2,420 matches
-
sunt bine dezvoltate terasele înalte: Coteana 80-90 m și Slatina 50-60 m. Axul principal al rețelei hidrografice îl constituie râul Olt care străbate județul pe la mijloc de la nord la sud, pe o lungime de 143 km. Râul Olt primește ca afluenți principali: pe dreapta râul Olteț, iar pe stânga câteva râuri cu debit foarte mic cum sunt: Tesluiul, Dârjovul. În partea de nord, județul Olt este brăzdat și de râul Vedea, cu afluentul de pe partea dreaptă Plapcea. Pe o distanță de
Județul Olt () [Corola-website/Science/296664_a_297993]
-
lungime de 143 km. Râul Olt primește ca afluenți principali: pe dreapta râul Olteț, iar pe stânga câteva râuri cu debit foarte mic cum sunt: Tesluiul, Dârjovul. În partea de nord, județul Olt este brăzdat și de râul Vedea, cu afluentul de pe partea dreaptă Plapcea. Pe o distanță de 45 km, partea de sud a județului este udată de apele Dunării, care colectează întreaga rețea hidrografică a județului. Stema este adoptată prin Hotărârea Guvernului nr. 1379 din 6 decembrie 2002 și
Județul Olt () [Corola-website/Science/296664_a_297993]
-
și veri călduroase. Solul acestei zone, un soi de cernoziom, este prielnic plantațiilor agricole de cele mai multe feluri, în zilele noastre crescând culturi de viță-de-vie, porumb, pomi de cireș și vișin și multe alte culturi și plante. Râul Botna este un afluent al râului Nistru. Debitul râului poate ajunge și la zero, în vreme de arșiță și uscăciune. Râul nu provoacă pagube sau inundații din cauza debitului care a slăbit din cauza poluării și a numărului scăzut de izvoare. Ulmu se află la o
Ulmu, Ialoveni () [Corola-website/Science/305187_a_306516]
-
România, formată din satele Arțari, Florica, Ileana (reședința), Podari, Răsurile, Răzoarele, Satu Nou, Ștefănești și Vlăiculești. Comuna se află în nord-vestul județului, la limita cu județul Ialomița. Prin comună trece o vale afluentă a râului Ghiula, la rândul său un afluent al Mostiștei. Este străbătută de șoseaua națională DN3, care leagă Călărașiul de București. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Ileana se ridică la locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt
Comuna Ileana, Călărași () [Corola-website/Science/301116_a_302445]
-
civilizației coloniștilor germani stabiliți in Transilvania, edificiul a fost înscris în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO (1999). Localitatea Câlnic se află în sudul județului Alba, în partea de vest a Depresiunii Apoldului, într-o zonă colinară străbătută de valea pârâului Câlnic, afluent al râului Secaș. Spre sud, așezarea este străjuită de Dealurile piemontane ale Sebeșului, prelungiri ale Munților Cindrelului. Înspre nord se învecinează cu Podișul Secașelor. Orașele cele mai apropiate sunt Sebeșul (13km spre NV) și Sibiul (49km spre SE). Satele din
Cetatea din Câlnic () [Corola-website/Science/322689_a_324018]
-
la marginea satului, de unde încep dealurile. Sunt poenite, vâlcele pline de flori imortele de culoare lila, vara, tot acolo era cândva derdelușul copiilor, iarna, numit " La Păducel" sau Valea Păducelului. "Pârâul Calmatuiu izvorăște din câmpia înaltă a Boianului, adună câțiva afluenți intermitenți, captează Urluiul, apoi se varsă în Lacul Suhaia." Stepa - Pajiști stepice Stejarul brumăriu Arțarul tătărăsc Pagina FACEBOOK:https://www.facebook.com/groups/calmatuiudesus/ Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Călmățuiu de Sus se ridică la de locuitori, în
Comuna Călmățuiu de Sus, Teleorman () [Corola-website/Science/301790_a_303119]
-
alta și de la an la an. Ca fenomene meteorologice întâlnite în localitatea noastră, este semnalată prezența brumei destul de timpurii, în perioada de primăvară și de toamnă, ca și ceața, frecventă mai ales iarna în lunca râului Suceava, dar și a afluenților săi. Înghețul se produce în luna octombrie, ceva mai devreme decât în restul Podișului Sucevei, iar dezghețul se produce destul de târziu, la sfârșitul lunii martie. Rețeaua hidrografică este compusă din râul Suceava, în cursul său inferior pe distanța de 8
Comuna Dărmănești, Suceava () [Corola-website/Science/301946_a_303275]
-
se produce în luna octombrie, ceva mai devreme decât în restul Podișului Sucevei, iar dezghețul se produce destul de târziu, la sfârșitul lunii martie. Rețeaua hidrografică este compusă din râul Suceava, în cursul său inferior pe distanța de 8 km și afluenții săi. Dintre afluenții râului Suceava, cel mai însemnat este râul Hatnuța care străbate pe o lungime de 14 km teritoriul comunei Dărmănești. Ca ape stătătoare întâlnim bălție din lungul văii Sucevei, de mici dimensiuni, în parte populate cu pește, fiind
Comuna Dărmănești, Suceava () [Corola-website/Science/301946_a_303275]
-
luna octombrie, ceva mai devreme decât în restul Podișului Sucevei, iar dezghețul se produce destul de târziu, la sfârșitul lunii martie. Rețeaua hidrografică este compusă din râul Suceava, în cursul său inferior pe distanța de 8 km și afluenții săi. Dintre afluenții râului Suceava, cel mai însemnat este râul Hatnuța care străbate pe o lungime de 14 km teritoriul comunei Dărmănești. Ca ape stătătoare întâlnim bălție din lungul văii Sucevei, de mici dimensiuni, în parte populate cu pește, fiind alimentate atât din
Comuna Dărmănești, Suceava () [Corola-website/Science/301946_a_303275]
-
piatră” în slava orientală veche. Numele în rusă și ucraineană conține o a doua parte care arată că orașul este vechea capitală a regiunii istorice Podolia. Camenița se află în partea sudică a regiunii Hmelnîțkîi, în vestul Podoliei. Râul Smotrîh, afluent al Nistrului, curge prin oraș. Orașul ocupă o arie de și se află la de capitala regiunii, orașul Hmelnîțkîi. Mai mulți istorici consideră că în acest loc a fost un oraș înființat de dacii antici, care trăiau pe teritoriul actual
Camenița () [Corola-website/Science/309323_a_310652]
-
pe dealurile dimprejur (Rotunda, Mărtin, Obârșie, Măceș, Recea, Grâușor, Câlinet, Țânțaru, Ciobu, Plai). Altitudinea medie a localității Telega este de aproximativ 550 m. Cel mai înalt deal din zonă, Măceș, are o înălțime de 815 m. Pârâul Sărata este un afluent al râului Teleajen care izvorâște din zona satului Melicești și curge de la nord-vest către sud-est. Datorită poziționării predominant pe valea acestei gârle, Telega este protejată de vânturi puternice. Solurile din zona Telegii sunt sărace (argile) și, în unele locuri, sărăturoase
Comuna Telega, Prahova () [Corola-website/Science/301744_a_303073]
-
este un afluent de dreapta al Rinului din landul Renania de Nord. Râul are o lungime de 221 km și un bazin hidrografic de 4 485 km. Pe o distanță de 124 km, curge prin „regiunea ” cea mai mare zonă industrială din Europa
Ruhr () [Corola-website/Science/308886_a_310215]
-
circulate căi fluviale din Europa, fiind navigabil pe o lungime de 12 km. Regiunea din apropierea apei fiind și un loc de relaxare pentru populația din metropolele bazinului industrial. Având la Mülheim un debit de 79 m este al 5 - lea afluent al Rinului după mărime. </div>
Ruhr () [Corola-website/Science/308886_a_310215]
-
terenuri neproductive. Clima de aici se încadrează în cea a munților de înălțime mijlocie, cu temperaturi medii anuale de 4 - 60 C și cu precipitații anuale de cca. 800mm. Apele de suprafață sunt reprezentate de râul Neamț (Ozana) și de afluenții acestuia dintre care cei mai însemnați sunt râurile Pluton-Dolhești, Dobreanu și Secu. Vegetația aparține etajului pădurilor de fag în amestec cu conifere, iar molidul domină începând de la altitudinea de 1200 m. Partea superioară a culmilor muntoase este domeniul pajiștilor montane
Comuna Pipirig, Neamț () [Corola-website/Science/301662_a_302991]
-
pe depozite monoclinale (ușor înclinate spre sud-est), cu pante slabe, cu văi foarte largi, cu interfluvii ca niște platouri și cu energie de relief redusă, în medie 30-40 metri. Orașul Botoșani, acesta este încadrat de două râuri principale: Sitna (principalul afluent al Jijiei - 65 km) și Dresleuca, un afluent al Sitnei. Din cauza acumulării de la Cătămărești, râul Sitna are un debit mic în dreptul orașului Botoșani - 0.396 m/s. În apropierea orașului mai sunt câteva acumulări mai mari de apă (sub formă
Botoșani () [Corola-website/Science/296935_a_298264]
-
pante slabe, cu văi foarte largi, cu interfluvii ca niște platouri și cu energie de relief redusă, în medie 30-40 metri. Orașul Botoșani, acesta este încadrat de două râuri principale: Sitna (principalul afluent al Jijiei - 65 km) și Dresleuca, un afluent al Sitnei. Din cauza acumulării de la Cătămărești, râul Sitna are un debit mic în dreptul orașului Botoșani - 0.396 m/s. În apropierea orașului mai sunt câteva acumulări mai mari de apă (sub formă de lacuri) și mai multe acumulări mici (gen
Botoșani () [Corola-website/Science/296935_a_298264]
-
km. de Horezu. Situată la o altitudine de 365-360 m, în zona colinelor subcarpatice, face trecerea între regiunea muntoasă a Carpaților Meridionali la nord și Piemontul vestic la sud. Vecini: Comună este traversata de la nord la sud de Răul Târâia, afluent al râului Olteț. Prima atestare documentara cu privire la actuala comună Mateești se regăsește într-un document de împărțire a moșiei satului Greci, în care se arată că popa Stancu justifica proprietățile printr-un hrisov din anul 1557 dat de Pătrașcu cel
Comuna Mateești, Vâlcea () [Corola-website/Science/302035_a_303364]
-
din Rusia). Polesia este o zonă de câmpie a cumpenei apelor râurilor Bugul de Sud și Pripeat. Cele două râuri sunt unite prin Canalul Nipru-Bug, construit în timpul domniei regelui Stanisław August Poniatowski, ultimiul monarh al Rzeczpospolitei Polono-Lituaniene. Cei mai importanți afluenți ai Pripeatului sunt râurile Horin, Știr, Pțici și Iaselida. Cele mai importante orașe din bazinul râului Pripeat sunt Pinsk, Stolin, Davîd-Haradok. În a doua parte a deceniului trecut au fost asanate numeroase zone mlăștionase din regiune pentru a fi transformate
Polesia () [Corola-website/Science/327383_a_328712]
-
și alte particularități,relieful comunei se poate împărți în două mari zone și anume:partea de nord-deluroasă și partea de sud-relief de muntoasa .Culmile domoale și paralele ale dealurilor sunt în general orientate pe direcția N-S,fiind despărțite de afluenții pârâului Pesceana ce traversează comuna Glăvile.Spre miazănoapte,altitudinea maximă a dealurilor nu depășește 400m față de nivelul mării,iar spre sud,la hotar cu comuna Amărăști,altitudinea lor scade la 150m.Luncile dintre dealuri ocupă suprafețe mici,sunt înguste și
Comuna Glăvile, Vâlcea () [Corola-website/Science/302026_a_303355]
-
integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 17.923 hectare. Situl reprezintă o zonă naturală (pajiști naturale, stepe, pășuni și terenuri arabile) încadrată în bioregiunea continentală și stepică a Văii Călmățuiului (afluent al Dunării); ce conservă două tipuri de habitate naturale: "Cursuri de apă din zonele de câmpie, până la cele montane, cu vegetație din Ranunculion fluitantis și Callitricho-Batrachion" și "Pajiști și mlaștini sărăturate panonice și ponto-sarmatice " și protejază specii importante din fauna
Valea Călmățuiului (sit SCI) () [Corola-website/Science/330662_a_331991]
-
cu altitudinea de 3.000 m. În E, valea fluviului Indus, o câmpie sub 200 m. În S, o parte din Deșertul Thar pe care îl împarte cu India. Indusul (3.180 km) are un bazin fluvial important pentru irigații. Afluenții Indusului izvorăsc din Himalaya: Sutlej, Chenab, Jelub, Beas, Rabi. Zonă denumită Pundjab. În S, unde se varsă Indusul, se formează o deltă întinsă, numită Sind. Rețeaua fluvială se completează cu o rețea fluvială de canale de irigare, printre cele mai
Pakistan () [Corola-website/Science/298132_a_299461]
-
Iezer-Păpușa, Munții Făgăraș, Munții Piatra Craiului, Munții Leaota și Culoarul Bran - Rucăr - Dragoslavele. La contactul dintre culmile vestice ale Munților Iezer - Păpușa și Culoarul Bran - Rucăr - Dragoslavele s-a dezvoltat, depresiunea tectono erozivă Rucăr, care este străbătută de Râușor și afluenții săi, și de Roghina. Culmile aflate pe teritoriul comunei Rucăr sunt: Depresiunile și micro depresiunile aflate pe culoare de văi în comuna Rucăr sunt: - Depresiunea Rucăr pe Dâmbovița. - Depresiunea Sătic cu doua bazinete depresionare, pe Dâmbovița. - Depresiunea Râușor pe valea
Comuna Rucăr, Argeș () [Corola-website/Science/300641_a_301970]
-
sau Râușorului, care se varsă la Rucăr în Dâmbovița. Râușor ul izvorăște de sub vârful Păpușa are o lungime de 16 km și în cursul său străbate depresiuena Râușor situtată între văile Strâmbului și Oarzănii, iar râurile ce le străbat sunt afluenți de dreapta ai Râușorului. Afluenții de dreapta ai Râușorului sunt: Valea Bugheanului = 1,700km lungime; Pârâul Râului 3,325 km lungime; Valea Mâra 2,750 km; Valea Strâbului 2,800km; Valea Porcului 2,925 km; Valea Râsului 1,925 km
Comuna Rucăr, Argeș () [Corola-website/Science/300641_a_301970]
-
la Rucăr în Dâmbovița. Râușor ul izvorăște de sub vârful Păpușa are o lungime de 16 km și în cursul său străbate depresiuena Râușor situtată între văile Strâmbului și Oarzănii, iar râurile ce le străbat sunt afluenți de dreapta ai Râușorului. Afluenții de dreapta ai Râușorului sunt: Valea Bugheanului = 1,700km lungime; Pârâul Râului 3,325 km lungime; Valea Mâra 2,750 km; Valea Strâbului 2,800km; Valea Porcului 2,925 km; Valea Râsului 1,925 km; Cârmăzanul 1,175 km; Cârmăzănelul
Comuna Rucăr, Argeș () [Corola-website/Science/300641_a_301970]
-
lungime; Valea Mâra 2,750 km; Valea Strâbului 2,800km; Valea Porcului 2,925 km; Valea Râsului 1,925 km; Cârmăzanul 1,175 km; Cârmăzănelul 2,125 km Frăsinetul 1,125 km; Valea lui Maldăr 4,025 km care împreună cu afluenții săi Valea lupilor și Valea Iezerului însumează 8,575 km Valea lui Andreiaș 3,525 km; Valea Dăii 475 m; Podișorul 1,425 km. Pe partea stângă Valea Purcărețului 1,350 km; Valea Zârnii 700 m ; Valea Lupului 1,250
Comuna Rucăr, Argeș () [Corola-website/Science/300641_a_301970]