii externi, care dobândesc astfel iluzia că înțeleg ce se întâmplă în interiorul organizației. Obiectivele de natură tehnică (altele decât cele financiare) au o arie de adresare mai restrânsă, ca și o arie de înțelegere mai restrânsă. Dacă despre randamentele financiare, în special despre profitabilitate, vorbește toată lumea, despre randamentele energetice pot discuta doar un număr restrâns de inițiați. Finalmente, trebuie observat că obiectivele de natură cardinală, traduse
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
termen scurt” și „obiective pe termen lung”, fără o asociere clară cu importanța lor strategică sau tactică. Se subînțelege în majoritatea cazurilor că un obiectiv pe termen lung are o importanță strategică. Din punctul de vedere al nivelului organizațional de adresare se diferențiază, ca și în cazul strategiilor: 1. obiective ale organizației; 2. obiective ale unităților strategice de afaceri; 3. obiective funcționale. Între categorii anterioare de obiective se stabilește o ierarhie, având drept criterii timpul și nivelul organizațional. Din obiectivele cu
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
rolul de a ordona domeniul și de a genera posibilitatea operaționalizării instrumentului reprezentat de ele. Indiferent care ar fi „forma tehnică” de exprimare, nu trebuie scăpat din vedere faptul că obiectivele trebuie să concretizeze misiunea organizației. 2.3. Ariile de adresare ale obiectivelortc "2.3. Ariile de adresare ale obiectivelor" Preocuparea pentru găsirea unui obiectiv, care să sintetizeze cel mai bine misiunea organizației se pare că a existat în mintea multor manageri și teoreticieni, în special înainte de al doilea război mondial
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
a genera posibilitatea operaționalizării instrumentului reprezentat de ele. Indiferent care ar fi „forma tehnică” de exprimare, nu trebuie scăpat din vedere faptul că obiectivele trebuie să concretizeze misiunea organizației. 2.3. Ariile de adresare ale obiectivelortc "2.3. Ariile de adresare ale obiectivelor" Preocuparea pentru găsirea unui obiectiv, care să sintetizeze cel mai bine misiunea organizației se pare că a existat în mintea multor manageri și teoreticieni, în special înainte de al doilea război mondial. Prima problemă legată de acest obiectiv este
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
trimestru ar fi de aproximativ 1%. În cazul în care creșterea preconizată a producției și reducerea costurilor nu sunt în graficul așteptat, fluxul de personal se poate ajusta corespunzător cu un efort minim. Relevanța obiectivelor, mai exact a ariilor de adresare, necesită o tratare mai „acidă”. Forma de prezentare pare a fi destinată mai degrabă liniștirii temerilor stakeholderilor și formalizării unei obligații decât creării unei baze de acțiune pentru o creștere durabilă, în locul uneia conjuncturale. Ar fi fost mai util un
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
despre biografie (Valeriu Cristea) adoptă un ton afectiv, de „biograf”, scriind despre Breban devine el însuși „brebanian”, e postmodern cu postmodernii (Mircea Cărtărescu), modernist cu moderniștii (Sorin Titel), „moral” cu moraliștii (George Cușnarencu). Stilul, de multe ori flamboaiant - apar paranteze, adresări, interjecții, aparteuri, note de subsol cu alt rol decât cel strict funcțional -, antrenat și de ceea ce B. numise în volumul anterior „ispita analogiilor”, transformă Comentariile... într-o carte mai degrabă de literatură critică, un fel de jurnal al lecturilor critice
BARNA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285650_a_286979]
-
au intrat în uitare ; cel din urmă le-a redactat după retragerea de la curte, având timpul necesar pentru a se gândi la fiecare frază, înainte de a o așterne pe hârtie. Punctul comun al celor două lucrări o reprezintă formulă de adresare, scriitorii preferând să se prezinte ca fiind în centrul acțiunii, folosind persoană întâia singular. Repetarea acestui pronume personal, atât la Du Bois, cât și la La Porte, oferă senzația unui aport de informații concrete, reale. În ciuda utilizării excesive a persoanei
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/266_a_513]
-
de ghinion. ― Sunt trimis de Majestatea Sa Imperială și doresc... Abatele îi reteză vorbele cu un gest scurt. ― Majestatea Sa știe că nu acceptăm ambasadori! ― Scopul meu nu e defel acela de a media contacte diplomatice, domnule... ― Formula corectă de adresare e Sfinția Ta. Vassur ieși din dreptul mesei, pentru a avea o mai mare libertate de mișcare. Intenția lui evidentă îl făcu însă pe unul dintre însoțitorii Abatelui să se interpună între el și stăpânul său. ― Cu riscul de a
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
prezent corespunde dispunerii temporale a situației narative auctoriale, în care prezentul narativ al naratorului reprezintă punctul temporal zero; prin urmare, comentariul auctorial care se referă la acesta este de asemenea la timpul prezent. Prezentul auctorial subliniază absența caracteristicii intermedierii din adresarea naratorului către cititor și, în consecință, nu poate fi folosit ca dovadă pentru teza mea. Acele titluri-propoziție în care verbul nu se referă la actul narativ, ci mai degrabă la acțiunea personajelor sînt, pe de altă parte, mai evident ilustrative
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
întîi cvasiautobiografică, este abandonat, permițîndu-i eului care trăiește să domine. Drept rezultat, importanța corporalizării "eului" narator pentru procesului narativ scade, dar nu ca o bază fizică pentru starea mentală a eului care trăiește. Actul narativ însuși nu mai este deschis, adresarea către cititor sau auditoriu se estompează din ce în ce mai mult; 2. treptat prezentarea este focalizată tot mai clar pe eul care trăiește. Accentul cade pe întîmplarea in actu, pe experiența de tip "acum și aici", care, de asemenea, limitează orizontul de cunoaștere
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
subiecți acreditând chiar folosirea unei “limbi universale” . În fapt, gândirea e acea limbă universală, un arhetip; fiecare dintre limbile materne nefiind altceva decât o particularizare a acelui arhetip, desigur în baza principiului holografic. Dar, în unele cazuri, mai ales atunci când adresarea aparține unei entități în mod normal spirituale, către una umană, comunicarea − mentală în fapt − este percepută ca o adresare în limba omului destinatar al comunicării; este cazul lui Paul căruia Christos (vorbitor al aramaicei) i s’a adresat (mult după
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
materne nefiind altceva decât o particularizare a acelui arhetip, desigur în baza principiului holografic. Dar, în unele cazuri, mai ales atunci când adresarea aparține unei entități în mod normal spirituale, către una umană, comunicarea − mentală în fapt − este percepută ca o adresare în limba omului destinatar al comunicării; este cazul lui Paul căruia Christos (vorbitor al aramaicei) i s’a adresat (mult după înviere și înălțare) “în limba evreiască (s.n.) (Faptele, 26.14)”. Ca o observație generală, putem arăta că desprinderea corpurilor
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
în sensul reducerii pe măsura măririi gradului de spiritualizare al corpului este astfel subliniată. Rămânând în cadrul oferit de relația rH tisular−spiritualizare, mai putem arăta că în legătură cu metodele Hatha Yoga de control a corpului, susține, pentru fundamentarea modului diferit de “adresare”, că inima este cel mai “inteligent” organ, iar ficatul cel mai “prost”. Comentând acest pasaj făcând apel la valorile rH-ului tisular al organelor în cauză , constatăm că într’adevăr, inima este cea mai reducătoare (rH 21,97), deci spiritualizată
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
Primele restricții sunt generale, afectează toți indivizii din toate timpurile și de oriunde. Purtarea îmbrăcămintei, respectarea orelor de masă, de somn, interdicții de acces și acțiune, satisfacerea nevoilor fiziologice în maniere generalizate. Urmează restrângerea ariei libertății din perspectiva manierelor de adresare, a activităților întreprinse, acestea având deja o notă specifică dată de arealul cultural în care se realizează socializarea. Odată cu intrarea sub incidența unor noi instanțe de socializare grupul de prieteni, școala aria libertății se restrânge iarăși prin respectarea de noi
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
se pot observa laturi discutabile, mai ales temperamentale. Temperamentul reflectă personalitatea, fără a permite o încadrare tipologică. El este greu de modelat, comparativ cu influențarea caracterului. Elementele dinamice temperamentale, expresive, se manifestă prin calm, stăpânire de sine sau agitație, nervozitate, adresare de invective, reproșuri, limbaj neadecvat. Un temperament sanguin se caracterizează prin echilibru nervos, mobilitate, forță, mare capacitate de adaptare, exuberanță și capacitate de autocontrol. Colericii sunt rezistenți la efort, puternici, excitabili și neechilibrați. Deși pare curios, demonstrațiile de irascibilitate față de
Datoria împlinită by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1391_a_2633]
-
știm din scrisorile pauline (Rom 8,15 și Gal 4,6) ca si creștinii de limba greacă îl foloseau în rugăciune. Acest fapt nu se explică decât admițând că Isus însuși a statornicit acest obicei. Isus ar fi putut folosi adresarea obișnuită, prezența și în manuscrisele de la Qumran, cu aby. A preferat abba, ce nu se regăsește nicăieri în sfera religioasă, în izvoarele iudaice contemporane lui. E drept că adesea se citează un text din Talmudul palestinian în care harismaticul Hanan
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]