592 matches
-
a angajat Într-o intensă activitate publicistică În reviste precum East Europe, Kontinent, Preuves, L’Alternative, Les Cahiers de l’Est, Témoignages sau În publicații ale exilaților români cum ar fi Luceafărul, Caete de Dor, Ființa Românească, Ethos, Contrapunct, Dialog, Agora. De asemenea, Monica Lovinescu - folosind pseudonimele Monique Saint-Come sau Claude Pascal - a tradus și cîteva cărți din limba română dintre care A 25-a oră, a lui Constantin Virgil Gheorghiu care Înregistrează un real succes de public, În ciuda neînțelegerilor ulterioare
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
elită fundată exclusiv pe merit și nu pe criteriul reproducerii filiale sau a alianțelor genetice 5. Astfel, elita intelectuală ca un corp constituit, legat de stat, este datoare să apere nu numai ordinea simbolică, ci și tot ceea ce ține de agora angajarea asumată a intelectualului în viața cetății. O elită intelectuală este, în același timp, și expresia unei generații care se plasează în timpul scurt al ritmului istoric și sub semnul unui eveniment fondator. De fapt, o generație nu constituie un simplu
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
Tabula traiana", "Terra mater", "Pontica", "La Histria", "Cântecul Dornelor": "Lângă vetrele mărunte/ Am logodit timpul cu statornicia/ Dacă te uiți bine-apoi/ În pietre, nemuritori suntem noi, numai noi". Trăind intens spiritul epocii sale, Dumitru Popescu se vrea " Un om în Agora". Important lider de partid, el slăvește idealurile comuniste: "Din sângele vărsat pe caldarâm/ Mai stăruie un nimb de purpură-nvechită." Credința lui fermă este că noua structură a societății cere o artă poetică nouă: sinceră, umană, nefardată, fără parfumuri, fără
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
de libertate. Ghicim la el o nostalgie a vechii vieți comunale, un regret pentru dispariția saloanelor și cluburilor care făceau și desfăceau reputații, dar și o idealizare a democrației antice care s-a ivit și a murit datorită discuțiilor din agora. "Din punct de vedere politic, afirmă el, conversația este, cu mult înaintea presei, singura frînă a guvernelor, azilul inexpugnabil al libertății. Ea creează reputații și prestigii, împarte gloria și, prin urmare, și puterea. Asimilîndu-i pe cei care susțin conversații, ea
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
casa lui, la muncă, pe stradă. Mai apoi radioul și televiziunea au mers și mai departe. I-au adus omului între cei patru pereți ai lui lucruri pe care odinioară trebuia să le caute la cafenea, la club ori în agora. Ele practică un soi de hipnoză la scară mare. În consecință, fiecare dintre noi face parte dintr-o masă mai mult sau mai puțin vizibilă, dar omniprezentă. În definitiv, individul este un reziduu. El aparține unui public doar în măsura în care se
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
și limonadă, a cărui închiriere aducea o sumă de cîteva mii la bugetul comunei. Lîngă chioșc, într-un rond cu flori, care - s-a reclamat - încurca circulația, era bustul lui Vasile Alecsandri, inaugurat în 1896. Locul servea uneori și de agora: de pildă, un ziarist, I. Nicobrad, a ținut aici un „discurs” despre „Ziua Unirii”, pe care apoi l-a publicat în revista „Răsăritul”.7) Grădina publică era pentru toți, dar mai ales pentru tineri și bătrîni. Bătrînii stăteau în ea
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
p. 368 și ,,Tony Bacalbașa”, în Opere alese, 2, Editura pentru Literatură, 1961, p. 344. Poveste de familie 1. Max Vasiliu, „Reguli de familie”, în ,,Sinteze”, 3, nr. 16, 17 septembrie 1992, p. 3. 2. V. Dosarul Bacovia, I, Ed. Agora, 1999, p. 293, n. 42. 3. ,,Romanța semnului de întrebare”, în ,,Ateneul cultural”, 2, nr. 15, 1926, p. 250. 4. Soarele melancoliei. Memorii, Ed. Vremea XXI, 2005, p. 295. 5. Opere, p. 221. Vacanța culesului în anul următor apariției poemului
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
sunt ce par a fi...”, Fundația pentru Literatură și Artă ,,Regele Carol II”, 1936, p. 13. 12. Vasile Netea, ,,De vorbă cu Bacovia”, în Opere, p. 445. 13. Opere, 1978, p. 345. Grădinile de vară 1. Dosarul Bacovia, I, Ed. Agora, 1999, p. 50. 2. R. Port., ,,O vizită la fabrica de bere «M. Fodor & Co»”, în ,,Bacăul”, 6, nr. 57, 25 martie 1925, p. 4. 3-4. Ibidem. 5. Cf. ,,Aurora Bacăului”, 1, nr. 2, 22 martie 1927, p. 2. „Muzica
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
ediția cit., p. 121. Dendrologic, un județ bogat, cu: fag, carpen, arțar, mesteacăn, paltin, alun, jugastru, tisă, ienupăr, pin silvestru, brad, molid, arin, sînger, corn, soc, frasin, dîrmoz, gladiș, salcie, răchită, călin. Opiniile unui institutor 1. Dosarul Bacovia, I, Ed. Agora, 1990, p. 306. 2. ,,Răsăritul”, 1, nr. 6, octombrie 1905, p. 105-106. 3. Vezi: Elena Ungureanu, Istoria învățămîntului preșcolar din județul Bacău, Ed. Pim, 2009, p. 150. 4. Vezi: Sava Ariton, ,,Pentru N. I. Bibiri”, în ,,Bacăul”, 6, nr. 56, 18
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
V. Copilu Cheatră le-a inserat într-o ,,Bacoviană” publicată în ,,Claviaturi”, 2, nr. 4, 1943, p. 12. 5. Opere, 2, ESPLA, 1960, p. 525. 6. Opere, p. 324. 7. V. „Despre limbă și stil”, în Dosarul Bacovia, II, Ed. Agora, 2004, p. 229-232. 8. Opere, ESPLA, 1960, p. 283. 9. Ibidem, p. 284. 10. Opere, Ed. Minerva, p. 347. „Călugărulpoet” 1.Opere, p. 343. 2. Ibidem, p. 338. 3. Ibidem, p. 185. Pentru „Căderea Dracilor”, vezi Ion Heliade Rădulescu, Opere
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
maniheistă ține de începuturile Economiei, ca oikos, care a dispus funcțiile părților implicate în manevrarea mijloacelor pentru realizarea scopului, în ceea ce numesc economia platonică. Chiar de la începuturile ei, Economia a avut de ales între interioritate și exterioritate, între gospodărie și Agora, între spațiul privat și spațiul public. Așa se explică de ce Economia, care dă soluție la problemele subzistenței, sfârșește prin a accepta drept soluții pe cele ale existenței. Desigur, pare un tip de evadare din limitarea lucrului obiectiv necesar vieții private
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
pervertirii naturii umane de care vrea să se lepede Economia. Consumatoare a resursei umane, Economia își dislocă funcția primară pentru a lăsa locul liber unei ipotetice condiții emancipatoare, atribuită, prin relaționarea consumator-producător, celor care li se interzisese anterior accesul în Agora, deschizându-li-se de acum drumul către Piață. Chiar și pervertirile noționale nu au rezolvat inadecvarea din conținutul Economiei raționaliste, de natura adversității părților implicate în ecuație. Limbajul primenit, care invită atenția spre perceperea statutului corect politic al egalității de
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
diferență demiurgică este asigurat de inovarea peșterii proprii. Ceea ce face omul de știință este să scoată din când în când câte o nălucă pe scena vieții ca motiv de a arăta tuturor că există și altceva decât demnitatea confirmată de Agora și care ar putea să fie șansa de progres material sau spiritual. Platonismul kuhnian reabilitează creația din nimic prin forța cuvântului. Paradigma este Ideea, Forma Absolută din care decad elementele vieții. Paradigma nu doar ne amintește că datorăm inteligența cuiva
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
asemănarea cu zeii pe cât le stă oamenilor în putință". Așa au gândit Alcibiade și Critias, cei pentru care Socrate ar fi trebuit să fie "cel mai rafinat dintre sofiști", de la care sperau să deprindă arta de a câștiga disputele în agora și nu efortul apropierii de perfecțiunea întruchipată de zei. Ei nu au sesizat acordul fundamental al ființei lui Socrate, acela dintre ideile și faptele sale, singurul care poate califica pe cineva pentru rolul de magistru; în acest sens, Xenofon rememorează
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
iulie 1951, Budești, județul Iași. Administrator al Galeriei de Artă TOPART. Debut literar în revista "Convorbiri literare" (1987) și editorial cu Viața mea cu lună (1997). Colaborează cu versuri la "Convorbiri literare", "Cronica", "Transilvania", "Literatura și Arta", "Poezia", "Albatros", "Orfeu", "Agora" , "24 ORE", "Romanian Kukai". Redactor colaborator la Revista "Dor de Dor" din Călărași. Cărți de poezie: Viața mea cu lună, Editura Cronica, Iași 1997; Fuga în haiku, Editura Sedcom Libris, Iași, 2003; Nunta pe firul ploii, Editura Sedcom Libris, Iași
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
iar editorial în 1985, cu ficțiuni fantastice, în volumul colectiv Proze. Colaborează cu traduceri, eseuri, cronici literare, note, proze la „Dialog”, „Opinia studențească”, „Echinox”, „Viața românească”, „Vatra”, „Astra”, „Orizont”, „Convorbiri literare”, „Cronica”, „Neue Literatur”, „Dialogue” (Montpellier), „Libération”, „La Nouvelle alternative”, „Agora”, „Timpul”, „Național” ș.a. Eseistica lui P. este produsul unui spirit care a optat în deplină cunoștință de cauză pentru marginalitate. În primul rând, eseistul respinge principial orice sistem (cultural sau politic) care emite pretenții de centralitate; din această perspectivă, a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288782_a_290111]
-
Dylan Thomas, Ken Kesey și traduceri în engleză din poeți români contemporani. În 1982 îi apare studiul de sinteză Anatomia balenei albe. Poetica romanului american epopeic-simbolic, distins cu Premiul pentru debut al Uniunii Scriitorilor. După emigrare, a colaborat la revista „Agora”, a tradus în limba engleză și a comentat volume din versurile lui Anghel Dumbrăveanu, Dorin Tudoran, Lucian Blaga. Este coeditor al revistei de traduceri din poezie „Micromegas” și redactor-șef al revistei „The Comparatist”, distinsă în 1996 cu Premiul Phoenix
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286426_a_287755]
-
fiind evident modul cel mai neloial "de a lăsa faptele să vorbească de la sine" Și motivează această necesitate în temeiul onestității profesionale. Nici profetul, nici demagogul nu au ce căuta la catedră într-un amfiteatru. Ei trebuie să fie în agora și să se adreseze publicului, loc în care poți primi și riposta. În schimb, în amfiteatru, profesorul se adresează studenților, ei trebuie să tacă, iar el să vorbească. Situația este radical schimbată. Există riscul ca în locul adevărului științific să fie
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
Dimisianu, Subiecte, 30-38; Drăgan, Clasici, 264-268; Popa, Clasici, 27-31; Liviu Rebreanu, îngr. și pref. Paul Dugneanu, București, 1987; Poetica romanului românesc, îngr. Mircea Regneală, pref. Radu G. Țeposu, București, 1987, 119-126, passim; Craia, Fețele, 68-78; Stancu Ilin, Liviu Rebreanu în agora, București, 1988; Tihan, Apropierea, 19-34; Zamfir, Cealaltă față, 11-20; Băileșteanu, Aorist, 104-115; Popovici, Eu, personajul, 104-108, 144-157; Holban, Literatura, 116-126; Niculae Gheran, Rebreanu. Amiaza unei vieți, București, 1989; Ungureanu, Imediata, II, 247-252; Velea, Interferențe, 24-30, 102-113, 243-244; Regman, Nu numai
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289159_a_290488]
-
1940-1950, București, Editura pentru Literatură, 1968. Roberts, L. Henry, Rumania, Politicul Problems of an Agrarian State, New Haven, Yale University Press, Archon Books, 1969. Șerbulescu, Andrei, Monarhia de drept dialectic, București, Editura Humanitas, 1991. Tismăneanu, Vladimir, "România în 1947", în Agora, vol. l, nr. l, 1987, Baltimore, U.S.A. Toiu, Constantin, Galeria cu viță sălbatică, București, 1976. Tratatul de la Varșovia. 1955-1980, culegere de documente, București, Editura Politică, 1981. Trond, Gilberg, Modernization in România since World War II, New York, Praeger, 1975. Varlam
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
de Jurnalistică a Universității Banatul. Debutează în 1983, cu poezie, la ziarul „Viitorul” din Turnu Severin, iar editorial în 1994, cu placheta Firește că exagerez (Premiul Uniunii Scriitorilor). E prezent în „Orizont”, „Tribuna”, „Poesis”, „Contrapunct”, „Luceafărul”, „Echinox”, „Familia” și în „Agora” (Philadelphia), „Impuls” (Novi Sad), „Lumina” (Pancevo) ș.a. Volumul Piper pe limbă (1999; Premiul Uniunii Scriitorilor, Filiala Timișoara) reunește interviuri luate unor personalități bănățene. I s-au decernat Premiul de Excelență al Uniunii Scriitorilor, Filiala Timișoara (2000), Premiul „Tânărul jurnalist al
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289634_a_290963]
-
32-33, octombrie 1990. 18. Adrian Marino, Revenirea în Europa, in: Tribuna, nr. 2, 11 ianuarie 1990. 19. Idem, Revenirea în Europa, in: Dreptatea, XXII, s IV, 142, 28 iulie 1990 (textele nu sunt identice). 20. Idem, Ieșirea din Europa?, in: Agora, II, 7, februarie 1991. 21. SzilÆgyi Iulia, Europa mea, in: Korunk, iunie 1990 (în limba maghiară). 22. Alina Mungiu, Salvați Statele Unite ale Europei, in: 22, 5-11 iulie 1991. 23. Dan petrescu: Tentatio Orientis interbellica, in: Cultură și societate. Studii privitoare
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
România literară, XXIII, 41, 11 octombrie 1990. 5 The Hospitable Canon... Virgil Nemoianu and Robert Royal (eds.), (Amsterdam-Philadelphia 1991). 5. O nouă cultură română. Răspuns la Ancheta revistei Vatra, 266, 3, mai 1993. 1 Ioan Petru Culianu, Cultură română?, in: Agora, 3, 1991, pp. 31-36 (datat: 8 septembrie 1982). 2 Adrian Marino, Dosarul Mircea Eliade, in: Jurnalul literar, III, 27-30, octombrie 1992; în acest volum, pp. 41-51. 3 Aevum, fasc. III, 1980, pp. 541-543. 6. Români în Republica Literelor, in: Cotidianul
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
2001), N. Lupu, Văcărașu Nicolae, C. Iulia Brânduș, Județele Patriei - Județul Bacău (București, Editura Academiei R.S.R, 1971), Ortensia Racoviță, Dicționar geografic al județului Bacău (București, Stabilimentul grafic „I. V. Socec”, 1895), Enciclopedia județului Bacău (coordonator Emilian Drehuță, Bacău, Editura Agora, 2008), Ioan V. Abramiuc, Nicolae Vlahuță, Monografia județului Bacău (ms., 1943) ș.a. De un real folos ne-au fost informațiile din articolele prezente în paginile diferitelor reviste, periodice și anuare băcăuane: „Carpica” - revistă editată de Muzeul Județean de Istorie „Iulian
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
the Internet, Business and Society, Oxford University Press, 2002, p. 1. 2 În toate lucrările de referință în domeniul Internetului, Internetul se ortografiază cu majuscula, "cu I mare", după cum atenționează Andrew S. Tanenbaum, în Rețele de calculatoare, Editura Computer Press Agora, Tg. Mureș, 1998, p. 15, întrucat "Internetul colecția de rețele interconectate, numită inter-rețea sau internet reprezintă un internet mondial, specific, care este utilizat pe larg pentru a conecta universități, birouri guvernamentale, firme și, în ultima vreme, persoane particulare". Diferența dintre
New Media by IONELA CARMEN BOŞOTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1115_a_2623]