3,174 matches
-
A.N.A.R., A.B.A. Prut-Bârlad, Buget național M35-RO43 Punerea în siguranță a barajelor, prizelor de apă (de ex. măsuri de limitare a infiltrațiilor) Acumularea Curtești. Moderat M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Prut-Bârlad, Buget național 38. Râul Buhai - aval localitate Văculești - aval localitate Pădureni și afluentul Pârâul întors M32-RO21 Realizarea de noi acumulări permanente sau nepermanente (frontale) Realizarea acumulării nepermanente Buhai. Moderat M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Prut-Bârlad, Autorități locale, C.J. Buget național 39. Râul Miletin - aval confluență Valea Rea M32-RO21 Realizarea de noi acumulări permanente sau nepermanente
PLANUL DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/292179]
-
M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Prut-Bârlad, Autorități locale, C.J. Buget național Anexa nr. 17 Fișe descriptive aferente proiectelor prioritare la nivelul A.B.A. Prut-Bârlad P-12-Bârlad (Proiect integrat) 1. Introducere și justificarea propunerii 1.1. Descrierea proiectului ABA Prut -Bârlad Zona proiectului Râul Bârlad, inclusiv afluenții Stavnic, Telejna, Stemnic, Vaslui, Crasna, Tutova și Berheci APFSRuri incluse APSFR11-A001F- râu Bârlad - av. loc. Băcești - am. loc. Viișoara, sect. îndiguit (12,03 km} APSFR 11-A002F râu Bârlad - av. confl. r. Velna sect. îndiguit (190,48 km) APSFR 11-A004F- râu Stavnic - sect
PLANUL DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/292179]
-
apărare împotriva inundațiilor atât In lungul râului cât și în bazin: • remeandrare • îndepărtare diguri • împăduriri, refacerea perdelelor de protecție la acumulări. Rezumatul justificării Zona proiectului este o zonă cu risc mare la inundații și cuprinde atât râul Bârlad cât și afluenții. Există condiții optime pentru aplicarea măsurilor verzi atât pe râul Bârlad cât și în bazin ceea ce recomandă această zonă ca proiect integrat. ... ... 2. Descrierea măsurilor propuse 2.1. Obiective hidraulice și standarde de protecție Standardul de protecție poate fi diferit
PLANUL DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/292179]
-
de Jos, Gara Banca, Trestiana, Ivești, Tutova, Ghidigeni, Slobozia Corni, Munteni, Țigănești, Siliștea, Salcia, Cozmești, Albești, Belcești. 0.5% VASLUI, BÂRLAD și TECUCI 0.2% 0.1% ... 2.2. Prezentarea alternativelor Alternativa 1 Constă în principal din suprainălțarea digurilor pe râul Bârlad și pe afluenți (diguri de remuu) până la atingerea nivelului de apărare la standardul de protecție 1% sau 0,5% corespunzător fiecărei zone, și de asemenea, în realizarea de noi acumulări nepermanente, optimizarea regulamentelor de exploatare a lacurilor de acumulare existente în vederea creșterii
PLANUL DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/292179]
-
jurul acumulărilor, vor reduce debitul solid și transferul excesiv de sedimente către acumulări contribuind astfel la menținerea volumelor de atenuare. Această abordare va ajuta, de asemenea, la infiltrarea apei în sol și la creșterea timpului de concentrare al viiturii pe afluenți cu efect asupra compunerii viiturii pe râul Bârlad. Râș Stavnic Racova Tutova Crasna Simila Valea Seaca Pereschiv M32-RO22 Realizarea de noi acumulări laterale (poldere) • 10 poldere pe r. Bârlad in incintele îndiguite existente care protejează teren agricol. Se va realiza
PLANUL DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/292179]
-
250m, Hmed = 1.5m; - 450m, Hmed = 1.5m. • r. Bârlad loc Băcești până la confluența cu pârâul Garboveta - mal drept 900m: - 670m, Hmed = 1m; - 450m, Hmed= 1.5. • mal stâng Garboveta 222m, Hmed = 2m; • localitatea Dumești la confluența r. Bârlad cu r. Hăușei (afluent de stânga) lângă drumul 15D: - mal stâng râu Bârlad 380m, Hmed= 1.5m (mal drept r. Hăușei); - 390m, Hmed= 1.5m (mal stâng r. Hăușei). • În localitatea Ciocani dig mal stâng 1200m Total 4,892km Bârlad Fundătura Gârboveta Haușei Tutova M33-RO33 Diguri noi
PLANUL DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/292179]
-
în DCA (așa cum este detaliat mai jos) trebuie să fie analizată pentru a se stabili dacă ar putea cauza o deteriorare a stării unui corp de apă. Principalele lucrări de gestionare a riscului la inundații propuse pentru Bârlad și afluenți (11-X001) sunt susceptibile de a avea un impact potențial asupra Elementelor de Calitate Hidromorfologică din Directiva Cadru Apă și sunt susceptibile de a cauza o deteriorare a stării Elementelor Ecologice generale ale corpului de apă. Propunerile includ 10 x poldere
PLANUL DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/292179]
-
albiei râului. Lucrările propuse sunt susceptibile de a duce la o pierdere a caracteristicilor morfologice și a formei patului albiei minore a râului, ceea ce este considerat esențial pentru condișii diverse de habitat. O nouă acumulare pe râul Stemnic, un afluent al Bârladului, și un polder pe râul Delea vor duce la modificarea localizată a albiei râului. Reducerea debitelor anticipată de măsurile extinse va modifica, de asemenea, structura și substratul albiei râului prin reținerea sedimentelor cu granulație fină și grosieră, care
PLANUL DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/292179]
-
lacurilor de acumulare în vederea creșterii capacității de atenuare, exploatarea coordonată a acumulărilor pentru următoarele lacuri: Velna, Căzănești, Pușcași, Cuibul Vulturilor, Pungești, Roșiești, Râpa Albastră, Pereschiv și Motoșeni. A fost făcută o analiză pe volume, rezultând că volumele de pe afluenții unde sunt amplasate acumulările, sunt mici comparativ cu cele de pe râul Bârlad, astfel că efectul de atenuare nu este semnificativ. Descrierea eficienței hidraulice a măsurilor Râul Stemnic Acumularea nepermanentă implementată aval de localitatea Delești are un efect considerabil de
PLANUL DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/292179]
-
secțiunea 3.1 • Pentru eliminarea incertitudinilor existente (modelare C1, date hidrologice C1) se recomandă : () Utilizarea unui model 2D pentru întreg sectorul analizat în vederea obținerii unei scheme optime de amenajare; () Utilizarea unor date hidrologice actualizate atât pentru Suhu cât și pentru afluenții din sectorul analizat; () Modelarea detaliată și unitară ( modelare 2D) pentru a putea surprinde în totalitate efectul măsurilor propuse. • Analizarea și optimizarea suplimentară a măsurilor pentru a maximiza Raport Cost Beneficiu și a beneficiilor aduse mediului. NOTĂ: Valorile prezentate în Secțiunea
PLANUL DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/292179]
-
sectorul montan atinge 20 m/km, scăzând la valorile de 2 - 8 % în fundul depresiunii și sub 1 % în sectorul de câmpie. În prima zonă de convergență aflată la nord de Remetea Oașului, Turul primește din dreapta pe cel mai mare afluent al său Lechincioara (S = 286 kmp; L = 29 km), cu afluneții săi Valea Rea și Valea Alba, iar la stânga pe Slatina sau Strâmba. Următorul afluent ca mărime este Talna (S = 186 kmp; L=35 km) care străbate regiunea sud-vestica a
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/292203]
-
aflată la nord de Remetea Oașului, Turul primește din dreapta pe cel mai mare afluent al său Lechincioara (S = 286 kmp; L = 29 km), cu afluneții săi Valea Rea și Valea Alba, iar la stânga pe Slatina sau Strâmba. Următorul afluent ca mărime este Talna (S = 186 kmp; L=35 km) care străbate regiunea sud-vestica a Depersiunii Oașului curgând paralel cu Turul, dupa ce a cules o serie de afluenți din stânga de pe rama sudică a depresiunii, dinspre Masivul Gutâiului. Râul
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/292203]
-
Rea și Valea Alba, iar la stânga pe Slatina sau Strâmba. Următorul afluent ca mărime este Talna (S = 186 kmp; L=35 km) care străbate regiunea sud-vestica a Depersiunii Oașului curgând paralel cu Turul, dupa ce a cules o serie de afluenți din stânga de pe rama sudică a depresiunii, dinspre Masivul Gutâiului. Râul Someș (cod cadastral II.1) având lungimea de 376 km, drenează un bazin hidrografic cu o suprafață de 15.740 kmp, panta generală de 3 %, adunând apele unui număr de
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/292203]
-
3 %, adunând apele unui număr de 403 cursuri de apă cadastrate. Someșul prin unirea Someșului Mare cu Someșul Mic în amonte de Dej, traversează spre N - V Podișul Someșan, între Dealurile Clujului și Dealurile Ciceului, primind simetric o serie de afluenți din ambele parți. Afluenții importanți ai Someșului sunt Almașul (S = 810 kmp; L = 65,4 km) și Lăpușul (S = 1.820 kmp; L = 114,6 km). Someșul Mare are izvoarele în extremitatea vestică a Munților Rodnei, sub vârful Omul (1.931 m), din unirea
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/292203]
-
L = 114,6 km). Someșul Mare are izvoarele în extremitatea vestică a Munților Rodnei, sub vârful Omul (1.931 m), din unirea mai multor pâraie având lungimea de 130 km,drenează un bazin hidrografic cu o suprafață de 5.033 kmp. Cel mai mare afluent al Someșului Mare este Șieul. Someșul Mic având lungimea de 178 km și o suprafață a bazinului de 3.773 kmp se formează din două pâraie de munte: Someșul Cald și Someșul Rece, care se unesc la poalele estice ale Munților
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/292203]
-
pâraie de munte: Someșul Cald și Someșul Rece, care se unesc la poalele estice ale Munților Gilău, la comuna Someșul Rece. Având în vedere dimensiunile mari ale Someșului Cald, acesta se consideră ca izvor al Someșului Mic. Cel mai mare afluent al Someșului Mic, ca mărime de bazin, este Fizeșul. Someșul Cald (S = 526 kmp; L = 66,5 km) izvorăște de sub vârful Piatra Arsă 1.550 m, din masivul central al Bihariei - Vlădeasa. Cel mai mare afluent al său este Belișul. Someșul
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/292203]
-
Someșului Mic. Cel mai mare afluent al Someșului Mic, ca mărime de bazin, este Fizeșul. Someșul Cald (S = 526 kmp; L = 66,5 km) izvorăște de sub vârful Piatra Arsă 1.550 m, din masivul central al Bihariei - Vlădeasa. Cel mai mare afluent al său este Belișul. Someșul Rece (S = 331 kmp; L = 45,6 km), drenează prin afluenții săi pe partea centrală a Munților Gilăului, avându-și obârșia în apropierea Muntelui Mare (de sub vf. Runcului - 1.609 m). Cel mai mare afluent al
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/292203]
-
Someșul Cald (S = 526 kmp; L = 66,5 km) izvorăște de sub vârful Piatra Arsă 1.550 m, din masivul central al Bihariei - Vlădeasa. Cel mai mare afluent al său este Belișul. Someșul Rece (S = 331 kmp; L = 45,6 km), drenează prin afluenții săi pe partea centrală a Munților Gilăului, avându-și obârșia în apropierea Muntelui Mare (de sub vf. Runcului - 1.609 m). Cel mai mare afluent al său este Răcătău. Râul Crasna (cod cadastral II.2) având lungimea de 134 km și o
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/292203]
-
mare afluent al său este Belișul. Someșul Rece (S = 331 kmp; L = 45,6 km), drenează prin afluenții săi pe partea centrală a Munților Gilăului, avându-și obârșia în apropierea Muntelui Mare (de sub vf. Runcului - 1.609 m). Cel mai mare afluent al său este Răcătău. Râul Crasna (cod cadastral II.2) având lungimea de 134 km și o suprafață de 1.931 kmp, adunând apele unui număr de 54 cursuri de apă cadastrate. Afluenții principali sunt: Zalău, Maja și Maria, toți cu debite
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/292203]
-
scurgerea unui volum de 6830 mil. mc (resursă teoretică), din care resursele utilizabile sunt 1287 mil. mc/an. Din aceasta, 70% este asigurată în regim natural, principalele cursuri de apă fiind: Tisa, Someș, Vișeu, Someșul Mic, Lăpuș, Iza și Șieu și afluenții acestora. Resursele de apă subterană utilizabile la nivel bazinal sunt estimate la 316 mil. mc, din care 59% provin din surse freatice și 41% din surse de adâncime. Conform Planului de management actualizat (2021) al spațiului hidrografic Someș-Tisa, al III
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/292203]
-
WATMAN este cel mai mare proiect de management și de întărire a capacității instituționale și decizionale derulat, până în prezent, în România. ... – în cadrul proiectului s-au realizat următoarele capacități: stații pentru măsurarea precipitațiilor solide și lichide, stații hidrometrice pe afluenți, stații automate pentru măsurarea debitelor folosințelor (populație și industrie), stații automate pentru măsurarea debitelor pe derivații, centre de coordonare, stații automate cu senzori de monitorizare a calității apei, centre de intervenție rapidă în bazinele de apă cu zonele cele mai
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/292203]
-
la nivelul Administrației Bazinale de Apă Someș-Tisa investițiile realizate s-au concretizat în următoarele: – stații automate cu senzori pentru creșterea gradului de siguranta a barajelor - 4 buc. ... – stații automate cu senzori pentru măsurarea stratului de zapada, pentru măsurarea debitelor pe afluenți, a debitelor la folosințe, a debitelor la prize și derivații - 20 buc. ... – stații automatizate pentru monitorizarea calității apei - 6 buc. ... – centre de intervenție rapida - 2 buc. ... – centre de comanda - 1 buc ... ... ... – Sistemul de avertizare a populației în situații de urgență
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/292203]
-
intravilan, cât și în extravilan; ... – 10.06.2012 care au afectat râul Almaș în zona comunelor Fildu de Jos și Cuzulpac și râul Agrij în zona comunelor Buciumi și Agrij; ... – 06.02.2012 - 10.06.2012 când s-a produs o viitură rapidă care a afectat afluenții râului Țibles și pârâul Dumbrăvița; ... – 11.06.2013 - 12.06.2013 pe râul Crasna în zona comunei Crasna; ... – 08.07.2014 - 31.07.2017 care a afectat râul Ilisua și afluenții acestuia în zona UAT Spermezeu; ... – 25.05.2015 - 27.05.2015 care a afectat pârâul Ceaca și afluenții acestuia în zona
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/292203]
-
zona comunelor Buciumi și Agrij; ... – 06.02.2012 - 10.06.2012 când s-a produs o viitură rapidă care a afectat afluenții râului Țibles și pârâul Dumbrăvița; ... – 11.06.2013 - 12.06.2013 pe râul Crasna în zona comunei Crasna; ... – 08.07.2014 - 31.07.2017 care a afectat râul Ilisua și afluenții acestuia în zona UAT Spermezeu; ... – 25.05.2015 - 27.05.2015 care a afectat pârâul Ceaca și afluenții acestuia în zona UAT Zalha. ... Totodată au fost cuantificate pagubele generate de inundații din perioada 2010 - 2016 în spațiul hidrografic administrat de A.B.A. Someș-Tisa și sunt
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/292203]
-
care a afectat afluenții râului Țibles și pârâul Dumbrăvița; ... – 11.06.2013 - 12.06.2013 pe râul Crasna în zona comunei Crasna; ... – 08.07.2014 - 31.07.2017 care a afectat râul Ilisua și afluenții acestuia în zona UAT Spermezeu; ... – 25.05.2015 - 27.05.2015 care a afectat pârâul Ceaca și afluenții acestuia în zona UAT Zalha. ... Totodată au fost cuantificate pagubele generate de inundații din perioada 2010 - 2016 în spațiul hidrografic administrat de A.B.A. Someș-Tisa și sunt prezentate în figura 11 pe categorii de consecințe. Figura 11. Pagubele generate de inundații
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/292203]